Știri
Știri din categoria Apărare
Bugetul MApN ajunge la 49,426 miliarde lei în 2026, adică aproximativ 2,45% din PIB, potrivit Antena 3 CNN. Ministrul Apărării, Radu Miruță, spune că alocarea este cu 19% mai mare decât cea din 2025 și susține că direcția principală este creșterea capacității de apărare și a gradului de pregătire.
În mesajul publicat pe Facebook, Miruță afirmă că aproape 40% din buget va fi orientat către modernizarea Armatei, în special prin achiziții de echipamente și dezvoltarea de capabilități (adică aptitudini operaționale concrete, de la dotări la sisteme și unități funcționale).
„Din această sumă, 18,8 miliarde lei (38%) merg către înzestrare - echipamente moderne, capabilități reale, o Armată care poate răspunde provocărilor de astăzi.”
Ministrul a prezentat și principalele destinații ale bugetului pentru 2026, așa cum le descrie în postare:
O componentă distinctă este finanțarea primei etape a programului pentru soldați gradați voluntari. Miruță susține că fondurile au fost asigurate „în urma negocierilor din Coaliție” și vizează aproximativ 3.000 de tineri care ar urma să primească pregătire militară de bază, cu posibilitatea de a continua ulterior într-o carieră militară.
În argumentația sa, ministrul leagă creșterea bugetului de contextul de securitate și de nevoia de a menține angajamentele internaționale, menționând că bugetul pe 2026 ar fi „de corecție” și „de responsabilitate”, prin repararea unor decizii anterioare, fără a ignora situația internațională.
Miruță mai afirmă că își asumă utilizarea „corectă, transparentă și eficientă” a fondurilor și susține că Armata Română „nu tolerează corupția”, iar greșelile sunt sancționate. În practică, execuția bugetară și ritmul programelor de înzestrare vor depinde de derularea procedurilor și de implementarea proiectelor anunțate pentru 2026.
Recomandate
România a fost notificată că militari și echipamente americane vor ajunge „de îndată” la baza aeriană Mihail Kogălniceanu , iar primele aeronave ar putea sosi în doar câteva ore sau zile, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Potrivit Digi24 , anunțul a fost făcut de ministrul Apărării, Radu Miruță, care a precizat că desfășurarea de forțe este parte a eforturilor de consolidare a flancului estic al NATO și de creștere a capacității de apărare a României. Oficialul român a declarat că este vorba despre aproximativ 400–500 de militari americani , care vor opera echipamentele și aeronavele dislocate pe teritoriul României. Potrivit acestuia, decizia vine după aprobarea Parlamentului, la propunerea președintelui Nicușor Dan, pentru dislocarea unor capabilități militare suplimentare solicitate de Statele Unite. Ce echipamente militare vor fi trimise Conform informațiilor prezentate după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, SUA intenționează să trimită la baza din județul Constanța mai multe capabilități cu rol defensiv, printre care: avioane-cisternă pentru realimentare în aer echipamente de comunicații prin satelit personal militar specializat pentru operarea și mentenanța acestor sisteme Aceste resurse ar urma să fie integrate în infrastructura militară existentă la baza Mihail Kogălniceanu , unul dintre cele mai importante puncte strategice ale NATO din regiunea Mării Negre. Contextul regional al deciziei Decizia vine într-un moment de tensiune majoră în Orientul Mijlociu, pe fondul conflictului dintre Statele Unite și Iran. În acest context, Washingtonul a solicitat dislocarea de capabilități suplimentare în mai multe locații strategice, iar România, membru NATO și partener strategic al SUA, este una dintre aceste poziții cheie. Autoritățile române susțin că prezența militară americană suplimentară reprezintă o garanție de securitate pentru România și pentru flancul estic al Alianței Nord-Atlantice . Controverse politice în Parlament Decizia a provocat însă reacții în Parlament. În timpul dezbaterilor, opoziția a întrerupt discursurile cu fluierături și vuvuzele, iar unele partide au refuzat să voteze solicitarea. Liderul AUR, George Simion , a declarat că formațiunea sa nu a susținut aprobarea deoarece consideră că România riscă să fie implicată într-un conflict militar. De asemenea, parlamentarii POT nu au votat propunerea. În ciuda acestor controverse, majoritatea parlamentară a aprobat dislocarea capabilităților americane, iar potrivit ministrului Apărării, sosirea primelor echipamente este iminentă , fiind doar o chestiune de ore sau zile. [...]
