Știri
Știri din categoria Apărare
Bugetul MApN ajunge la 49,426 miliarde lei în 2026, adică aproximativ 2,45% din PIB, potrivit Antena 3 CNN. Ministrul Apărării, Radu Miruță, spune că alocarea este cu 19% mai mare decât cea din 2025 și susține că direcția principală este creșterea capacității de apărare și a gradului de pregătire.
În mesajul publicat pe Facebook, Miruță afirmă că aproape 40% din buget va fi orientat către modernizarea Armatei, în special prin achiziții de echipamente și dezvoltarea de capabilități (adică aptitudini operaționale concrete, de la dotări la sisteme și unități funcționale).
„Din această sumă, 18,8 miliarde lei (38%) merg către înzestrare - echipamente moderne, capabilități reale, o Armată care poate răspunde provocărilor de astăzi.”
Ministrul a prezentat și principalele destinații ale bugetului pentru 2026, așa cum le descrie în postare:
O componentă distinctă este finanțarea primei etape a programului pentru soldați gradați voluntari. Miruță susține că fondurile au fost asigurate „în urma negocierilor din Coaliție” și vizează aproximativ 3.000 de tineri care ar urma să primească pregătire militară de bază, cu posibilitatea de a continua ulterior într-o carieră militară.
În argumentația sa, ministrul leagă creșterea bugetului de contextul de securitate și de nevoia de a menține angajamentele internaționale, menționând că bugetul pe 2026 ar fi „de corecție” și „de responsabilitate”, prin repararea unor decizii anterioare, fără a ignora situația internațională.
Miruță mai afirmă că își asumă utilizarea „corectă, transparentă și eficientă” a fondurilor și susține că Armata Română „nu tolerează corupția”, iar greșelile sunt sancționate. În practică, execuția bugetară și ritmul programelor de înzestrare vor depinde de derularea procedurilor și de implementarea proiectelor anunțate pentru 2026.
Recomandate
Germania cere accelerarea dezvoltării de drone în Europa pe fondul reducerii prezenței militare americane , argumentând că lecția Ucrainei este capacitatea de a produce și introduce rapid tehnologii de apărare pe câmpul de luptă, potrivit Politico . Ministrul german de externe Johann Wadephul a declarat la Atena, unde a participat la discuții de cooperare militară cu omologii greci, că Europa trebuie să își dezvolte și să își desfășoare „mai repede” propriile capabilități, în contextul în care Washingtonul își reduce prezența militară pe continent. „Trebuie să privim acest lucru ca pe un nou apel de a dezvolta și desfășura propriile noastre capabilități disponibile mai rapid; pur și simplu nu există alternativă.” De ce contează: presiune operațională pentru „timp de livrare” mai scurt în apărare Mesajul Berlinului pune accent pe un aspect operațional: viteza cu care pot fi dezvoltate și puse în utilizare capabilități militare. Wadephul a indicat că „exemplul Ucrainei” arată că astfel de capabilități pot fi create și făcute disponibile mult mai repede decât a practicat Europa în ultimele decenii. În același timp, articolul notează că dronele sunt tot mai des considerate fundamentale pentru securitatea europeană, mai ales în condițiile în care SUA își reduc prezența militară în străinătate. Context: retrageri de trupe SUA și accent pe descurajarea convențională Potrivit informațiilor citate, Pentagonul a anunțat săptămâna trecută că va retrage 5.000 de militari americani din Germania în următorul an. În paralel, președintele SUA Donald Trump a amenințat și cu retrageri din Spania și Italia și a vehiculat în trecut ideea unei ieșiri din NATO . Wadephul a încercat să minimizeze riscul unei retrageri americane la scară largă și a spus că este convins că SUA „apreciază valoarea și importanța NATO”, adăugând că, în opinia sa, capacitatea de descurajare convențională a Alianței în Europa nu ar urma să fie afectată de aceste schimbări. Totodată, a precizat că Berlinul încearcă încă să stabilească ce decizii a luat Washingtonul și ce marjă de influență are Germania. Semnal similar din Franța Wadephul nu este singurul lider european care cere investiții suplimentare în drone: Politico amintește că președintele Franței, Emmanuel Macron, a evidențiat recent importanța tehnologiei dronelor pentru apărarea națională, în timpul unui exercițiu militar desfășurat în regiunea Champagne. În material se mai arată că Ucraina a demonstrat că dronele pot fi fabricate rapid și pot avea performanțe bune împotriva unor tehnologii mai scumpe — un argument relevant în condițiile în care Europa încearcă să își consolideze rapid apărarea în fața Rusiei, pe fondul unei retrageri treptate a SUA. [...]
