Știri
Știri din categoria Apărare
România ia în calcul trimiterea de militari în Strâmtoarea Ormuz, după aderarea la o coaliție internațională pentru deblocarea zonei, potrivit Antena 3 CNN.
Anunțul a fost făcut luni de ministrul Apărării, Radu Miruță, în contextul în care România s-a alăturat unei coaliții formate din alte cinci state europene și Japonia, cu obiectivul de a contribui la reluarea circulației în Strâmtoarea Ormuz.
Conform declarațiilor citate de Antena 3 CNN, contribuția României ar putea include trimiterea în zonă de ofițeri de stat major, personal cu experiență acumulată în ultimii ani în misiuni de deminare (înlăturarea minelor și a altor muniții neexplodate), precum și sprijin prin schimb de informații.
„România poate trimite în zonă ofiţeri de stat major, «personal care a căpătat experienţă în ultimii ani pe zona de deminare» sau poate ajuta cu schimb de informații.”
Deocamdată, informațiile publicate nu includ un calendar, un număr de militari sau o decizie formală privind dislocarea, ci indică opțiuni de sprijin aflate în discuție în cadrul coaliției.
Miza economică este ridicată: Strâmtoarea Ormuz este un punct critic pentru transportul maritim, iar orice blocaj sau restricție poate afecta rutele comerciale și costurile de transport, cu efecte în lanț asupra piețelor de energie și a prețurilor.
Recomandate
Ministerul Apărării a semnat un acord-cadru de 10,33 mld. lei pentru sisteme SHORAD–VSHORAD , un program de peste 2 miliarde de euro care deschide o etapă de cheltuieli multianuale pentru înzestrare, cu efect direct asupra bugetului public și a calendarului de implementare, potrivit G4Media . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a anunțat că a fost semnat contractul pentru achiziția primelor sisteme antiaeriene SHORAD–VSHORAD (apărare antiaeriană cu rază scurtă și foarte scurtă), destinate protecției împotriva amenințărilor aeriene. Informația a fost transmisă de Agerpres, iar ministrul a publicat detalii și pe Facebook. Valoarea totală a achiziției este de 10,33 miliarde lei, fără TVA (aprox. 2,038 miliarde euro , fără TVA), conform datelor citate de ministru. În lei, suma echivalează cu aproximativ 10,33 miliarde lei (valoarea este deja exprimată în moneda națională). Ce include acordul-cadru și ce urmează Acordul-cadru prevede semnarea a trei contracte subsecvente , prin care ar urma să fie achiziționate, în total: șase sisteme integrate antiaeriene SHORAD–VSHORAD ; un sistem de instruire și învățământ ; un sistem de simulare pentru verificarea și evaluarea operatorilor VSHORAD; șase sisteme SHORAD și șase sisteme VSHORAD ; muniție, instruire și sprijin logistic . Din perspectiva execuției bugetare, structura pe acord-cadru plus contracte subsecvente indică faptul că plățile și livrările se vor derula etapizat, pe măsură ce sunt semnate și puse în aplicare contractele subsecvente (sursa nu oferă un calendar). De ce contează: presiune bugetară și accelerarea programelor de înzestrare Miruță susține că programele de înzestrare au avansat „prea lent” în anii anteriori și că acum ar fi început un „program accelerat” de modernizare, în care „contracte așteptate de ani de zile intră acum în implementare”. În explicația ministrului, SHORAD–VSHORAD reprezintă stratul de proximitate al apărării antiaeriene, destinat inclusiv amenințărilor precum dronele, munițiile și rachetele de mici dimensiuni sau aeronavele care zboară la joasă altitudine, ținte pe care sistemele mari (cu rază mai lungă) le-ar intercepta mai greu în anumite scenarii. „Un sistem SHORAD – VSHORAD este un ‘scut’ de apărare antiaeriană de proximitate care detectează şi distruge ameninţări aeriene înainte ca acestea să ajungă la ţinta protejată”, a scris ministrul Apărării pe Facebook, potrivit Agerpres. Sursa nu precizează furnizorul, termenele de livrare sau mecanismul de finanțare, astfel că impactul exact pe ani bugetari și condițiile comerciale nu pot fi evaluate din informațiile disponibile. [...]
