Știri
Știri din categoria Apărare
România și Slovacia pornesc demersuri pentru producția comună de armament, după o întâlnire la București între miniștrii apărării, potrivit AGERPRES. Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a spus că discuțiile cu omologul slovac Robert Kalinak s-au purtat în contextul vizitei oficiale în România a premierului slovac Robert Fico.
Miruță afirmă că cele două părți au convenit să treacă „de la discuții la acțiune”, prin formarea a două echipe care să înceapă imediat evaluări reciproce ale capacităților industriale. România ar urma să trimită o echipă în Slovacia pentru a vedea ce poate fi produs acolo, iar partea slovacă ar urma să vină în România pentru a identifica locurile unde se poate produce în comun.
„Am decis un lucru foarte clar: trecem de la discuții la acțiune. Două echipe se apucă de lucru imediat.”
Conform ministrului român, discuțiile au vizat accelerarea cooperării în domenii considerate esențiale „la nivel aliat și european”, inclusiv dezvoltarea de capabilități (adică aptitudini și mijloace militare), reducerea dependențelor strategice și întărirea securității euroatlantice.
Un punct separat a fost legat de finanțarea industriei europene de apărare. Miruță susține că Slovacia sprijină propunerea României ca un nou mecanism european de finanțare (menționat ca „un posibil SAFE 2”) să țină cont cu prioritate de platformele industriale deja existente, în locul construirii de capacități complet noi.
În mesajul său, ministrul a indicat și argumentul economic-industrial: România ar avea infrastructură, platforme industriale și capabilități logistice care ar putea reprezenta „până la 35% din activele necesare unei fabrici noi”, ceea ce ar însemna timp câștigat, costuri mai mici și producție accelerată, pe fondul creșterii cererii de echipamente de apărare, inclusiv din partea Ucrainei.
Principalele elemente anunțate de Miruță după întâlnire sunt:
Recomandate
Vicepremierul și ministrul Apărării Radu Miruță spune că România nu va trimite soldați în strâmtoarea Ormuz , potrivit HotNews.ro , după declarațiile făcute la B1 TV în seara de 23 martie 2026. Miruță a precizat că, deși există discuții despre contribuția României la stabilitatea unei zone esențiale pentru transporturile de țiței din Orientul Mijlociu, nu se pune problema implicării militare directe în conflict. Ministrul a spus că România are „opțiuni limitate” raportat la propriile capacități, indicând domenii în care ar putea contribui, dacă va exista o solicitare și dacă se va ajunge la o decizie în urma consultărilor internaționale. El a enumerat experiența pe deminare, ofițeri de stat major care pot furniza analize, scafandri militari și acces la informații de tip intelligence (informații obținute și analizate de structuri specializate), care ar putea ajuta la conturarea unei imagini operaționale mai bune. „Nu suntem în situaţia de a trimite soldaţi în strâmtoarea Ormuz. Suntem în situaţia în care preşedintele României a spus că România este dispusă să stea la masă cu ţările care consideră că există preocupare pentru ceea ce se întâmplă în strâmtoarea Ormuz.” În același context, Miruță a respins ideea existenței unei amenințări militare directe din partea Iranului la adresa României, afirmând că Guvernul nu are date în acest sens. Declarațiile vin după ce ambasadorul Iranului la Sofia a spus că „România ar trebui să fie atentă să nu devină parte” a războiului din Orientul Mijlociu; Miruță a susținut că mesajele oficiale de la Teheran au vizat „consecințe juridice și politice”, nu militare, și a subliniat că scenariul invocat în spațiul public se referea la folosirea bazelor unei țări pentru atacarea Iranului, situație pe care a spus că nu o regăsește în cazul României. [...]