Propunerea de a muta pe flancul estic cei 5.000 de militari americani retrași din Germania ar putea schimba costurile și logistica prezenței SUA în Europa , prin folosirea investițiilor făcute deja de aliații estici pentru găzduirea trupelor, potrivit Economica , care citează Agerpres. Inițiativa apare într-o declarație comună semnată de senatorul Roger Wicker , președintele Comisiei pentru servicii armate a Senatului SUA, și de Mike Rogers , președintele Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentanților. Cei doi republicani spun că sunt „foarte preocupați” de decizia de a retrage o brigadă americană din Germania și susțin că o reducere „prematură” a prezenței avansate a SUA în Europa ar putea afecta descurajarea. De ce contează: costuri mai mici pentru contribuabili și infrastructură deja pregătită Argumentul central al celor doi lideri din Congres este că mutarea celor 5.000 de militari spre Est ar menține un „element puternic de descurajare” în Europa, fără a renunța la avantajele operaționale ale unei prezențe avansate. Ei afirmă că aliații de pe flancul estic au făcut „investiții substanțiale” pentru a găzdui trupe americane, ceea ce ar reduce costurile pentru contribuabilii americani. În aceeași logică, mutarea ar întări „linia frontului NATO” și ar contribui la descurajarea unui conflict care ar fi „mult mai costisitor”, potrivit declarației. Contextul politic și militar invocat de semnatari Wicker și Rogers notează că Germania și-a intensificat acțiunile ca răspuns la apelurile președintelui Donald Trump privind o împărțire mai mare a poverii în NATO, inclusiv prin creșterea cheltuielilor de apărare și prin facilități pentru forțele americane (acces, baze și drept de survol) în sprijinul Operațiunii „Epic Fury”, numele american al operațiunii declanșate de SUA împotriva Iranului împreună cu Israelul. Ei mai susțin că, deși aliații „se îndreaptă” spre cheltuirea a 5% din PIB pentru apărare, transformarea acestor bugete în capabilități militare va dura, iar o reducere a prezenței SUA înainte ca aceste capabilități să fie pe deplin realizate ar putea „submina descurajarea” și ar transmite „un mesaj greșit” președintelui rus Vladimir Putin. Ce urmează: discuții cu Pentagonul și coordonare cu aliații Cei doi oficiali cer un proces „deliberat” de analiză pentru orice schimbare semnificativă a posturii forței americane și o coordonare strânsă cu Congresul și aliații. Ei se așteaptă ca Departamentul Apărării să contacteze comisiile de supraveghere „în zilele și săptămânile viitoare” pentru discuții privind decizia și implicațiile ei pentru descurajarea SUA și securitatea transatlantică. [...]
Războiul cu drone din Ucraina împinge NATO spre o schimbare de ritm în achiziții și producție , pe măsură ce lecția dominantă din conflict nu mai este „ce platformă cumperi”, ci cât de repede poți testa, adapta și livra tehnologie în cicluri de săptămâni sau chiar zile, potrivit unei analize publicate de Kyiv Post după discuțiile de la Kyiv Security Forum Defense Technology Forum. Mesajul comun al antreprenorilor din industria de apărare, al comandanților ucraineni și al unui general NATO a fost că războiul pe care Europa îl anticipează „se întâmplă deja” în Ucraina, iar Occidentul se mișcă prea lent pentru a integra lecțiile operaționale în procesele sale de achiziții, standardizare și cooperare industrială. „Viteza” ca avantaj competitiv: de la produs la proces Participanții au insistat că avantajul decisiv în războiul modern nu este o dronă anume, un software sau un set de date, ci viteza cu care un sistem poate fi testat în luptă, ajustat, produs și redeployat. În această logică, simpla copiere a unor produse ucrainene fără preluarea „procesului de război” (feedback din teren → modificare → producție) ar eșua. Oleksandr Berezhnyi (Quantum-Systems Ukraine) a descris „bucla de feedback” drept o capacitate construită sub presiunea atacurilor și a riscului permanent de pierdere a facilităților de producție