Știri
Știri din categoria Apărare
România ia în calcul trimiterea de militari în Strâmtoarea Ormuz, după aderarea la o coaliție internațională pentru deblocarea zonei, potrivit Antena 3 CNN.
Anunțul a fost făcut luni de ministrul Apărării, Radu Miruță, în contextul în care România s-a alăturat unei coaliții formate din alte cinci state europene și Japonia, cu obiectivul de a contribui la reluarea circulației în Strâmtoarea Ormuz.
Conform declarațiilor citate de Antena 3 CNN, contribuția României ar putea include trimiterea în zonă de ofițeri de stat major, personal cu experiență acumulată în ultimii ani în misiuni de deminare (înlăturarea minelor și a altor muniții neexplodate), precum și sprijin prin schimb de informații.
„România poate trimite în zonă ofiţeri de stat major, «personal care a căpătat experienţă în ultimii ani pe zona de deminare» sau poate ajuta cu schimb de informații.”
Deocamdată, informațiile publicate nu includ un calendar, un număr de militari sau o decizie formală privind dislocarea, ci indică opțiuni de sprijin aflate în discuție în cadrul coaliției.
Miza economică este ridicată: Strâmtoarea Ormuz este un punct critic pentru transportul maritim, iar orice blocaj sau restricție poate afecta rutele comerciale și costurile de transport, cu efecte în lanț asupra piețelor de energie și a prețurilor.
Recomandate
Bugetul MApN ajunge la 49,426 miliarde lei în 2026 , adică aproximativ 2,45% din PIB, potrivit Antena 3 CNN . Ministrul Apărării, Radu Miruță, spune că alocarea este cu 19% mai mare decât cea din 2025 și susține că direcția principală este creșterea capacității de apărare și a gradului de pregătire. În mesajul publicat pe Facebook, Miruță afirmă că aproape 40% din buget va fi orientat către modernizarea Armatei, în special prin achiziții de echipamente și dezvoltarea de capabilități (adică aptitudini operaționale concrete, de la dotări la sisteme și unități funcționale). „Din această sumă, 18,8 miliarde lei (38%) merg către înzestrare - echipamente moderne, capabilități reale, o Armată care poate răspunde provocărilor de astăzi.” Ministrul a prezentat și principalele destinații ale bugetului pentru 2026, așa cum le descrie în postare: continuarea programelor majore de modernizare; investiții în infrastructura militară strategică; până la 3.000 de tineri voluntari cu o pregătire militară, pentru prima oară după 19 ani; participarea militarilor români la misiuni externe; respectarea angajamentelor față de NATO și UE. O componentă distinctă este finanțarea primei etape a programului pentru soldați gradați voluntari. Miruță susține că fondurile au fost asigurate „în urma negocierilor din Coaliție” și vizează aproximativ 3.000 de tineri care ar urma să primească pregătire militară de bază, cu posibilitatea de a continua ulterior într-o carieră militară. În argumentația sa, ministrul leagă creșterea bugetului de contextul de securitate și de nevoia de a menține angajamentele internaționale, menționând că bugetul pe 2026 ar fi „de corecție” și „de responsabilitate”, prin repararea unor decizii anterioare, fără a ignora situația internațională. Miruță mai afirmă că își asumă utilizarea „corectă, transparentă și eficientă” a fondurilor și susține că Armata Română „nu tolerează corupția”, iar greșelile sunt sancționate. În practică, execuția bugetară și ritmul programelor de înzestrare vor depinde de derularea procedurilor și de implementarea proiectelor anunțate pentru 2026. [...]