China a amplasat avioane J-6 convertite în drone de atac la șase baze din apropierea Strâmtorii Taiwan, potrivit Reuters , care citează un raport al Mitchell Institute for Aerospace Studies. Raportul, bazat pe imagini satelitare comerciale și informații din surse deschise, indică prezența acestor aparate la cinci baze din provincia Fujian și una din Guangdong. În imaginile analizate apar aeronave cu aripi în săgeată, descrise ca fiind compatibile ca formă cu vânătoarele J-6, intrate în serviciu în anii 1960 și ulterior convertite în drone. Ce sunt „avioanele transformate în drone” și unde ar fi fost desfășurate Mitchell Institute estimează că Armata Populară de Eliberare (PLA) a desfășurat „200 sau mai multe” astfel de aparate la aerodromuri din apropierea Strâmtorii Taiwan, a declarat pentru Reuters J. Michael Dahm, cercetător principal al institutului și fost ofițer de informații al marinei SUA. Dahm susține că aceste platforme ar urma să fie folosite în primele faze ale unui atac, mai degrabă „ca rachete de croaziera” decât ca vehicule aeriene fără pilot (UAV) operate de la distanță sau autonome. „Vor ataca Taiwanul, tinte americane sau aliate în număr mare, depășind efectiv apărarea antiaeriană”, a spus Dahm. Rolul tactic: saturarea apărării aeriene și costul interceptării Un oficial taiwanez din domeniul securității, citat de Reuters, afirmă că scopul principal al acestor drone este „să epuizeze sistemele de apărare aeriană ale Taiwanului în primul val al unui atac”, ceea ce ridică o problemă de eficiență a costurilor: folosirea unor rachete scumpe pentru a intercepta ținte relativ ieftine. Într-un raport transmis parlamentului în această săptămână, Ministerul Apărării din Taiwan a prezentat planuri pentru achiziția accelerată a unei noi generații de sisteme anti-dronă. Ministerul a indicat și un raport din 2022 al think tank-ului său, Institute for National Defense and Security Research, care descria aceste drone drept „o formă de război asimetric ce nu poate fi ignorată”. Context: scenarii de conflict și modernizarea arsenalului cu drone Beijingul consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu a renunțat la opțiunea folosirii forței, în timp ce Taiwanul respinge revendicările de suveranitate ale Chinei. Reuters notează și diferențe de evaluare între instituții americane: comunitatea de informații a SUA a apreciat în martie că China nu plănuiește în prezent o invazie în 2027, în timp ce un raport anual al Pentagonului de la finalul lui 2025 susținea că Beijingul „se așteaptă să poată lupta și câștiga un război asupra Taiwanului până la finalul lui 2027”. Potrivit experților citați, dronele rezultate din conversia J-6 fac parte dintr-un mix mai larg de capabilități aeriene, alături de bombardiere cu muniții lansate de la distanță, avioane de luptă moderne, rachete balistice, rachete de croazieră și roiuri de UAV-uri moderne. Peter Layton, visiting fellow la Griffith University și fost ofițer superior al forțelor aeriene australiene, a descris un posibil „val mare de atac” care ar combina aeronave de lovire, rachete pe traiectorii diferite și drone rapide și lente, simultan. Detalii tehnice despre J-6W și ce urmează J-6 este un avion cu două motoare derivat din Mig-19, iar astfel de aparate au reprezentat nucleul flotei de vânătoare a Chinei până la mijlocul anilor 1990, potrivit U.S. Air Force Air University, menționată de Reuters. Dahm estimează că peste 500 de aeronave ar fi fost convertite în drone, varianta fiind desemnată J-6W. Conform Reuters, China a expus în septembrie un astfel de aparat la Changchun Air Show, iar un panou informativ publicat de Ministerul chinez al Apărării preciza că aeronava este o versiune modificată a vânătorului J-6, cu armamentul și alte echipamente îndepărtate și cu instalarea unui sistem automat de control al zborului și a unei tehnologii de navigație prin potrivirea reliefului. Dahm a mai spus că bazele cele mai apropiate de strâmtoare ar fi vulnerabile la contraatac într-un conflict și că ideea ar fi lansarea dronelor „în primele ore” ale unei operațiuni a PLA. Raportul Mitchell Institute identifică drone J-6 la șase baze aeriene (cinci în Fujian, una în Guangdong). Estimarea lui Dahm: „200 sau mai multe” aparate desfășurate în apropierea Strâmtorii Taiwan. Scopul tactic invocat: saturarea apărării aeriene și forțarea Taiwanului să consume interceptori scumpi. Taiwanul anunță achiziții accelerate pentru o nouă generație de sisteme anti-dronă. [...]