și a capacităților de cercetare-dezvoltare. În opinia sa, partenerii europeni și americani tind să se concentreze pe transferul de tehnologie, dar ar trebui să înțeleagă și cum funcționează lanțurile de aprovizionare și administrarea producției în condiții de război. El a indicat drept exemplu un joint venture în cadrul programului german „ Build with Ukraine ”, pe care îl numește un „model” pentru creșterea rezilienței producției. Un model de achiziții „abonament” și presiune pe birocrație Yaroslav Azhnyuk (The Fourth Law) a argumentat că statele care nu sunt în război ar trebui să-și schimbe filosofia de achiziție: în loc să cumpere loturi de echipamente care se învechesc rapid, să contracteze pe termen lung capabilități actualizabile (hardware și software), cu instruire și suport, plus angajamentul producătorilor de a scala rapid în caz de conflict. El a comparat ideea cu un „Netflix pentru drone”, adică un abonament lunar care menține o capacitate „vie”, nu un depozit de tehnică ce poate deveni depășită. Din perspectiva frontului, col. Mykyta „Raz-Dva” Nadtochii (Azov, Garda Națională a Ucrainei) a cerut reducerea birocrației și accelerarea deciziilor, susținând că armata nu își permite să aștepte aprobări în etape lungi. Tot el a avertizat asupra riscului de „extractivism” – parteneri care preiau doar experiența militară – și a spus că trebuie înțelese și problemele pieței, inclusiv ofertele scumpe promovate ca excepționale, dar care se pot dovedi inferioare unor alternative mai ieftine. NATO: „revoluția dronelor” și contra-dronelor, cu efecte asupra standardizării Maj. gen. Constantin-Adrian Ciolponea, reprezentant SACT (Supreme Allied Commander Transformation) în Europa, a spus că „revoluția dronelor a început” și că reversul ei este revoluția tehnologiilor anti-dronă (counter-UAS). Într-un mediu saturat de drone și război electronic, a susținut el, supraviețuirea depinde de viteză, iar câmpul de luptă devine „transparent”, cu lanțuri de lovire comprimate la minute la nivel tactic și aproximativ 10–20 de minute la nivel operațional. Generalul a mai indicat o problemă structurală pentru Occident: piața dronelor este aglomerată, se schimbă rapid și este slab standardizată, ceea ce complică evaluarea și achiziția. În Ucraina, a menționat el, există ecosistemul Brave1 pentru testare și evaluare, un tip de infrastructură care „nu este replicată” în Vest, unde procedurile de achiziție pot dura ani. Capacitatea de producție și diferența de costuri Oleksandr Yakovenko (TAF Industries) a descris un ciclu de inovare închis rapid: dezvoltare, producție, testare pe front, feedback și actualizare a produsului într-o lună pentru armată, pe baza feedbackului „zilnic” din linia întâi. El a afirmat că TAF produce peste 80.000 de unități pe lună și că portofoliul include, pe lângă FPV-uri, și vehicule terestre fără pilot (UGV), interceptoare și drone de lovire la distanță. În același context, materialul notează o comparație de costuri și performanțe: sisteme occidentale de 250.000 de dolari (aprox. 1,15 milioane lei) care transportă 20 kg pe 200 km pot fi egalate sau depășite de sisteme ucrainene de circa 20.000 de dolari (aprox. 92.000 lei), care ar transporta 25 kg pe 300 km, potrivit exemplelor discutate la forum. (Kyiv Post precizează aceste valori ca referințe din discuție; articolul este trunchiat în fragmentul furnizat, fără detalii suplimentare despre modele sau condiții de testare.) Ce urmează, practic, pentru aliați Concluzia operațională a discuției este că NATO și industriile europene nu mai pot trata dronele ca pe o categorie de echipamente „de cumpărat”, ci ca pe un sistem care cere: cicluri scurte de dezvoltare și producție, alimentate de feedback din teren; contracte și achiziții care includ actualizări continue, nu doar livrare inițială; capacități anti-dronă integrate pe toate domeniile (aer, uscat, mare); cadre de evaluare și standardizare care să țină pasul cu o piață în schimbare rapidă. [...]