Coreea de Sud își mută rapid armata spre un model „drone-first”, cu efect direct asupra modului de luptă și a industriei locale de apărare , printr-un plan care vizează instruirea a 500.000 de „războinici ai dronelor” și dotarea unităților din prima linie cu zeci de mii de sisteme fără pilot, potrivit HotNews . Miza este contracararea amenințărilor din partea Coreei de Nord, pe fondul lecțiilor din războiul din Ucraina. Planul Ministerului Apărării de la Seul prevede producția, până în 2029, a aproximativ 110.000 de drone pentru forțele terestre, navale, aeriene și infanteria marină, cu obiectivul ca acestea să devină echipament standard pentru fiecare soldat. „Dronele nu ar mai trebui să fie echipamente utilizate doar de un număr limitat de unități, ci un instrument universal de luptă.” Ministrul Apărării, Ahn Gyu-back , a susținut că dronele ar trebui folosite de trupe ca „a doua armă personală” și a avertizat că utilizarea pe scară largă a dronelor ieftine schimbă natura războiului. Ce se schimbă operațional: de la comandament central la utilizare în fiecare armă Pe lângă extinderea flotei, planul include reorganizarea operațiunilor astfel încât fiecare ramură a armatei să poată desfășura misiuni de supraveghere și atac cu drone, în locul dependenței de un comandament centralizat. În paralel, Seul vrea să accelereze achiziția de drone ieftine și să introducă capabilități avansate, inclusiv: peste 20.000 de drone ieftine, de unică folosință; sisteme de tip „roi” (grupuri coordonate de drone) bazate pe inteligență artificială; drone capabile să survoleze o zonă, să aștepte identificarea unei ținte și să o atace prin autodistrugere. Producție internă și reguli de achiziții: impuls pentru industria locală Ministrul Apărării a precizat că toate componentele vor fi produse în țară, fără utilizarea pieselor din China, invocând preocupări de securitate. În același timp, ministerul anunță modificarea regulilor de achiziții pentru a accelera integrarea tehnologiilor dezvoltate în sectorul civil și pentru a sprijini formarea unei industrii naționale puternice în domeniul dronelor. Context politic și presiune demografică Programul vine într-un moment sensibil politic: o instanță sud-coreeană l-a condamnat luna aceasta pe fostul președinte Yoon Suk Yeol la 30 de ani de închisoare, într-un dosar legat de o incursiune a unei drone militare în Coreea de Nord, despre care procurorii au spus că ar fi urmărit să justifice o tentativă de instituire a legii marțiale în 2024. Actuala administrație, condusă de președintele Lee Jae Myung , a desființat structura responsabilă de operațiunile cu drone, iar noul plan prevede o organizație axată pe politici, dezvoltarea capabilităților și sprijin logistic, în timp ce operațiunile vor fi transferate către unitățile militare. În fundal, declinul demografic reduce baza de recrutare, ceea ce împinge armata să se bazeze mai mult pe automatizare și sisteme fără pilot pentru a-și menține capacitățile de luptă. [...]