NATO a transferat în Europa întreaga sa misiune necombatantă din Irak , potrivit Economica.net , care citează un comunicat al Alianței. Ultimele efective au părăsit Irakul vineri, iar NATO spune că intenționează să continue activitatea misiunii de la comandamentul regional din Napoli, în sudul Italiei. În comunicat, generalul american Alexus Grynkewich , comandantul suprem al forțelor aliate în Europa, a mulțumit autorităților irakiene și aliaților pentru retragerea în siguranță a personalului. „Aş vrea să mulţumesc Republicii Irak, precum şi tuturor aliaţilor care au contribuit la transferul în deplină securitate a personalului NATO din Irak.” Oficialul a transmis și un mesaj pentru personalul misiunii, subliniind continuitatea activității în perioada recentă. „Aş vrea de asemenea să le mulţumesc bărbaţilor şi femeilor din Misiunea NATO din Irak, care şi-au continuat misiunea în toată această perioadă. Sunt profesionişti adevăraţi.” NATO recunoscuse inițial o „ajustare” a dispozitivului său în Irak, înainte de a anunța retragerea totală, fără a o lega oficial de războiul din Orientul Mijlociu. Contextul de securitate a fost însă tensionat: ambasada americană la Bagdad, unde era cantonată și misiunea NATO , a fost în mai multe rânduri ținta atacurilor cu drone și rachete. În privința dimensiunii retragerii, o sursă apropiată de responsabili ai securității irakiene a indicat pentru AFP că „cel puțin 45 de militari americani” au plecat vineri dimineață din baza din centrul Bagdadului și că ar fi rămas un contingent restrâns, inclusiv personal turc și român, informație care „pare să fie infirmată” de datele ulterioare ale NATO. Un oficial NATO citat de Reuters, sub protecția anonimatului, a spus că este vorba despre „mai multe sute” de soldați. Misiunea NATO din Irak nu are rol de luptă, fiind axată pe consilierea forțelor irakiene de securitate și sprijin pentru dezvoltarea capacităților acestora, potrivit Alianței. [...]
Militarii danezi au fost pregătiți de luptă în Groenlanda în fața unui posibil atac american , potrivit HotNews.ro , care citează informații publicate de radioul danez Danmarks Radio . În ianuarie 2026, în contextul tensiunilor dintre Danemarca și administrația Donald Trump, trupele trimise pe insulă au adus inclusiv explozibili și pungi de sânge, semn că nu era vorba despre un simplu exercițiu. Surse din guvern, armată și servicii de informații au indicat că militarii aveau inclusiv misiunea de a pregăti distrugerea pistelor de aterizare din Nuuk și Kangerlussuaq, pentru a împiedica debarcarea trupelor americane în cazul unei intervenții. Transportul de sânge pentru transfuzie arată că scenariul luat în calcul era unul real, cu posibile victime. Temerile s-au accentuat după 3 ianuarie 2026, când Statele Unite au lansat o operațiune militară în Venezuela, eveniment care a ridicat semne de întrebare în rândul oficialilor danezi privind posibile acțiuni similare în Groenlanda. În acest context, Danemarca a mobilizat rapid forțe proprii și aliați europeni: trupe daneze, inclusiv unități de elită Jægerkorps militari francezi, inclusiv vânători alpini sprijin din partea Germaniei, Norvegiei și Suediei avioane de vânătoare F-35 complet înarmate o navă de război franceză în Atlanticul de Nord Scopul nu era respingerea unui atac american, considerat imposibil de contracarat, ci creșterea costurilor unei eventuale intervenții militare. Operațiunea a fost prezentată oficial drept exercițiul „Arctic Endurance”, însă sursele citate susțin că desfășurarea a fost una reală. Diferența esențială: în astfel de situații sunt transportate resurse medicale și explozibili, lucru care nu se întâmplă în exercițiile obișnuite. În final, scenariul unui conflict nu s-a concretizat, dar pregătirile arată nivelul ridicat de tensiune dintre aliați NATO la începutul anului 2026 și importanța strategică a Groenlandei. [...]
