Știri
Știri din categoria Apărare
România ia în calcul trimiterea de militari în Strâmtoarea Ormuz, după aderarea la o coaliție internațională pentru deblocarea zonei, potrivit Antena 3 CNN.
Anunțul a fost făcut luni de ministrul Apărării, Radu Miruță, în contextul în care România s-a alăturat unei coaliții formate din alte cinci state europene și Japonia, cu obiectivul de a contribui la reluarea circulației în Strâmtoarea Ormuz.
Conform declarațiilor citate de Antena 3 CNN, contribuția României ar putea include trimiterea în zonă de ofițeri de stat major, personal cu experiență acumulată în ultimii ani în misiuni de deminare (înlăturarea minelor și a altor muniții neexplodate), precum și sprijin prin schimb de informații.
„România poate trimite în zonă ofiţeri de stat major, «personal care a căpătat experienţă în ultimii ani pe zona de deminare» sau poate ajuta cu schimb de informații.”
Deocamdată, informațiile publicate nu includ un calendar, un număr de militari sau o decizie formală privind dislocarea, ci indică opțiuni de sprijin aflate în discuție în cadrul coaliției.
Miza economică este ridicată: Strâmtoarea Ormuz este un punct critic pentru transportul maritim, iar orice blocaj sau restricție poate afecta rutele comerciale și costurile de transport, cu efecte în lanț asupra piețelor de energie și a prețurilor.
Recomandate
Ministrul Apărării spune că o campanie de dezinformare cu „zeci de mii” de conturi false, coordonate cu ajutorul inteligenței artificiale, a împins în spațiul public narațiunea potrivit căreia scăderea debitului Dunării ar fi fost provocată artificial de Austria și Germania , relatează Biziday . Miza, dincolo de subiectul în sine, este una de securitate informațională: capacitatea unor rețele automatizate de a amplifica rapid mesaje false și de a le livra țintit către anumite audiențe. Declarațiile au fost făcute de Radu Miruță la Digi24, unde a respins ca „complet false” informațiile conform cărora „ Dunărea a fost furată de Austria și Germania”. Ministrul a invocat existența unor reguli internaționale privind utilizarea debitului Dunării și a precizat că, în perioade de secetă, este interzisă modificarea artificială a acestuia. Cum descrie ministrul mecanismul de propagare Potrivit ministrului, dezinformarea nu ar fi fost împinsă de un singur actor, ci de o rețea amplă: „zeci de mii de conturi false” pe rețelele sociale; coordonare prin softuri de inteligență artificială; control asupra momentului publicării (în ce intervale ale zilei apar mesajele); distribuire direcționată către anumite categorii de public. Ce spune despre contramăsuri Radu Miruță a mai afirmat că există soluții pentru oprirea unor astfel de campanii, însă aplicarea lor ar necesita „curaj”, fără a detalia, în informațiile prezentate, ce măsuri concrete ar urma să fie folosite sau de către ce instituții. [...]
Ucraina neagă intenția, iar Bulgaria anchetează incidentul cu drona lângă gazoductul Transbalcanic , un episod care ridică din nou miza securității infrastructurii energetice din regiune. Potrivit Economica , Kievul spune că nu a direcționat deliberat niciun „mijloc” către Bulgaria și că lucrează la stabilirea circumstanțelor și a detaliilor tehnice. Purtătorul de cuvânt al diplomației ucrainene, Heorhii Tykhyi , a declarat, potrivit Ukrainska Pravda , citată de Mediafax , că forțele de apărare ale Ucrainei nu au vizat Bulgaria în mod intenționat. „Putem afirma cu certitudine că forțele de apărare ale Ucrainei nu au direcționat în mod deliberat niciun mijloc către Bulgaria. În prezent, stabilim toate circumstanțele celor întâmplate și toate detaliile tehnice.” Ce s-a întâmplat și de ce contează pentru infrastructura energetică Declarațiile vin după ce o dronă venită dinspre România a explodat la aproximativ 100 de metri de frontieră și la circa un kilometru de o stație de comprimare a gazelor de pe traseul gazoductului Transbalcanic, potrivit informațiilor transmise de premierul bulgar Rumen Radev și citate de Mediafax . Ministerul bulgar al Apărării a indicat că drona ar fi, cel mai probabil, un aparat-momeală „Maya”, folosit pe scară largă de Forțele Armate ale Ucrainei, și a precizat că, la acest moment, nu există motive să se creadă că incidentul a fost intenționat. Ancheta este în desfășurare, potrivit Ministerului bulgar de Interne. Reacția României: radarul nu a indicat traversarea spațiului aerian În România, Ministerul Apărării a transmis că sistemele radar nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian românesc către Bulgaria înaintea exploziei, potrivit Mediafax . Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că este în contact cu omologii bulgari și cu Ministerul Apărării Naționale, inclusiv pe componenta de informare a aliaților NATO, și că așteaptă rezultatele anchetei autorităților bulgare. România spune că este pregătită să ofere asistență, potrivit Mediafax . Contextul invocat de Kiev Tykhyi a legat astfel de incidente de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și a susținut că efectele se extind dincolo de Ucraina, pledând pentru încheierea rapidă a conflictului și pentru eforturi comune cu partenerii pentru a „constrânge Moscova la pace”. În lipsa concluziilor anchetei bulgare, rămâne neclar traseul exact al dronei și cum a ajuns în proximitatea unei infrastructuri energetice sensibile, însă cazul adaugă presiune pe cooperarea regională și pe coordonarea în cadrul NATO pentru gestionarea incidentelor de la granița estică. [...]