Donald Trump indică o posibilă reducere mult mai amplă a trupelor SUA în Europa , după ce Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de militari din Germania , o mișcare care riscă să schimbe echilibrul operațional al NATO pe continent, potrivit Adevărul . Pentagonul a comunicat vineri că va reduce prezența militară americană din Germania cu circa 5.000 de soldați „în următoarele luni”. Potrivit oficialilor americani citați în material, retragerea ar urma să se desfășoare într-un interval de șase până la douăsprezece luni și face parte dintr-o reevaluare mai amplă a poziționării forțelor SUA în Europa. A doua zi, sâmbătă, 2 mai, Trump a spus că decizia anunțată de Pentagon este „doar începutul” și că ia în calcul tăieri mai mari. CNN este citată cu declarația președintelui american către jurnaliști: „Vom reduce drastic și vom tăia mai mult de 5.000 de soldați.” Chiar și după reducerea anunțată, Germania ar urma să rămână un punct major de sprijin pentru armata americană, cu peste 30.000 de militari staționați pe teritoriul său, notează publicația. Materialul menționează și că la finalul lui 2025 peste 36.000 de militari americani erau staționați în Germania. Tensiuni politice și presiuni asupra aliaților Contextul deciziei este unul de relații tensionate între Washington și Berlin, după ce Trump l-a criticat pe cancelarul Friedrich Merz , care a pus sub semnul întrebării strategia SUA în conflictul cu Iranul. În același timp, Trump a sugerat că nemulțumirile sale vizează și alți aliați europeni, pe fondul deteriorării relațiilor în NATO în contextul războiului cu Iranul, inițiat de SUA fără consultarea majorității partenerilor. În declarațiile redate, Trump a acuzat mai multe state europene că nu au oferit sprijin suficient și a indicat că ar putea reduce prezența militară și în alte țări, invocând explicit Italia și Spania. Reacții la Washington și la Berlin În Congres, lideri republicani au avertizat că diminuarea prezenței militare americane ar putea slăbi poziția strategică a SUA în Europa și ar putea transmite un semnal favorabil Rusiei, potrivit materialului. Senatorul Roger Wicker și congresmanul Mike Rogers au cerut Pentagonului să mențină trupele pe continent, inclusiv în ipoteza unei redistribuiri către est. În Germania, reacția oficială a fost una rezervată: ministrul Apărării, Boris Pistorius, a numit decizia „previzibilă” și a susținut că Europa trebuie să-și întărească propriile capacități de apărare. Articolul amintește și rolul bazei Ramstein, descrisă ca un hub esențial pentru operațiunile aeriene ale SUA în Europa. [...]
Retragerea a circa 5.000 de militari americani din Germania riscă să lase un gol operațional mai mare decât sugerează cifra , pentru că ar putea bloca și planul de desfășurare a armelor americane cu rază medie de acțiune, potrivit unei analize publicate de G4Media . Miza, dincolo de simbolistica politică, este capacitatea de descurajare convențională a NATO în Europa. Guvernul german a încercat să minimizeze impactul anunțului Pentagonului, iar ministrul apărării Boris Pistorius a spus că retragerea parțială „era previzibilă”, în contextul revizuirii globale a desfășurării trupelor SUA. Totuși, anunțul a surprins atât guvernul, cât și armata, pe fondul unor semnale recente considerate pozitive după vizite în Statele Unite ale unor oficiali germani. Potrivit informațiilor citate în analiză, retragerea din lunile următoare ar urma să afecteze o brigadă deja desfășurată și un batalion cu armament cu rază lungă de acțiune care trebuia să ajungă în Germania la finalul acestui an, conform CBS News și The Washington Post. De ce contează: rachetele cu rază medie și „decalajul” de capabilități Elementul cu impact operațional major este legat de acordul din 2024 dintre SUA și Germania privind desfășurarea, începând cu 2026, a rachetelor de croazieră convenționale americane Tomahawk, cu rază de acțiune de până la 2.500 km, ca măsură de descurajare și apărare în fața amenințării rusești. Analiza notează că retragerea ar putea însemna și anularea aparentă a acestei desfășurări. Expertul militar Carlo Masala a declarat pentru Der Spiegel că decizia de a nu desfășura arme americane cu rază medie „slăbește descurajarea convențională a NATO” și creează un decalaj pe care europenii „nu îl pot încă acoperi”. În același sens, Christian Moelling, directorul think tank-ului EDINA pentru apărare europeană, a scris pe platforma X că SUA au „monopolul de facto” în NATO asupra armamentului cu rază lungă de acțiune, iar acest aspect este „mai grav din punct de vedere operațional decât numărul de soldați”, fiind citat de Reuters. Mesajul către aliați și presiunea pentru cheltuieli mai mari Deși anunțul vizează în acest moment Germania, analiza arată că mesajul este perceput ca fiind adresat tuturor aliaților europeni, în condițiile în care Donald Trump a amenințat și cu retrageri din Spania și Italia, pe fondul disputelor legate de poziționarea față de Iran. Pistorius a formulat explicit direcția: Europa trebuie să își asume mai mult din propria securitate pentru a menține relația transatlantică. Și NATO a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Allison Hart, că ajustarea „subliniază necesitatea” ca Europa să investească mai mult în apărare și să își asume o parte mai mare din responsabilități, menționând „progrese” după acordul de a investi 5% din PIB în apărare până în 2025. Reacții politice: îngrijorări inclusiv în tabăra republicană Premierul polonez Donald Tusk a criticat anunțul, avertizând că o amenințare majoră pentru comunitatea transatlantică este „dezintegrarea continuă” a alianței. În SUA, congresmenii republicani Roger Wicker și Mike Rogers, președinții comisiilor pentru forțe armate din Senat și Camera Reprezentanților, s-au declarat „foarte îngrijorați”, potrivit Reuters. Ei au susținut că trupele nu ar trebui mutate din Europa, ci repoziționate către est, și au avertizat că o reducere „prematură” a prezenței avansate poate submina descurajarea și transmite „un semnal greșit” președintelui rus Vladimir Putin. [...]