SUA au intensificat operațiunile militare pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , după ce ruta maritimă a fost practic blocată de câteva săptămâni, potrivit HotNews.ro , care citează informații publicate de The Telegraph și Wall Street Journal. Ofensiva americană include avioane de vânătoare care zboară la joasă altitudine și elicoptere Apache, folosite pentru lovirea navelor și dronelor iraniene din apropierea rutei. Miza este una majoră: prin strâmtoare trece aproximativ o cincime din petrolul mondial, iar Teheranul a amenințat că va ataca orice navă care o traversează, folosind ambarcațiuni înarmate, mine și rachete de croazieră. Conform The Telegraph , operațiunea face parte dintr-un plan al Pentagonului în mai multe etape, care urmărește reducerea riscurilor generate de mijloacele iraniene ce au blocat traficul naval de la începutul lunii martie. Dacă amenințarea va fi diminuată, SUA ar putea trimite nave de război prin strâmtoare și, ulterior, ar putea escorta vasele care intră și ies din Golful Persic. La Pentagon, generalul Dan Caine, șeful Statului Major american, a declarat că avioanele A-10 Warthog sunt angajate pe flancul sudic, vizând ambarcațiunile iraniene de atac rapid. El a confirmat și desfășurarea elicopterelor Apache și a spus că armata americană a lovit instalații subterane de depozitare a armelor din Iran. Washingtonul a accelerat, totodată, trimiterea celei de-a 11-a Unități Expediționare a Marinei din California, un grup operativ de aproximativ 4.500 de marinari și infanteriști marini, care ar urma să ajungă în Orientul Mijlociu în decurs de două zile. Caine a mai afirmat că unii aliați, fără a-i numi, folosesc elicoptere Apache pentru a contracara dronele, una dintre armele utilizate de Iran pentru a lovi statele arabe vecine și infrastructura energetică din Golf. În plan economic, blocajul a împins cotațiile petrolului Brent peste 100 de dolari pe baril, cu un vârf intraday de 119 dolari, înainte de a închide la 108,65 dolari, în creștere cu 1,2% într-o zi de joi, notează HotNews.ro. Evoluția a amplificat presiunea asupra administrației Trump, în contextul războiului lansat alături de Israel și al efectelor sale asupra piețelor energetice. Potrivit The Wall Street Journal , experții avertizează că eliminarea completă a rețelei de capabilități iraniene ar putea dura săptămâni și, chiar și atunci, o parte importantă ar putea supraviețui. Farzin Nadimi, expert la Institutul pentru Politica Orientului Apropiat din Washington, a spus că Iranul ar avea în continuare mine, rachete de croazieră montate pe camioane și sute de ambarcațiuni ascunse în instalații cu tuneluri de-a lungul coastei și pe insule. În paralel, recâștigarea controlului a devenit mai urgentă după ce Iranul ar fi început să elaboreze planuri pentru a permite trecerea selectivă a anumitor nave, iar Parlamentul de la Teheran ia în calcul o lege privind perceperea de taxe de trecere. Michael Connell, analist la Centrul pentru Analize Navale, a explicat pentru Wall Street Journal că îngustimea strâmtorii (24 de mile în punctul cel mai îngust) face ca navele să rămână vulnerabile, iar reducerea amenințării este „posibilă, dar durează” și probabil nu va ajunge „niciodată la 100%”, existând riscul ca navele să fie lovite „din întâmplare” chiar și după reluarea tranzitului. [...]
Vector a prezentat drona pliabilă Hammer F1 pentru trupele americane , potrivit DroneDJ , un quadcopter compact proiectat pentru utilizare în prima linie și gândit nu doar pentru recunoaștere, ci și pentru misiuni de lovire de precizie. Compania spune că sistemul a fost dezvoltat împreună cu militari, pentru a răspunde cerințelor operaționale din teren. Hammer F1 are 10 inci (aprox. 25 cm) când este pliată și este concepută pentru portabilitate, astfel încât întregul sistem să poată fi transportat într-o singură geantă. Vector își poziționează produsul ca o soluție pentru desfășurare rapidă în medii de luptă dinamice, unde mobilitatea contează. Performanțe și utilizare operațională: viteză, rază, zi/noapte Vector susține că Hammer F1 poate atinge viteze de până la 97 mph (aprox. 