România este invocată la NATO ca exemplu de sprijin operațional pentru SUA , într-un moment în care Washingtonul reia presiunea asupra aliaților europeni să contribuie mai mult la apărarea colectivă, potrivit G4Media . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a spus că înțelege criticile președintelui american Donald Trump la adresa Alianței, dar a insistat că statele europene au sprijinit operațiunile militare conduse de SUA, inclusiv prin utilizarea bazelor de pe continent pentru misiuni legate de acțiunile militare împotriva Iranului. Declarațiile au fost făcute la Fox News, informație preluată de Agerpres . Ce înseamnă „sprijin” în termeni operaționali Rutte a indicat că sprijinul european s-a tradus în volume mari de misiuni aeriene și în utilizarea infrastructurii militare din Europa. El a dat exemplul Italiei, de unde „500 de avioane americane au decolat de pe bazele americane din Italia” pentru a susține operațiunea. Tot el a afirmat că, la nivelul întregii Europe, ar fi fost „între 4.000 și 5.000 de misiuni”. De ce apare România în acest context În același cadru, șeful NATO a menționat România ca exemplu de țară care ar fi fost nevoită să reducă traficul aerian comercial în București, deoarece aeroportul era folosit pentru instalații destinate avioanelor-cisternă (aeronave de realimentare în aer). Context: presiunea SUA pentru creșterea contribuțiilor la apărare Remarcile vin după ce Trump a reînnoit presiunea asupra aliaților NATO pentru a crește contribuțiile la apărarea colectivă și pentru a sprijini misiunile Alianței. Rutte a spus că îl susține pe Trump „în această privință când vine vorba de NATO”, adăugând că, deși există „dezamăgire”, ar fi vorba de „cazuri izolate”. [...]
Canada își redeschide opțiunile pentru înlocuirea flotei de vânătoare, iar interesul semnalat pentru programul GCAP poate complica planul de achiziție a F-35 și poate împinge în sus costurile și termenele. Potrivit Twz , ministrul canadian al apărării, David McGuinty , a spus după o întâlnire la Tokyo cu omologul său japonez, Shinjiro Koizumi, că Ottawa este „interesată să afle mai multe” despre Global Combat Air Program (GCAP) , inițiativa Regatului Unit, Italiei și Japoniei pentru un avion de luptă de generația a șasea, cu Tempest ca platformă centrală. Declarația este relevantă deoarece, până acum, nu existau semnale publice la nivel înalt că Canada ar lua în calcul GCAP. Mișcarea vine în contextul în care Ottawa reevaluează planul pentru F-35 și ia în calcul o „achiziție împărțită” (o flotă mixtă), pe fondul unei deteriorări a relației cu Washingtonul, notează publicația. Ce a spus Canada și ce ar însemna „statut de observator” McGuinty a indicat că va duce discuția înapoi „la echipă” pentru a evalua opțiunea. În paralel, ideea ca Canada să intre în GCAP ca „observator” fusese vehiculată anterior: potrivit The Asahi Shimbun, oficiali japonezi citați sub protecția anonimatului au descris discuții între McGuinty și Koizumi despre un astfel de aranjament. În logica programelor multinaționale, statutul de observator ar putea oferi acces la informații despre proiect și ar putea fi o treaptă către o implicare mai profundă, fără a garanta însă automat un rol industrial major. Impactul asupra planului F-35: costuri mai mari și calendar mai complicat Canada a anunțat în 2023 intenția de a cumpăra 88 de F-35, dar McGuinty a confirmat în aprilie că revizuirea achiziției continuă. Între timp, Ottawa are deja un angajament ferm pentru 16 F-35A, ca început al înlocuirii CF-18: patru aparate au fost plătite integral, iar pentru alte opt au fost cumpărate componente. Primele livrări pentru instruire la Luke Air Force Base (Arizona) erau așteptate în 2026, conform articolului. Pe partea de costuri, Twz indică o escaladare semnificativă a estimării pentru cele 88 de F-35: de la 19 miliarde dolari la 27,7 miliarde dolari, fără armament și infrastructură. La un curs orientativ de 1 dolar ≈ 4,6 lei, asta înseamnă aproximativ 87,4 miliarde lei, respectiv 127,4 miliarde lei. O flotă mixtă ar aduce, însă, costuri operaționale suplimentare, prin dublarea unor elemente de infrastructură și instruire, aspect recunoscut și de comandantul Forțelor Aeriene Regale Canadiene (RCAF), lt. gen. Jamie Speiser-Blanchet, citat de Twz. De ce GCAP ar putea schimba „achiziția împărțită” și ce alternative se estompează Până acum, în scenariul unei flote mixte, Saab Gripen E era văzut drept candidatul cel mai probabil să completeze F-35, iar Suedia a făcut o ofertă puternică, inclusiv cu propunerea de a construi avionul în Canada. În plus, Saab a devenit „candidatul preferat” pentru viitoarea capabilitate canadiană de avertizare timpurie și control aerian (AEW&C) prin platforma GlobalEye, potrivit articolului. Dacă Ottawa ar urmări însă un avion de generația a șasea, GCAP ar putea deveni „singura alegere realistă”, în condițiile în care programul european rival FCAS este descris ca fiind prăbușit, iar șansele ca Canada să obțină Boeing F-47 sunt prezentate ca reduse. Pentru Canada, Tempest ar avea și o potrivire operațională: GCAP pune accent pe autonomie mare și încărcătură utilă ridicată (aproximativ dublă față de F-35A, potrivit Twz), caracteristici relevante pentru distanțele mari și pentru presiunea de securitate din Arctica. Obstacolele: acces industrial limitat și riscul de a aștepta după 2035 Chiar și în ipoteza unei apropieri de GCAP, articolul subliniază limitele practice: cerințele naționale ale partenerilor sunt deja setate, iar împărțirea muncii (workshare) ar fi în mare parte decisă între cei trei membri principali, ceea ce face dificilă o intrare târzie cu beneficii industriale semnificative. În plus, Twz avertizează că intrarea în serviciu în 2035, termenul-țintă al GCAP, este „foarte puțin probabilă”. Canada ar fi a patra la rând, după partenerii de bază, ceea ce ar putea forța Ottawa să cumpere mai multe F-35 decât într-un scenariu de tranziție scurtă și să mențină CF-18 în serviciu mai mult timp, deși flota îmbătrânește și sprijinul logistic devine tot mai dificil. În acest moment, semnalul politic este mai degrabă unul de explorare decât de decizie: Canada își lărgește plaja de opțiuni pentru un program cu miză bugetară și industrială majoră, dar orice pas concret către GCAP ar implica renegocierea calendarului de înzestrare și acceptarea unor costuri de integrare mai mari pentru o flotă mixtă. [...]
Doborârea a 660 de drone într-o singură noapte arată presiunea tot mai mare pe apărarea aeriană rusă , într-un val de atacuri ucrainene care a vizat inclusiv regiunea Moscovei și infrastructură din Tula, potrivit HotNews . Ministerul Apărării de la Moscova a prezentat cifra drept una dintre cele mai mari de la începutul războiului. Dronele au fost distruse deasupra a peste zece regiuni, inclusiv în zona Moscovei, dar și în Peninsula Crimeea (anexată ilegal de Rusia în 2014), precum și deasupra Mării Negre și Mării Azov, conform comunicării ministerului rus. Tula, între țintele principale: chimie și energie, potrivit canalelor rusești de Telegram Regiunea Tula, la aproximativ 180 km sud de Moscova, a fost una dintre țintele principale. Potrivit canalului de Telegram Astra, în orașul Novomoskovsk ar fi fost atacate combinatul chimic Azot și centrala electrică locală, unde ar fi izbucnit incendii, relatează Meduza . Tot în Novomoskovsk, canale rusești de Telegram au relatat că exploziile și zgomotul dronelor au fost auzite timp de câteva ore, potrivit Ukrainska Pravda . Guvernatorul regiunii, Dimitri Milaiev, a descris atacul ca fiind „masiv” și a spus că au fost doborâte 157 de drone. El a mai precizat că o casă a fost avariată într-un sat din districtul Șchekino, iar o femeie a fost rănită. Moscova: 47 de drone interceptate, fără detalii despre pagube O altă țintă a fost capitala Rusiei. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat că cel puțin 47 de drone care se îndreptau spre oraș au fost interceptate. „Specialiștii serviciilor de urgență lucrează în locurile unde au căzut resturile.” Sobianin nu a menționat dacă au existat victime sau pagube. Context: Zelenski vorbește despre o campanie de 40 de zile În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a aprobat o campanie de 40 de zile, după consultări cu șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), menită să „influențeze” Rusia pentru a pune capăt războiului, potrivit Reuters, citat de HotNews . „Am aprobat o operațiune de 40 de zile a Serviciului pentru a influența statul agresor, cu scopul de a exercita presiuni pentru încetarea războiului.” HotNews notează că, în ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă, în special asupra infrastructurilor energetice, cu scopul de a reduce veniturile Kremlinului folosite pentru finanțarea războiului. Săptămâna trecută, un atac ucrainean a provocat un incendiu la o rafinărie din sud-estul Moscovei. În aceeași noapte, Rusia a lansat la rândul ei atacuri, iar Ministerul Apărării Naționale din România a ridicat un elicopter IAR 330 Puma pentru monitorizarea unor ținte aeriene la graniță, după un atac rusesc în regiunea Odesa; Kievul a fost bombardat joi seară, însă apărarea ucraineană ar fi respins atacul cu rachete. [...]