Neutralizarea dronelor rusești lângă Neptun Deep și bilanțul de 159 de mine marine distruse indică o presiune operațională în creștere pentru securizarea vestului Mării Negre , într-o zonă care include infrastructură energetică offshore, potrivit news.ro . Șeful Statului Major al Forțelor Navale, Mihai Panait , a declarat la Constanța că dronele descoperite și distruse în Marea Neagră, în zona Neptun Deep, au fost de proveniență rusească. Întrebat ce tip de drone au fost, acesta a precizat că au fost „drone Gerbera”, menționând că „doar acestea sunt cunoscute a fi de producție rusească”. Oficialul a descris și modul de intervenție, arătând că informațiile au venit prin sistemul de informare interinstituțional din România și că acțiunea a fost derulată împreună cu o capabilitate a Gărzii de Coastă Constanța, cu o platformă navală și cu echipa de scafandri de luptă EOD (specializați în neutralizarea munițiilor explozive) din cadrul Forțelor Navale Române. MRCC Constanța (centrul de coordonare a salvării maritime) ar fi transmis prima informare către Forțele Navale, conform declarațiilor citate. Panait a mai spus că zona în care a avut loc acțiunea militară de „ieri”, în raionul Neptun Deep, în apropierea platformei Neptun Alpha, este la 80–90 de mile marine, până la 100 de mile marine, adică „aproape 200 de kilometri”. Minele marine rămân „primul pericol” în evaluarea Forțelor Navale În același context, șeful Forțelor Navale a indicat un bilanț de 159 de mine marine descoperite și distruse în bazinul Mării Negre, „în special în partea de vest”. În evaluarea sa, acesta este „primul pericol” din perspectiva specialiștilor Forțelor Navale Române. Pe lângă mine, Panait a enumerat încă două riscuri operaționale menționate în conferința de presă: drone aeriene căzute „în număr mare”, cu fragmente sau intrate în spațiul aerian, ajunse pe teritoriul României, în zona Deltei Dunării; drone de suprafață care plutesc în derivă sau acționează în conflict și pot ajunge, fără a putea fi anticipate, în zona de responsabilitate a României, inclusiv în zona economică exclusivă. [...]
Turcia vrea să transforme „ Acordul de la Mecca ” într-un pact regional de apărare , cu potențial de a schimba arhitectura de securitate din Orientul Mijlociu, pe fondul prelungirii războiului din regiune, potrivit Agerpres . Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a spus, într-un interviu acordat cotidianului panarab Asharq Al-Awsat, că Ankara urmărește extinderea acordului de apărare semnat vineri, la Mecca, între Turcia, Arabia Saudită și Pakistan. Erdogan a indicat că, „probabil”, în condiții favorabile, „toate țările din regiune” ar putea adera la acest cadru. Ce prevede acordul și de ce contează În declarația comună a celor trei semnatare, acordul este prezentat ca un instrument de „consolidare a descurajării colective” împotriva oricărui act de agresiune. Documentul include o clauză potrivit căreia un atac armat asupra oricăruia dintre cele trei state va fi considerat un atac asupra tuturor. Erdogan numește înțelegerea „Acordul de la Mecca” și o justifică prin ideea că problemele regionale ar trebui soluționate de actorii regionali, fără formule „impuse din exterior”. Extinderea: Egiptul, menționat, dar fără confirmare Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, exprimase deja sâmbătă dorința Ankarei ca Egiptul să se alăture „în etapa următoare”. Totuși, Egiptul nu a comentat public această perspectivă, deși Fidan urmează să efectueze o vizită acolo joi și vineri. În plus, potrivit informațiilor apărute în presă și citate de Agerpres, ar exista rezerve din partea liderilor egipteni și saudiți față de o eventuală extindere. [...]