NATO și SUA sunt văzute de români ca principalii garanți ai apărării , potrivit Digi24 , care citează Barometrul Securității Naționale realizat de INSCOP Research la solicitarea Strategic Thinking Group. Sondajul indică o orientare predominantă către partenerii occidentali, în timp ce Rusia și Ucraina se află la coada clasamentului încrederii. În scenariul unui atac asupra României, 38,3% dintre respondenți consideră că NATO ar avea rolul principal în respingerea acestuia, prin activarea Articolului 5 (clauza de apărare colectivă din Tratatul NATO). Pe locul al doilea se află parteneriatele strategice bilaterale (27,6%), iar Armata României este indicată de 19,6% dintre participanți. Uniunea Europeană este menționată de 8,6%, ceea ce sugerează o percepție mai redusă asupra capacității sale militare. „38,3% dintre respondenți consideră că NATO ar avea rolul principal în respingerea unui eventual atac asupra României, prin activarea Articolului 5.” La capitolul încredere în state, SUA conduc detașat: 55,8% dintre români spun că au „foarte multă” și „destul de multă” încredere în Statele Unite. Urmează Marea Britanie (46,8%), Franța (41,9%), Germania (41,7%) și Polonia (41,6%). În zona mediană se află Republica Moldova (29,9%), Bulgaria (29,2%), Turcia (28,6%) și Serbia (21,2%). La polul opus, Rusia este ultima în clasament, cu 12,6% încredere, urmată de Ucraina (16,8%) și Ungaria (20,1%). Sondajul mai arată diferențe de percepție în funcție de profilul respondenților: încrederea în SUA este mai ridicată în rândul votanților PSD și AUR și al persoanelor de peste 60 de ani, în timp ce electoratul PNL și USR, tinerii și persoanele cu studii superioare tind să acorde mai multă încredere statelor vest-europene. Datele includ și percepții despre respectarea Articolului 5: 75,6% dintre respondenți cred că SUA și-ar respecta angajamentele în cazul unui atac asupra României, iar Germania (69,4%) și Franța (69,3%) sunt, de asemenea, văzute ca aliați de încredere. Marea Britanie este la 63,9%, Polonia la 61,7%, în timp ce Ungaria este considerată semnificativ mai puțin predictibilă (40,6%). Principalele rezultate numerice din sondaj, așa cum sunt prezentate în articol, includ: 38,3% indică NATO ca actor principal în respingerea unui atac (Articolul 5) 27,6% indică parteneriatele strategice bilaterale 19,6% indică Armata României 8,6% indică Uniunea Europeană 55,8% au multă/foarte multă încredere în SUA, față de 12,6% în Rusia 75,6% cred că SUA ar respecta Articolul 5 în cazul unui atac asupra României Cercetarea a fost realizată în două valuri (23–27 februarie și 3–13 martie 2026), pe câte un eșantion de 1.100 de persoane fiecare, prin interviuri telefonice (metoda CATI). Eșantioanele sunt reprezentative pentru populația adultă neinstituționalizată a României, iar marja de eroare este de ±2,9%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
România alocă 2,5% din PIB pentru apărare , conform declarațiilor recente ale președintelui Nicușor Dan și secretarului general al NATO, Mark Rutte . Cei doi oficiali au subliniat importanța acestei măsuri în cadrul unei conferințe de presă comune la Bruxelles, afirmând că aceasta contribuie la întărirea protecției pe flancul estic al NATO și la securitatea națională. Întărirea flancului estic al NATO Mark Rutte a mulțumit României pentru sprijinul acordat Ucrainei și pentru contribuția sa la întărirea posturii NATO pe flancul estic. El a menționat că, de la anunțarea misiunii „Eastern Sentinel”, au fost aduse mai multe forțe aliate și mijloace tehnice pentru a proteja această