Potrivit Reuters , care citează cinci surse familiarizate cu evaluările serviciilor de informații americane, Statele Unite pot confirma cu certitudine distrugerea a doar aproximativ o treime din arsenalul de rachete al Iranului , în contextul conflictului care se apropie de o lună de la debut. Situația restului arsenalului rămâne incertă. Alte aproximativ o treime dintre rachete ar fi fost avariate, distruse sau îngropate în tuneluri și buncăre subterane , însă fără confirmări clare. Evaluarea sugerează că, deși o parte semnificativă a capacității Iranului a fost afectată, Teheranul păstrează încă un stoc important și ar putea recupera o parte din armament după încheierea ostilităților. Aceste date intră în contrast cu declarațiile publice ale fostului președinte Donald Trump , care a susținut recent că Iranul mai are „foarte puține rachete”. În același timp, oficiali americani recunosc că amenințarea nu a fost eliminată complet, în special în contextul protejării unor rute strategice precum Strâmtoarea Hormuz. Pe teren, Iranul continuă să demonstreze că dispune de capacități operaționale. Conform autorităților din Emiratele Arabe Unite, doar într-o singură zi au fost lansate 15 rachete balistice și 11 drone . De asemenea, Iranul a utilizat recent rachete cu rază lungă de acțiune, inclusiv într-un atac asupra bazei Diego Garcia din Oceanul Indian. Datele militare indică o campanie amplă a SUA și Israelului. Comandamentul Central american susține că au fost lovite peste 10.000 de ținte militare , iar aproximativ 66% din infrastructura de producție de rachete, drone și nave a fost distrusă. În paralel, Israelul afirmă că a neutralizat circa 70% din capacitatea de lansare a rachetelor Iranului. Cu toate acestea, evaluarea exactă a arsenalului rămâne dificilă. Sursele citate de Reuters subliniază că una dintre principalele probleme este lipsa unor date precise privind numărul de rachete stocate inițial în facilități subterane. Iranul ar dispune de mai multe astfel de complexe, ceea ce complică estimările și eficiența loviturilor aeriene. Experții atrag atenția că Iranul ar putea păstra deliberat o parte din arsenal pentru etape ulterioare ale conflictului. În acest context, capacitatea reală a Teheranului de a continua atacurile rămâne o necunoscută majoră pentru planificarea militară a SUA și a aliaților săi. [...]
Pentagonul analizează redirecționarea unor arme destinate Ucrainei către Orientul Mijlociu , pe fondul epuizării unor muniții esențiale ale armatei americane în urma războiului din Iran, potrivit Euronews România , care citează informații obținute de The Washington Post. Deși nu a fost luată o decizie finală, o astfel de mutare ar evidenția compromisurile tot mai mari pe care SUA ar trebui să le facă pentru a susține operațiunile militare împotriva Iranului. În acest context, Comandamentul Central al SUA ar fi lovit peste 9.000 de ținte în puțin mai puțin de patru săptămâni de lupte, conform relatării. Armamentul care ar putea fi redirecționat include rachete de interceptare pentru apărarea aeriană. Acestea au fost comandate printr-un program NATO lansat anul trecut, în cadrul căruia țările partenere cumpără armament american pentru Kiev. Olga Stefanishina, ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite, a spus că Ucraina își ține partenerii la curent cu nevoile sale, inclusiv pe segmentul apărării aeriene, dar că înțelege „perioada de incertitudine considerabilă” din timpul războiului. În lipsa unei decizii oficiale, rămâne de văzut dacă Pentagonul va modifica efectiv destinația acestor livrări și în ce măsură ar afecta sprijinul pentru Ucraina. [...]
