Știri
Știri din categoria Apărare
România ia în calcul trimiterea de militari în Strâmtoarea Ormuz, după aderarea la o coaliție internațională pentru deblocarea zonei, potrivit Antena 3 CNN.
Anunțul a fost făcut luni de ministrul Apărării, Radu Miruță, în contextul în care România s-a alăturat unei coaliții formate din alte cinci state europene și Japonia, cu obiectivul de a contribui la reluarea circulației în Strâmtoarea Ormuz.
Conform declarațiilor citate de Antena 3 CNN, contribuția României ar putea include trimiterea în zonă de ofițeri de stat major, personal cu experiență acumulată în ultimii ani în misiuni de deminare (înlăturarea minelor și a altor muniții neexplodate), precum și sprijin prin schimb de informații.
„România poate trimite în zonă ofiţeri de stat major, «personal care a căpătat experienţă în ultimii ani pe zona de deminare» sau poate ajuta cu schimb de informații.”
Deocamdată, informațiile publicate nu includ un calendar, un număr de militari sau o decizie formală privind dislocarea, ci indică opțiuni de sprijin aflate în discuție în cadrul coaliției.
Miza economică este ridicată: Strâmtoarea Ormuz este un punct critic pentru transportul maritim, iar orice blocaj sau restricție poate afecta rutele comerciale și costurile de transport, cu efecte în lanț asupra piețelor de energie și a prețurilor.
Recomandate
Ucraina ar putea primi în curând un nou lot de interceptoare Patriot, într-un moment de penurie critică de muniție antiaeriană , după ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat perfectarea unui acord, potrivit HotNews . Miza este operațională: rachetele Patriot sunt prezentate drept singurele capabile să intercepteze „în mod fiabil” rachete balistice rusești. Zelenski a făcut anunțul joi, la o întâlnire cu reprezentanții comunității ucrainene din Statele Unite, însă a evitat să spună cine va furniza rachetele și în ce calendar vor ajunge în Ucraina. Potrivit relatărilor citate de HotNews , liderul ucrainean a descris înțelegerea drept „foarte importantă”. „Astăzi am ajuns la un acord — nu voi spune cu cine — privind livrarea unui lot de rachete pentru sistemele Patriot.” „Este o decizie importantă, una foarte importantă. Am obținut un rezultat.” Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, acordul ar urma să ducă la livrarea „în curând” a mai multor interceptoare Patriot la Kiev, dar fără detalii esențiale pentru evaluarea impactului imediat: nu a fost indicată țara furnizoare; nu a fost comunicat numărul de rachete; nu a fost precizat termenul de livrare. Context: presiune pe stocuri înainte de iarnă Anunțul vine pe fondul unei „penurii critice” de muniție pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, în special de rachete Patriot. În timpul vizitei în SUA, Zelenski s-a adresat Adunării Generale a ONU și s-a întâlnit cu mai mulți lideri, inclusiv cu președintele american Donald Trup, discuțiile vizând nevoia urgentă de interceptoare pe măsură ce se apropie iarna. Separat, documente ale Congresului american din 15 septembrie indică faptul că Washingtonul este gata să aprobe transferul a 10 interceptoare Patriot din Germania către Ucraina, într-un pachet evaluat la 29,6 milioane de dolari (aprox. 133 milioane lei), însă nu este clar când ar ajunge transportul. În același timp, HotNews amintește că președintele Nicușor Dan a anunțat recent că și România va dona Ucrainei rachete de interceptare pentru sistemele Patriot, ca parte a unui „efort comun” al statelor NATO care dețin astfel de capabilități. Pentru moment, declarația lui Zelenski nu leagă explicit noul acord de acest demers. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că România nu este încă pe deplin pregătită pentru amenințarea dronelor , deși a făcut „unele îmbunătățiri” cu sprijin american, într-un context în care incursiunile și incidentele de la granița războiului din Ucraina pun presiune pe capacitatea de apărare și pe coordonarea în NATO, potrivit HotNews . Declarațiile au fost făcute într-un interviu la CNN, acordat în noaptea de marți spre miercuri, în jurul orei 01:30 (ora României). Întrebat despre riscul unui atac militar al Rusiei asupra unui stat NATO, Nicușor Dan a spus că un astfel de scenariu este „puțin probabil” pe termen scurt, dar a insistat că aliații trebuie să fie pregătiți, invocând precedentul invaziei din Ucraina, potrivit News.ro. Drona ca risc operațional: „nu suntem complet pregătiți” Șeful statului a recunoscut că România nu este „complet pregătită” pentru acest tip de amenințare, pe care a descris-o drept relativ nouă. „Fenomenul dronelor este nou și am avut aceeași problemă ca toți ceilalți. Am făcut unele îmbunătățiri, iar Statele Unite ne-au ajutat cu echipamente pentru radare și echipamente pentru a le doborî. Nu suntem complet pregătiți, dar am făcut aceste îmbunătățiri.” Contextul invocat este unul concret: pe 29 mai 2026, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit două persoane, iar în ultimele luni au fost raportate mai multe incursiuni ale dronelor în spațiul aerian românesc. HotNews amintește și incidentul din Galați, într-un material separat despre drona prăbușită pe un bloc . Reechilibrarea efortului în NATO și rolul SUA în regiune Nicușor Dan a spus că liderii europeni tratează acum amenințarea rusă „cu mai multă seriozitate”, menționând creșterea cheltuielilor de apărare și cooperarea mai strânsă, în ideea unui „reechilibru” al efortului față de Statele Unite. În acest context, președintele a afirmat că „Trump are dreptate” când cere o contribuție mai proporțională a Europei la apărarea comună. Totodată, el a subliniat importanța unei prezențe militare americane puternice în Europa. În România se află în prezent aproximativ 1.500 de militari americani, iar un contingent rotațional de aproximativ 500 de militari care opera în România, Bulgaria și Ungaria a fost retras, a precizat președintele. Nicușor Dan a vorbit despre oportunitatea unei „redistribuiri proporționale” a trupelor americane în interiorul Europei și a argumentat că prezența SUA în apropierea Mării Negre și a Mediteranei este „un beneficiu pentru Statele Unite”. Atac direct vs. operațiuni hibride Președintele a făcut distincția între un atac militar direct și acțiuni hibride atribuite Moscovei. În opinia sa, pătrunderea dronelor rusești în spațiul aerian al statelor NATO nu ar fi intenționată, însă a indicat drept deliberate alte tipuri de acțiuni: dezinformare, atacuri hibride, atacuri asupra infrastructurii critice (submarine sau terestre) și sabotaje. Potrivit lui Nicușor Dan, aceste operațiuni ar urmări două obiective: subminarea încrederii cetățenilor în autorități și subminarea sprijinului european pentru Ucraina. Președintele se află în această perioadă la New York pentru Săptămâna la Nivel Înalt a Adunării Generale a ONU și urmează să susțină miercuri discursul național în plenul Adunării Generale. [...]