regiune. Rutte a subliniat că România joacă un rol esențial în creșterea producției industriale necesare pentru apărare. „România este sigură, noi vom apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat”, a declarat Mark Rutte, subliniind angajamentul NATO față de securitatea României. Creșterea alocărilor pentru apărare Nicușor Dan a reiterat că România este o țară sigură și a menționat că alocarea de 2,5% din PIB pentru apărare include un procent semnificativ pentru echipamente defensive. În plus, el a subliniat că România își respectă angajamentele față de NATO și a invitat oficialii alianței la summitul B9 din mai, care va avea loc la București. Relația cu SUA și provocările regionale Președintele României a discutat despre importanța relației transatlantice și despre rolul României în găzduirea de echipamente defensive americane. De asemenea, au fost abordate provocările din zona de securitate hibridă și colaborarea cu Ucraina pentru coproducția de echipamente împotriva dronelor. Contextul regional și internațional În contextul regional, oficialii NATO discută despre modalitățile de gestionare a problemelor de securitate, cum ar fi situația din Strâmtoarea Hormuz. Rutte a menționat că aliații sunt de acord că Iranul nu trebuie să posede capacități nucleare sau de rachete balistice, subliniind importanța menținerii deschise a strâmtorii pentru economia globală. România își consolidează poziția în cadrul NATO prin creșterea alocărilor pentru apărare și prin colaborarea strânsă cu aliații săi. Aceste măsuri sunt esențiale pentru menținerea securității naționale și regionale, în contextul provocărilor actuale de securitate. Summitul B9 de la București va fi o oportunitate pentru a discuta și mai detaliat aceste aspecte, consolidând astfel angajamentele României față de partenerii săi internaționali. [...]
Conform Mediafax , președintele României, Nicușor Dan , a declarat că Statele Unite contribuie la întărirea scutului de la Deveselu , oferind astfel o protecție suplimentară atât pentru România, cât și pentru Europa. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu secretarul general al NATO , Mark Rutte, la Bruxelles. În cadrul acestei întâlniri, s-a discutat despre contribuția României la securitatea regională și sprijinul acordat aliaților. Nicușor Dan a subliniat că decizia de a permite Statelor Unite utilizarea bazelor militare românești nu a fost parte a unei negocieri directe, ci a fost o nevoie a alianței pe care România a ales să o satisfacă. „După cum știți, au fost mai multe componente. Una dintre, sau două dintre aceste componente, întăresc scutul de la Deveselu, deci este o protecție suplimentară pentru România și pentru partea de Europa pe care scutul de la Deveselu o apără.”, a declarat președintele României. Întărirea scutului de la Deveselu este esențială în contextul actual de securitate, mai ales în fața amenințărilor externe, cum ar fi cele venite din partea Iranului. Această măsură face parte dintr-un efort mai amplu al NATO de a asigura apărarea pe Flancul Estic al Europei. Printre aspectele discutate la Bruxelles s-au numărat și: Importanța colaborării strânse între România și Statele Unite în cadrul NATO. Necesitatea de a răspunde prompt la nevoile aliaților. Dialogul continuu pe mai multe planuri între România și Statele Unite. Această întărire a scutului antirachetă de la Deveselu vine într-un moment în care securitatea europeană este o prioritate pe agenda internațională, iar România își reafirmă rolul de partener strategic în cadrul Alianței Nord-Atlantice. [...]