156 km/h) și poate opera la distanțe de până la 25 km. În practică, aceste valori ar permite unităților să observe sau să angajeze ținte dincolo de raza vizuală imediată, în funcție de condițiile din teren și de profilul misiunii. Sistemul este descris ca fiind pregătit pentru operare atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte, prin configurații modulare de camere care pot fi schimbate în funcție de necesități. Accentul pus pe modularitate indică o abordare orientată spre adaptare rapidă, fără schimbarea întregii platforme. Integrare ATAK și arhitectură modulară pentru încărcături utile Un element central este integrarea cu Android Tactical Assault Kit (ATAK), o platformă folosită pentru conștientizarea situațională pe câmpul de luptă, care permite partajarea în timp real a hărților, informațiilor și fluxurilor video între unități. DroneDJ notează că această compatibilitate ar putea facilita încadrarea Hammer F1 în sistemele existente de comandă și control ale armatei SUA. Vector descrie drona ca având o arhitectură modulară care permite schimbarea încărcăturilor utile direct în teren. Sunt menționate pachete de senzori interschimbabile, un port cu conector pe fibră optică și o interfață universală pentru payload (încărcătură utilă), plus o șină Picatinny pentru integrarea de echipamente suplimentare. Elementele de modularitate evidențiate de companie includ: pachete de senzori interschimbabile; port cu conector pe fibră optică; interfață universală pentru încărcături utile; șină Picatinny pentru integrarea de senzori ISR (informații, supraveghere, recunoaștere), componente de război electronic sau încărcături pentru lovire de precizie. Conformitate NDAA, producție în Utah și reziliență cibernetică Vector afirmă că Hammer F1 respectă regulile de achiziții ale apărării americane, inclusiv cerințele din National Defense Authorization Act (NDAA), care limitează utilizarea unor componente străine în sistemele militare. Compania spune că folosește lanțuri de aprovizionare americane și produce drona în fabrica sa din Utah, în linie cu eforturile de extindere a producției interne pentru nevoi de securitate națională. Un alt punct invocat este reziliența în medii electromagnetice contestate, unde adversarii pot încerca bruiajul sau interferența cu operarea dronei. În plus, Vector precizează că a fost fondată de foști militari din forțe speciale și experți în tehnologie de apărare, iar compania își leagă filosofia de proiectare de „realitățile războiului modern”. Directorul general al Vector, Andy Yakulis, pune flexibilitatea sistemului pe seama feedbackului din partea utilizatorilor, spunând că „militarii nu doar au informat acest sistem, ci practic l-au construit împreună cu noi”, conform DroneDJ. În contextul în care conflictele recente au evidențiat rolul dronelor mici și adaptabile, publicația notează că astfel de sisteme ar putea deveni o componentă tot mai importantă a trusei tactice a armatei SUA, iar Vector mizează pe capacitatea de producție la scară pentru o eventuală utilizare mai largă. [...]
Fostul oficial al Pentagonului Seth Cropsey susține că SUA ar trebui să trimită trupe în Iran , potrivit Antena 3 CNN , care rezumă o analiză publicată de acesta în Wall Street Journal. În text, Cropsey argumentează că președintele Donald Trump „nu are altă variantă decât să invadeze terestru Iranul”, în contextul unui conflict care, în opinia autorului, a depășit așteptările inițiale ale administrației americane. Miza imediată indicată este Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru transportul global de petrol. Cropsey afirmă că Trump ar trebui să acționeze pentru „a deschide Strâmtoarea Hormuz” și pentru a demonstra credibilitatea puterii americane, avertizând că o oprire a campaniei ar avea consecințe strategice mai largi. În același timp, articolul notează că prețurile petrolului au crescut brusc, iar prelungirea războiului ar putea afecta producția de petrol a statelor din Golf. „Singura modalitate de a realiza acest lucru cu o șansă rezonabilă de succes este de a trimite soldați pe teren.” În analiza citată, Cropsey trece în revistă relația conflictuală dintre SUA și Republica Islamică Iran după 1979 și susține că influența Teheranului a distorsionat securitatea în Orientul Mijlociu, regiune pe care o leagă de interese energetice și de rutele strategice dintre Europa și Asia. El invocă și un precedent istoric, criza Suezului din 1956, pentru a argumenta că retragerea sub presiune poate eroda credibilitatea unei puteri și poate încuraja adversarii. Pe plan operațional, Cropsey susține că desfășurarea „a câteva mii” de forțe de operațiuni speciale în sudul Iranului ar putea fi suficientă pentru redeschiderea strâmtorii „după câteva săptămâni de lupte”, dar anticipează victime și necesitatea sprijinirii lor cu trupe regulate. În text sunt menționați și comandanți americani despre care autorul spune că ar înțelege capabilitățile forțelor speciale și avantajele loviturilor de precizie. Materialul publicat de Antena 3 CNN include și o prezentare a autorului: Seth Cropsey este președintele Yorktown Institute și a ocupat funcții în Departamentul Apărării al SUA în administrațiile Reagan și George H.W. Bush, inclusiv în zona operațiunilor speciale și a conflictelor de intensitate redusă. [...]