Noua Zeelandă anticipează că prezența militară a Chinei în Pacific va deveni „persistentă”, cu efecte directe asupra rutelor aeriene și a riscului operațional în regiune , potrivit unui document intern citat de G4Media . Raportul, obținut de AFP în baza legislației privind libertatea de informare și preluat de Agerpres, indică faptul că testele de rachete balistice și tranzitele Marinei chineze sunt așteptate să se repete pe măsură ce Beijingul își consolidează prezența. Documentul este datat decembrie 2025 și a fost redactat de Forțele de Apărare și Ministerul de Externe din Noua Zeelandă, în contextul monitorizării unei flotile chineze în Marea Filipinelor. Raportul (15 pagini) a fost transmis premierului Christopher Luxon și miniștrilor responsabili de apărare, externe și servicii de informații, însă o mare parte a conținutului a fost cenzurată din motive de securitate națională, confidențialitate și protecția vieții private. De ce contează: impact operațional asupra aviației și a mediului de afaceri În secțiunile necenzurate, oficialii neozeelandezi notează că desfășurarea din februarie 2025 a trei nave de război chineze în Marea Tasmaniei (între Australia și Noua Zeelandă) s-a derulat în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv cu Convenția ONU privind dreptul mării. Totuși, raportul critică modul de notificare a intențiilor de a efectua exerciții cu muniție reală, despre care Wellingtonul spune că „nu corespund celor mai bune practici internaționale” și că au obligat „mai multe companii aeriene să își modifice ruta”. Această observație mută discuția din zona strict militară în cea a riscurilor operaționale: exercițiile și notificările asociate pot produce perturbări în planificarea zborurilor, cu efecte în lanț asupra costurilor și programelor de transport în regiune. Context: extinderea graduală a prezenței Chinei în Pacificul de Sud Raportul mai arată că desfășurarea Beijingului din decembrie în Marea Filipinelor este „în concordanță cu expansiunea progresivă” a prezenței de securitate maritimă a Chinei în Pacificul de Sud în ultimul deceniu. Documentul menționează o gamă largă de nave militare operate de China în regiune, inclusiv: nave-spital; nave amfibii mari, folosite și pentru operațiuni de ajutor umanitar și intervenții în caz de dezastre; nave de sprijin pentru evenimente spațiale. Aceste nave de sprijin spațial sunt descrise ca fiind concepute pentru a urmări lansările de rachete, sateliții și activitatea rachetelor intercontinentale. Ce urmează: supraveghere mai intensă și coordonare cu Australia Potrivit documentului, Noua Zeelandă menține „contact strâns” cu omologii australieni și desfășoară supraveghere operațională asupra navelor chineze monitorizate. În același timp, raportul anticipează că episoade precum tranzitul grupului operațional al Marinei chineze în Marea Tasmaniei (februarie) și lansarea unei rachete balistice intercontinentale în Pacific (septembrie 2024) vor deveni elemente recurente ale „mediului strategic” regional. [...]