Polonia vrea să atragă fonduri SAFE rămase nefolosite de alte state, ceea ce poate redirecționa rapid finanțarea UE către proiecte de înzestrare cu producție europeană , potrivit Agerpres . Viceministrul apărării Pawel Zalewski a spus că Varșovia este interesată de „rezerva” de bani neutilizați și că urmează negocieri cu Comisia Europeană. Instrumentul SAFE (Security Action For Europe) este parte a planului ReARM Europe, redenumit ulterior ReARM Readiness 2030 , prezentat de Comisia Europeană în martie 2025. Planul vizează mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru consolidarea capacităților de apărare ale Uniunii Europene până în 2030, inclusiv printr-o „descurajare credibilă”. Miza: competiție pentru bani și accelerarea achizițiilor Zalewski a indicat că alocarea fondurilor suplimentare ar urma să se decidă în urma unei competiții între state, în discuțiile cu Comisia Europeană. „Va exista un joc de departajare în negocierile cu Comisia Europeană. Vom prezenta proiectele pe care le-am dori incluse în acest mecanism.” Polonia a semnat deja un acord de împrumut în cadrul SAFE, care îi asigură 43,7 miliarde de euro (aprox. 218,5 miliarde lei) pentru consolidarea armatei, în contextul intensificării eforturilor UE de securitate și al riscurilor geopolitice. Ce ar cumpăra Polonia cu bani în plus Potrivit demnitarului polonez, fondurile suplimentare ar putea fi direcționate către achiziții de aviație militară, în special: avioane militare de transport; avioane pentru realimentare în aer. Regula de eligibilitate care favorizează industria europeană Pentru ca un proiect să fie eligibil pentru împrumuturi prin SAFE, 65% din valoarea sa trebuie contractată cu companii din statele UE, din Spațiul Economic European sau din Ucraina. În practică, mecanismul este construit pentru a susține achizițiile de echipamente produse în Europa și, în cazul statelor terțe eligibile (precum Ucraina), pentru proiecte care întăresc apărarea și stimulează industria europeană de apărare. [...]
Escaladarea retorică dintre Phenian și Tokyo riscă să complice cooperarea de securitate în regiune , după ce Coreea de Nord a atacat noul document japonez de strategie în apărare, prezentându-l drept bază pentru „funcționarea mașinăriei de război” și o „reinvazie”, potrivit HotNews . Acuzațiile apar într-un articol publicat simultan de KCNA (agenția de presă a statului nord-coreean) și în „Rodong Sinmun”, semnat de Kang Won-chol, prezentat ca analist nord-coreean în domeniul securității internaționale. Textul susține că documentul japonez a fost lansat într-un moment în care Japonia „se îndreaptă cu capul înainte spre militarizare, cuprinsă de ambiția unei reinvazii”. Ce contestă Phenianul în strategia Japoniei Presa de stat nord-coreeană afirmă că Japonia ar fi descris „nefondat” Coreea de Nord drept o „amenințare gravă și iminentă”, pentru a-și justifica dezvoltarea militară. În același material, Phenianul leagă această direcție de consolidarea alianței Japoniei cu SUA și de relația cu aliații Washingtonului. În plus, articolul îl menționează pe ministrul japonez al apărării, Shinjiro Koizumi , și apelul acestuia pentru întărirea capacităților militare, interpretat de partea nord-coreeană ca o împingere a Japoniei „pe un drum extrem de periculos”. Context: modernizarea militară a Japoniei și noul guvern Japonia a publicat marțea trecută primul document de strategie privind apărarea sub actualul guvern condus de Sanae Takaichi . Documentul pledează pentru modernizare, inclusiv prin integrarea unor tehnologii precum dronele și inteligența artificială, și pentru o cooperare mai strânsă cu aliații, pe fondul preocupărilor de securitate din regiune. Coreea de Nord invocă și trecutul istoric: Japonia a ocupat Peninsula Coreeană între 1910 și 1945, iar Phenianul descrie frecvent Japonia imperială drept agresor. De ce contează: justificarea înarmării și presiune pe formatul trilateral În același articol, Phenianul încearcă să-și justifice propria înarmare, susținând că întărirea capacităților militare este necesară pentru a descuraja „intențiile ostile ale altor țări”. De la Seul, un oficial al Ministerului Unificării a spus că astfel de acuzații „nu sunt în sine neobișnuite”, dar a atras atenția asupra intensificării criticilor în ultimele zile, inclusiv a condamnării mai vehemente a cooperării trilaterale Coreea de Sud–SUA–Japonia. „Considerăm că este o încercare a Phenianului de a-și justifica programul de arme nucleare și de a se alinia cu China și Rusia”, a declarat oficialul. Până la momentul relatării, Japonia nu oferise o reacție oficială. [...]
