Știri
Știri din categoria Apărare
Ministerul Apărării poate sprijini evacuarea românilor din Orientul Mijlociu, dar capacitatea avioanelor militare este limitată, a declarat ministrul Radu Miruţă, potrivit Știrile ProTV. În contextul escaladării conflictului din regiune și al numărului mare de cetățeni români aflați în state precum Emiratele Arabe Unite, oficialul a precizat că implicarea Armatei rămâne o soluție de sprijin, dar nu una eficientă pentru evacuări de amploare.
Declarațiile au fost făcute luni seară, 2 martie 2026, după o ședință desfășurată dimineața la Guvern pe tema situației de securitate. Miruţă a explicat că aeronavele militare au o capacitate redusă:
Chiar și în condiții speciale, cu pasageri mai înghesuiți, numărul nu ar crește semnificativ. În aceste condiții, ministrul consideră că soluția mai potrivită o reprezintă aeronavele comerciale, care pot prelua între 150 și 200 de persoane la un singur zbor.
Situația este complicată și de numărul mare de români aflați în zonă. Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a anunțat că doar în Emiratele Arabe Unite sunt aproximativ 14.000 de cetățeni români. Potrivit acesteia, există un număr relativ mic de cazuri de urgență extremă, iar autoritățile locale au recomandat ca românii să rămână temporar în spațiile de cazare.
În paralel, conflictul din Iran și atacurile raportate în Teheran și alte orașe sporesc presiunea asupra autorităților române, care trebuie să gestioneze eventuale solicitări de repatriere. Deocamdată, MApN își declară disponibilitatea de a interveni punctual, însă pentru evacuări de masă soluția rămâne una civilă, coordonată împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și operatorii aerieni.
Recomandate
Secretarul Apărării al SUA spune că intervenția în Iran vizează strict securitatea națională și nu are ca scop „construirea democrației”, a declarat Pete Hegseth , potrivit Digi24 . Afirmația a fost făcută luni, 2 martie 2026, la Pentagon, în prima conferință de presă susținută după lansarea Operațiunii „Epic Fury”, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al morții a patru militari americani în teatrul de operațiuni. Hegseth a respins ideea unei intervenții de tip „nation-building”, afirmând că obiectivul este neutralizarea amenințărilor la adresa SUA. Oficialul a acuzat Teheranul că dezvoltă rachete și drone pentru a susține ambiții nucleare și a susținut că loviturile americane din iunie 2025 au distrus instalații nucleare iraniene. Mesajele-cheie transmise de la Pentagon Intervenția nu urmărește schimbarea regimului sau exportul democrației; SUA nu au început războiul, dar îl vor încheia „sub conducerea președintelui Donald Trump”; Iranul ar fi tergiversat negocierile și ar fi refuzat un acord privind programul nuclear; Nu există în prezent trupe terestre americane în Iran. Hegseth a susținut că administrația de la Washington a încercat anterior soluții diplomatice, însă „Teheranul nu negocia, ci trăgea de timp”. El a descris campania americano-israeliană drept una extrem de precisă și a vorbit despre eliminarea unor lideri de rang înalt din Iran. În același timp, secretarul Apărării a evitat să detalieze posibile opțiuni militare viitoare, argumentând că Statele Unite nu își pot anunța public strategiile în fața adversarului. Deși a exclus prezența actuală a trupelor terestre, nu a respins categoric măsuri suplimentare, subliniind că Washingtonul va face „tot ce este necesar” pentru a-și proteja interesele, fără a acționa „nesăbuit”. Declarațiile vin într-un moment de tensiune majoră în regiune, după o serie de atacuri reciproce și pe fondul riscului extinderii conflictului dincolo de granițele Iranului. [...]