Aliații europeni din NATO și Canada au crescut cheltuielile de apărare cu 20% în 2025 , potrivit Reuters , care citează raportul anual publicat joi de secretarul general al Alianței, Mark Rutte. Creșterea este exprimată în termeni reali, față de anul anterior, iar Rutte le cere statelor membre să mențină ritmul. În raport, Rutte spune că se așteaptă ca aliații să vină la următorul summit NATO de la Ankara cu un plan credibil către noul obiectiv de 5% din PIB. „Mă aștept ca aliații la următorul Summit NATO de la Ankara să arate că sunt pe o cale clară și credibilă către obiectivul de 5%”, a scris el, adăugând că „o legătură transatlantică puternică rămâne esențială într-o epocă de incertitudine globală”. Contextul politic rămâne tensionat: președintele SUA, Donald Trump , a cerut în repetate rânduri partenerilor NATO să își majoreze substanțial bugetele de apărare, susținând că aliații europeni ar trebui să își asume, în cele din urmă, responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a continentului. Tot joi, Trump a criticat aliații NATO într-o postare pe Truth Social, afirmând că țările NATO nu au făcut „absolut nimic” pentru a ajuta în privința Iranului. Raportul lui Rutte mai consemnează că, anul trecut, „toți aliații” au raportat cheltuieli de apărare care au atins sau au depășit ținta de 2% din PIB stabilită în 2014, „mulți” cu majorări abrupte. În 2025, cele 32 de state membre au cheltuit, cumulat, 2,77% din PIB pentru apărare, iar SUA au reprezentat aproximativ 60% din cheltuielile totale de apărare ale Alianței. Ținta de 5% din PIB, agreată de liderii NATO la summitul de anul trecut, trebuie atinsă până în 2035 și este împărțită în două componente, potrivit raportului: 3,5% din PIB pentru apărarea de bază (de exemplu trupe și armament) 1,5% din PIB pentru măsuri mai largi legate de apărare (de exemplu securitate cibernetică, protejarea conductelor, adaptarea drumurilor și podurilor pentru vehicule militare grele) Conform estimărilor din raport, Polonia, Lituania și Letonia depășiseră deja anul trecut noul prag de 3,5%, în timp ce mai multe țări, inclusiv Spania, Canada și Belgia, erau la 2%. [...]
Keir Starmer a autorizat interceptarea „flotei fantomă” a Rusiei potrivit POLITICO , oferind forțelor britanice puteri noi pentru a urca la bord și, potențial, pentru a reține nave sancționate care tranzitează apele Regatului Unit, într-un demers de creștere a presiunii economice asupra Moscovei pe fondul războiului din Ucraina. Măsura vizează nave considerate parte a „shadow fleet” (o rețea informală de petroliere vechi, cu structuri de proprietate opace), folosite pentru a ocoli sancțiunile privind exporturile de petrol rusesc. Conform articolului, atât forțele armate, cât și agențiile de aplicare a legii vor putea intercepta aceste nave. Decizia vine după ce Marea Britanie a ajutat Statele Unite să confiște, în ianuarie, un petrolier sub pavilion rusesc în Atlanticul de Nord. Totodată, anunțul fixează mai ferm poziția Londrei într-o dezbatere juridică legată de posibilitatea de a urca la bordul navelor „fără stat” (stateless) sau de a le sechestra. Până acum, eforturile britanice s-au concentrat în principal pe urmărire, monitorizare și furnizarea de informații către aliați. Downing Street a transmis însă că Regatul Unit va putea conduce operațiuni mai active, în contextul în care Starmer se deplasează în Finlanda pentru o reuniune a Joint Expeditionary Force (JEF), programată pentru joi. „Putin își freacă mâinile la războiul din Orientul Mijlociu pentru că el crede că prețurile mai mari la petrol îi vor permite să-și umple buzunarele. De aceea lovim și mai dur flota lui fantomă, nu doar menținând Marea Britanie în siguranță, ci înfometând mașinăria de război a lui Putin de profiturile murdare care finanțează campania lui barbară din Ucraina.” În paralel, mai mulți membri JEF, inclusiv Finlanda, Suedia și Estonia, au desfășurat deja acțiuni în Marea Baltică împotriva navelor suspectate că fac parte din această rețea de evitare a sancțiunilor. Prin extinderea unor puteri similare către forțele britanice, Londra urmărește să limiteze rutele disponibile operatorilor „flotei fantomă” și să-i forțeze să aleagă trasee mai lungi și mai costisitoare. [...]