Contractul pentru 298 de vehicule Lynx împinge costul unitar peste 11 milioane euro și limitează producția locală la 40% , potrivit Antena 3 . Datele prezentate indică o combinație între configurația aleasă (inclusiv rachete antitanc) și faptul că o componentă-cheie – turela – rămâne la producător, cu efect direct în preț și în valoarea adăugată care rămâne în România. Programul este legat de finanțarea SAFE, unde PSD acuză Guvernul Bolojan de lipsă de transparență în atribuirea contractelor finanțate prin acest mecanism, în valoare totală de aproape 17 miliarde euro. Șase din cele 15 contracte ar urma să meargă către Rheinmetall , cu încasări de peste 5,6 miliarde euro, compania fiind producătorul vehiculelor de luptă pentru infanterie Lynx. Cât costă Lynx pentru România și cum se împarte finanțarea Conform unor date oficiale ale guvernului român transmise Parlamentului, România a încheiat un contract de 3,33 miliarde euro pentru 298 de unități Lynx, care include și condițiile de producție. Pentru finanțare, articolul indică două componente: 232 din cele 298 de vehicule sunt finanțate prin împrumutul SAFE , cu un cost total de 2,6 miliarde euro , ceea ce înseamnă aprox. 11,19 milioane euro/unitate (aprox. 56 milioane lei/unitate). 66 de vehicule sunt finanțate direct din bugetul României , la o valoare totală de 738,6 milioane euro . Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat că o creștere de aproximativ 1 milion de euro per unitate a fost determinată de configurație , după ce Bucureștiul a ales o variantă echipată cu rachete ghidate antitanc Spike . De ce localizarea producției rămâne limitată Informații prezentate ca fiind făcute publice de Defense Romania arată că rata de localizare a producției în România va fi de 40% , sub nivelul de „aproape 100%” anunțat anterior de ministrul Apărării. În practică, uzina din Mediaș ar urma să producă doar șasiul , iar turelele Lance vor fi fabricate în Germania de Rheinmetall și livrate ulterior pentru instalare pe vehiculele din România. Articolul notează că turela Lance reprezintă jumătate din costul întregului vehicul . Miruță a susținut că transferul tehnologiei pentru producția turelei în România a fost considerat „imposibil”: „Tehnica pentru a produce turela nu poate fi adusă în România. Astfel, a rămas obligație pentru ei (pentru Rheinmetall, n.r.) de a face aproape 100% din restul (în România). Per ansamblu, este minim 40%”. Context regional: Ucraina urmărește modelul de localizare Antena 3 mai relatează că scandalul politic din România este urmărit cu atenție în Ucraina, care intenționează să se doteze cu vehicule Lynx. Publicația ucraineană Defense Express (ediția în limba engleză) arată că primul lot de Lynx ar urma să ajungă în Ucraina în cursul acestui an, iar producția ar urma să fie localizată după modelul aplicat în România. În paralel, Defense Express amintește că Rheinmetall produce deja Lynx în Ungaria, unde autoritățile de la Budapesta au comandat în 2020 218 unități pentru 2 miliarde euro , iar industria ungară nu a fost implicată în asamblarea turelei Lance, producând tot șasiul. Ungaria ar urma să primească 46 din cele 218 vehicule complet asamblate din Germania. Pentru Ucraina, Rheinmetall ar anticipa posibilitatea unui contract pentru aproximativ 300 de vehicule, în funcție de asigurarea finanțării, mai notează articolul. [...]