Traian Băsescu susține că evaluările optimiste ale SUA privind slăbirea Iranului s-au dovedit eronate , iar declarațiile despre distrugerea capacităților militare și nucleare iraniene au fost „o propagandă ieftină”, potrivit HotNews.ro . Fostul președinte a afirmat, la B1 TV, că actuala escaladare arată că Iranul este „mult mai puternic decât îl credem” și capabil să extindă conflictul în regiune. Băsescu a criticat atât declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind distrugerea instalațiilor nucleare iraniene în urma loviturilor din 2025, cât și modul în care serviciile americane de informații au anticipat reacția Teheranului. În opinia sa, accentul pus pe localizarea liderilor iranieni a fost mai puțin relevant decât evaluarea capacității Iranului de a ataca baze americane din mai multe state. În ceea ce privește România, fostul șef al statului a spus că nu vede un pericol direct, dar a subliniat că sistemul de la Deveselu nu este destinat interceptării rachetelor de tipul celor utilizate în prezent în regiunea Golfului. Potrivit acestuia, scutul antirachetă face parte dintr-un sistem conceput pentru rachete balistice cu rază lungă sau intercontinentale, interceptate în afara atmosferei. Pentru amenințări de tipul celor invocate în actualul conflict, protecția României ar fi asigurată de cele trei baterii Patriot și de sistemele franceze amplasate în zona Midia, pe litoral. „Nu scutul de la Deveselu ne va feri de rachete iraniene, ci sistemul Patriot” , a explicat Băsescu. El a mai susținut că europenii ar trebui să aibă un rol mai activ în gestionarea crizei și a reiterat că oprirea programului nuclear iranian rămâne un obiectiv legitim, însă modul în care a fost evaluată și comunicată eficiența loviturilor anterioare a fost, în opinia sa, greșit. [...]
Pentagonul confirmă că trei avioane F-15E au fost doborâte accidental de apărarea antiaeriană a Kuweitului , în timpul unei misiuni desfășurate în cadrul Operațiunii „Epic Fury”, potrivit Mediafax . Incidentul a avut loc în noaptea de 1 martie, la ora 23:03 ET, adică 06:03, ora României, pe 2 martie 2026. Comandamentul Central al Statelor Unite a transmis că cele trei avioane F-15E Strike Eagle s-au prăbușit deasupra teritoriului Kuweitului „din cauza unui incident aparent de foc accidental”. Potrivit informațiilor oficiale, sistemele de apărare antiaeriană kuweitiene au doborât din greșeală aeronavele americane în timpul unor operațiuni de luptă. Toți cei șase membri ai echipajelor s-au catapultat în siguranță, au fost recuperați și se află în stare stabilă. Autoritățile din Kuweit au recunoscut incidentul, iar partea americană a mulțumit pentru sprijinul acordat în gestionarea situației. Potrivit relatărilor citate de Mediafax, incidentele s-au produs în apropierea bazei americane Ali Al Salem . O anchetă este în desfășurare pentru a stabili circumstanțele exacte ale doborârii accidentale, iar oficialii americani au anunțat că vor publica informații suplimentare pe măsură ce investigația avansează. Evenimentul are loc pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, unde operațiunile militare implică mai multe state și cresc riscul unor incidente de tip „friendly fire”, în condiții de alertă ridicată. [...]
Baza britanică Akrotiri din Cipru a fost lovită de o dronă în timpul nopții , la câteva ore după ce Londra a permis Statelor Unite să utilizeze instalațiile sale militare, relatează HotNews.ro , citând Reuters și The Guardian. Potrivit președintelui Ciprului, Nikos Christodoulides , o dronă de tip Shahed a provocat pagube materiale minore, fără a fi raportate victime. Atacul a avut loc după miezul nopții, ora locală a Ciprului (01:00 ora României), iar surse citate de BBC au indicat că două drone au vizat baza Forțelor Aeriene Regale , una fiind interceptată. Ministerul britanic al Apărării a confirmat că forțele armate au răspuns incidentului. În urma impactului, administrația bazei a emis o alertă de securitate pentru locuitorii din vecinătate, recomandând adăpostirea la domiciliu până la noi instrucțiuni. Autoritățile cipriote și Londra au anunțat evacuarea personalului neesențial din Akrotiri. Președintele Christodoulides a subliniat că Cipru „nu participă în niciun fel” la operațiuni militare și nu intenționează să se implice în conflict. Totuși, baza Akrotiri rămâne un punct strategic major al Regatului Unit în estul Mediteranei, utilizată pentru operațiuni în Orientul Mijlociu și pentru antrenamente aeriene. Decizia Londrei de a permite utilizarea bazelor sale de către SUA a fost anunțată duminică de premierul Keir Starmer , care a precizat că acestea vor fi folosite exclusiv în scopuri defensive limitate, pentru a viza depozite și lansatoare de rachete. Starmer a afirmat că Iranul pune în pericol interesele britanice și că amenințarea trebuie neutralizată „la sursă”, dar a exclus implicarea directă a forțelor britanice în atacuri ofensive. Akrotiri , teritoriu britanic de peste mări din 1960, este cea mai importantă bază militară a Regatului Unit din regiune. Ultimul atac direct asupra acesteia a avut loc în anii 1980. Incidentul actual marchează o nouă etapă a extinderii conflictului din Orientul Mijlociu către infrastructuri militare occidentale din afara zonei imediate de luptă. [...]