Președintele Nicușor Dan cere menținerea și extinderea prezenței militare americane în România , argumentând că o astfel de decizie ar întări postura de securitate pe flancul estic și ar aduce beneficii reciproce în cadrul NATO, potrivit Euronews . Într-un interviu acordat emisiunii „ The Julie Mason Show ” din SUA, șeful statului a spus că România este pregătită să își asume „un rol mai important în securitatea europeană” și își dorește „soldați americani pe teritoriul nostru”, invocând poziționarea geografică a României, aproape de Orientul Mijlociu și de zona Mediteranei. „Suntem dornici să avem soldați americani pe teritoriul nostru, iar acest lucru va fi benefic pentru ambele părți, pentru că suntem foarte aproape de Orientul Mijlociu și de zona Mediteranei.” Ce semnal transmite Bucureștiul către Washington și NATO Nicușor Dan a descris relația bilaterală cu SUA drept una bazată pe o „lungă istorie bilaterală de încredere” și a indicat securitatea și economia ca domenii-cheie de cooperare. În plan militar, a amintit că bazele din România au fost folosite de aeronave americane pentru realimentare și pentru anumite echipamente defensive, iar obiectivul declarat este consolidarea cooperării militare cu Washingtonul. Pe tema NATO, președintele a admis că, „pentru ani de zile”, efortul de apărare între SUA și Europa „nu a fost echilibrat”. El a reamintit că România s-a numărat printre statele care au susținut creșterea cheltuielilor pentru apărare și a vorbit despre cooperarea dintre țările de pe flancul estic și cele nordice pentru „contribuții echilibrate” în cadrul Alianței, apreciind că după summitul de la Ankara direcția comună este „cea bună”. Context operațional: incidente la graniță și Marea Neagră În interviu, Nicușor Dan a legat discuția despre securitate și de efectele războiului din Ucraina asupra României, menționând drone aeriene care ajung „neintenționat” pe teritoriul românesc, precum și drone navale scăpate de sub control în Marea Neagră și riscul minelor. În acest cadru, a spus că România cooperează cu Bulgaria și Turcia. Președintele a insistat că aceste incidente nu schimbă sprijinul României pentru Kiev, iar obiectivul rămâne menținerea presiunii asupra economiei ruse prin sancțiuni și identificarea unor modalități eficiente de sprijinire a Ucrainei. Componenta economică, în același mesaj strategic Pe dimensiunea economică, Nicușor Dan a invocat investițiile unor companii americane precum Ford și Microsoft și a spus că România vrea să atragă mai mulți investitori din SUA, susținând că experiența acestora a fost una bună și cu „randament bun al investițiilor”. Republica Moldova și agenda de securitate regională Șeful statului a reafirmat sprijinul României pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană și pentru apropierea celor două state de standardele NATO. Aflat la New York pentru reuniunile Adunării Generale a ONU , Nicușor Dan a spus că întâlnirile dintre lideri ar trebui să contribuie la găsirea de soluții pentru problemele de securitate și pentru încheierea conflictelor. Interviul a fost acordat emisiunii „The Julie Mason Show”, difuzată de postul american SiriusXM, cu Elliot Williams ca gazdă invitată. [...]
Marea Britanie își justifică majorarea bugetului apărării prin amenințarea Rusiei. Ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting , a declarat pentru HotNews că Rusia și președintele Vladimir Putin reprezintă „cea mai mare amenințare” la adresa securității Regatului Unit și a avertizat că țara se confruntă cu „cel mai mare risc de război” din timpul vieții sale. Streeting a legat direct această evaluare de decizia Londrei de a adopta „cea mai mare creștere susținută a cheltuielilor pentru apărare de la sfârșitul Războiului Rece ”, potrivit agențiilor PA Media și DPA, citate de Agerpres. Mesaj politic înaintea conferinței laburiștilor Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației The Sun on Sunday, înaintea conferinței Partidului Laburist, care începe duminică la Liverpool. În acest context, ministrul a formulat fără echivoc ținta principală a politicii de securitate: „Fără nicio urmă de îndoială, cea mai mare amenințare la adresa Marii Britanii o reprezintă Rusia și președintele Putin.” Argumentul operațional: descurajarea depinde de ritmul investițiilor Streeting a invocat războiul de pe continent și a susținut că Moscova „pune constant la încercare” capacitățile de apărare ale Marii Britanii și ale NATO, precum și „soliditatea alianțelor” occidentale. În logica sa, creșterea riscului de conflict impune accelerarea investițiilor în apărare. Ministrul s-a declarat încrezător că Regatul Unit are resursele necesare pentru a-și menține securitatea, dar a avertizat că situația s-ar schimba dacă sistemele de apărare ar „stagna” timp de cinci ani. „Forța generează capacitate de descurajare, iar aceasta reduce considerabil probabilitatea de a ajunge într-o situație pe care nu ne-o dorim: aceea de a fi în război cu Rusia sau, de altfel, cu oricine altcineva.” [...]