Rusia intenționează să folosească personal mobilizat pentru a compensa pierderile suferite pe câmpul de luptă din Ucraina, începând cu 1 aprilie , conform unui oficial militar ucrainean de rang înalt. Colonelul Vladyslav Voloshyn, purtător de cuvânt al Forțelor de Apărare Sudice ale Ucrainei, a declarat pentru Interfax Ucraina că personalul mobilizat în prezent în Crimeea va fi implicat în operațiuni de luptă. Acest pas vine în contextul în care forțele ruse se confruntă cu pierderi semnificative și dificultăți în a recruta voluntari noi, relatează Kyiv Post . Voloshyn a menționat că personalul mobilizat va înlocui personalul rănit și va completa Brigada 810 de Infanterie Navală a Flotei Mării Negre. De asemenea, comandamentul militar rus intenționează să reorganizeze această brigadă într-o divizie de infanterie navală, ceea ce ar constitui a zecea divizie de acest tip formată de Rusia din 2022. Ucraina continuă să exercite presiune asupra forțelor ruse prin contraatacuri în sudul țării, afectând planurile Rusiei pentru ofensiva de primăvară-vară 2026. Voloshyn a subliniat că comandamentul militar rus transferă elemente ale diviziilor 55 și 120 de infanterie navală către Armata 29 de Arme Combinate în direcțiile Oleksandrivka și Hulyaipole. Aceste mișcări sunt o reacție la succesul contraatacurilor ucrainene în aceste zone. „Forțele ucrainene au avansat recent în zona tactică Kostyantynivka-Druzhkivka”, a declarat Voloshyn, subliniind efectele strategice ale acțiunilor ucrainene asupra frontului sudic. În plus, autoritățile poloneze au raportat recent aterizarea unor baloane, probabil belaruse, în Polonia, ca parte a eforturilor Rusiei de a folosi Belarusul în cadrul „Fazei Zero”, pregătind condițiile pentru un posibil conflict viitor cu NATO. Aceste incidente au fost frecvente de la sfârșitul anului 2025, indicând o strategie de intimidare și pregătire psihologică. Pe lângă aceste evoluții, forțele ucrainene au continuat să lovească active militare și infrastructura petrolieră din Rusia, inclusiv în regiunea Bashkortostan. Aceste atacuri sunt parte a eforturilor de a slăbi capacitatea Rusiei de a susține operațiuni ofensive continue. [...]
Traian Băsescu spune că România „nu suntem în deplină siguranță” și avertizează că situația de securitate se poate deteriora rapid, potrivit Mediafax . Fostul președinte a făcut declarațiile duminică seară, la România TV, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al efectelor pe care le vede asupra războiului din Ucraina. Băsescu susține că mutarea atenției și a efortului militar al Statelor Unite către Orientul Mijlociu ar crea condiții favorabile pentru Rusia să avanseze în Ucraina și să se apropie de frontierele României. În acest cadru, el afirmă că Ucraina ar fi „pur și simplu abandonată” și cere ca statele europene să rămână implicate în sprijinirea Kievului. „Nu suntem în deplină siguranță și oricând lucrurile pot evolua rău.” În același discurs, fostul președinte a invocat și blocajul pus de premierul ungar Viktor Orbán asupra unui pachet de sprijin pentru Ucraina, menționat ca fiind de 90 de miliarde de euro. În opinia sa, lipsa acestui ajutor ar împinge Ucraina să se bazeze preponderent pe resurse proprii, ceea ce ar îngreuna rezistența în fața Rusiei. O altă țintă a criticilor a fost secretarul general al NATO, Mark Rutte . Băsescu spune că l-a cunoscut în Consiliul European și afirmă că România nu ar trebui să aibă încredere în el, acuzându-l că își calibrează mesajele mai degrabă pentru a-l mulțumi pe Donald Trump decât pentru a consolida securitatea flancului estic al Alianței. În acest context, Băsescu cere o prezență militară americană „concretă” în Marea Neagră, inclusiv prin dislocarea unui distrugător american, idee despre care afirmă că nu a fost susținută public de Rutte. [...]