Marea Britanie va permite SUA să folosească baze militare britanice pentru lovituri asupra infrastructurii de rachete a Iranului , a anunțat premierul Keir Starmer , potrivit unei relatări publicate de ITV News . Decizia marchează o implicare directă a Londrei în escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Starmer a precizat, într-un mesaj video, că acordul a fost dat „pentru a preveni lansarea de rachete iraniene în regiune”, subliniind că utilizarea bazelor va avea un „scop defensiv specific și limitat”. Potrivit informațiilor din presa britanică, SUA vor avea acces la baza Diego Garcia , în Oceanul Indian, și la RAF Fairford, în Gloucestershire, facilități esențiale pentru desfășurarea bombardierelor americane în apropierea Iranului. Publicația The Guardian notează că decizia reprezintă o schimbare de poziție față de refuzul anterior al Londrei de a permite folosirea acestor baze în operațiuni împotriva Teheranului. Guvernul britanic susține că măsura este justificată juridic prin „autoapărare colectivă” la solicitarea unor aliați regionali. Anunțul vine în contextul intensificării loviturilor americano-israeliene asupra Iranului și al atacurilor de represalii lansate de Teheran în state din Golf. Potrivit relatărilor internaționale, inclusiv Reuters , operațiunile din ultimele zile au provocat victime în rândul militarilor americani, iar Iranul a declarat perioadă oficială de doliu după moartea liderului suprem Ali Khamenei în urma unui atac aerian. Premierul britanic a subliniat că aproximativ 200.000 de cetățeni britanici se află în regiunea Golfului, în special în Emiratele Arabe Unite, iar protejarea lor reprezintă o prioritate. În același timp, decizia a generat critici interne, unele voci din opoziție acuzând guvernul că riscă să implice țara într-un conflict extins. Permisiunea acordată Washingtonului consolidează coordonarea militară transatlantică într-un moment de maximă tensiune și plasează Marea Britanie într-o poziție cheie în eventualele operațiuni aeriene împotriva infrastructurii iraniene. [...]
NATO își repoziționează forțele pentru a proteja cele 32 de state membre de posibile atacuri cu rachete și drone , în contextul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Știrile ProTV , care citează AFP și Reuters. Alianța anunță ajustarea poziționării militare pentru a face față „amenințărilor potențiale” venite din Iran și din alte regiuni, în special rachete balistice și drone. Comandantul suprem al forțelor aliate în Europa (SACEUR), generalul american Alexus Grynkewich, menține un contact permanent cu liderii militari din statele aliate și cu secretarul general al NATO , a transmis purtătorul de cuvânt al SHAPE, colonelul Martin L. O'Donnell. Măsura vine după ofensiva americano-israeliană lansată împotriva Iranului, în urma căreia, potrivit declarațiilor președintelui Donald Trump pentru Fox News, zeci de lideri iranieni ar fi fost uciși. În paralel, Iranul a ripostat prin atacuri asupra Israelului și asupra unor state din Golf care găzduiesc baze militare americane. În localitatea Beit Shemesh, din centrul Israelului, nouă persoane au murit după prăbușirea unei clădiri lovite de o rachetă iraniană. Ce presupune ajustarea anunțată de NATO reevaluarea poziționării forțelor în Europa; consolidarea apărării antiaeriene și antibalistice; coordonare sporită între aliați pe ambele maluri ale Atlanticului; monitorizarea permanentă a evoluțiilor din Orientul Mijlociu. Alianța nu a anunțat mobilizări suplimentare de trupe, dar semnalul este clar: orice extindere a conflictului ar putea afecta securitatea euro-atlantică. În acest context, NATO încearcă să transmită că rămâne pregătită să apere teritoriul celor 32 de membri, într-un moment în care riscurile regionale capătă o dimensiune globală. [...]