Noul submarin israelian INS Drakon mizează pe autonomie extinsă , un avantaj operațional care ar putea permite Marinei să susțină misiuni la distanță, inclusiv în Iran și Yemen, potrivit The Jerusalem Post , care publică o previzualizare a unui material realizat la bordul navei. Autorul relatează că a urcat pe INS Drakon joi, după o deplasare de aproximativ 20 de minute cu o ambarcațiune rapidă din baza navală Haifa, alături de un grup restrâns de jurnaliști. Submarinul era în mare parte scufundat, iar vizita a inclus observarea „câmpului de luptă” de la nivelul mării prin unul dintre cele două periscoape ale navei. Ce schimbă INS Drakon din punct de vedere operațional Comandantul submarinului, identificat ca Cmdr. „A”, a declarat publicației că lungimea mai mare a navei permite: o „calitate și cantitate” mai mare de armament; capabilități sporite ale sistemelor electrice și de oxigen; posibilitatea de a rămâne pe mare pentru o perioadă mai lungă . În aceeași notă, contraamiralul Guy Levy, al doilea ofițer ca rang din Marină, a spus că abilitatea de a sta mai mult timp în larg ar putea ajuta la sprijinirea unor misiuni în zone îndepărtate, precum Iran și Yemen. Ce urmează Materialul citat este prezentat ca „previzualizare”, iar articolul complet despre vizita autorului la bord ar urma să fie publicat în aceeași seară, la ora 20:00, ora Israelului, conform sursei. [...]
Securitatea a fost întărită la baza RAF Fairford , folosită de forțele aeriene americane, după arestarea mai multor bărbați suspectați de infracțiuni legate de explozibili , iar autoritățile britanice au evacuat locuințe din apropiere și au trimis echipe militare specializate pentru verificarea unor vehicule, potrivit Reuters . Poliția din Gloucestershire a anunțat că a declarat „incident major” în zona bazei din sud-vestul Angliei și că mai mulți bărbați au fost reținuți sub suspiciunea unor fapte încadrate la legislația privind explozibilii. Autoritățile spun că, în acest moment, consideră situația „sub control”. Un martor Reuters a relatat că polițiști înarmați au blocat accesul la poarta principală a bazei, iar echipamente au fost poziționate în fața punctelor de acces. În localitatea Fairford, în apropierea bazei, erau prezente aproximativ 30 de vehicule de intervenție, inclusiv mașini de poliție, ambulanțe și autospeciale de pompieri. Locuitori dintr-un sat din apropiere au fost evacuați într-un centru de agrement. Ce măsuri au luat autoritățile Potrivit poliției, evacuările vizează proprietăți din zona Whelford, localitate aflată în apropierea bazei. În paralel, echipa militară specializată în neutralizarea munițiilor și dispozitivelor explozive examinează „un număr de vehicule”. Context: bază folosită de SUA și sensibilitate crescută Reuters amintește că guvernul britanic a autorizat anterior SUA să folosească RAF Fairford pentru lovituri asupra unor amplasamente de rachete iraniene care atacau nave în Strâmtoarea Ormuz , iar în iulie Gardienii Revoluției din Iran au avertizat că orice bază utilizată pentru astfel de lovituri ar fi o „țintă legitimă”. Un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene ale SUA a refuzat să discute măsuri specifice de protecție, dar a transmis că unitățile americane din Marea Britanie „rămân vigilente” și vor lua măsuri pentru siguranța militarilor, civililor, contractorilor și familiilor acestora. Separat, Reuters notează că miniștri britanici au informat furnizori de infrastructură critică despre amenințarea pe care o percep din partea Rusiei, pe fondul îngrijorărilor legate de posibile acte de sabotaj și atacuri cibernetice; Rusia neagă astfel de acțiuni. [...]
