Știri
Știri din categoria Apărare
România și Slovacia pornesc demersuri pentru producția comună de armament, după o întâlnire la București între miniștrii apărării, potrivit AGERPRES. Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a spus că discuțiile cu omologul slovac Robert Kalinak s-au purtat în contextul vizitei oficiale în România a premierului slovac Robert Fico.
Miruță afirmă că cele două părți au convenit să treacă „de la discuții la acțiune”, prin formarea a două echipe care să înceapă imediat evaluări reciproce ale capacităților industriale. România ar urma să trimită o echipă în Slovacia pentru a vedea ce poate fi produs acolo, iar partea slovacă ar urma să vină în România pentru a identifica locurile unde se poate produce în comun.
„Am decis un lucru foarte clar: trecem de la discuții la acțiune. Două echipe se apucă de lucru imediat.”
Conform ministrului român, discuțiile au vizat accelerarea cooperării în domenii considerate esențiale „la nivel aliat și european”, inclusiv dezvoltarea de capabilități (adică aptitudini și mijloace militare), reducerea dependențelor strategice și întărirea securității euroatlantice.
Un punct separat a fost legat de finanțarea industriei europene de apărare. Miruță susține că Slovacia sprijină propunerea României ca un nou mecanism european de finanțare (menționat ca „un posibil SAFE 2”) să țină cont cu prioritate de platformele industriale deja existente, în locul construirii de capacități complet noi.
În mesajul său, ministrul a indicat și argumentul economic-industrial: România ar avea infrastructură, platforme industriale și capabilități logistice care ar putea reprezenta „până la 35% din activele necesare unei fabrici noi”, ceea ce ar însemna timp câștigat, costuri mai mici și producție accelerată, pe fondul creșterii cererii de echipamente de apărare, inclusiv din partea Ucrainei.
Principalele elemente anunțate de Miruță după întâlnire sunt:
Recomandate
România vizează o capacitate industrială de apărare aeriană și drone, cu finanțare SAFE de circa 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei), într-un proiect pe care Bucureștiul ar urma să-l dezvolte împreună cu Ucraina pe teritoriul românesc, pe fondul extinderii atacurilor cu drone ale Rusiei în proximitatea spațiului aerian românesc, potrivit Euronews . Atacurile cu drone ale Rusiei asupra Ucrainei „se extind în spațiul aerian românesc și de-a lungul Mării Negre”, iar Bucureștiul avertizează și asupra unei campanii mai ample de atacuri cibernetice, sabotaj și alte forme de război hibrid. În acest context, România cere o descurajare mai puternică a NATO pe flancul estic și o cooperare mai strânsă între aliații europeni. Ministrul de externe Oana Țoiu a indicat că prioritatea imediată ține de întărirea apărării aeriene, în special prin creșterea capacităților de radar și monitorizare, despre care spune că au fost „îmbunătățite semnificativ” pe parcursul anului. Un exemplu menționat este sistemul MEROPS din Statele Unite, care este „integrat în sistemul operațional NATO”, dar care ar avea nevoie de infrastructură suplimentară pentru monitorizarea frontierei în domeniul apărării aeriene. Proiect industrial cu Ucraina: producție în România și potențial de export Planul prezentat de Oana Țoiu vizează fabricarea de „capacități de apărare aeriană și drone” împreună cu Ucraina, în România, prin instrumentul financiar SAFE. Potrivit ministrului, „aproximativ 200 de milioane de euro” sunt alocați pentru proiect, iar obiectivul este ca această capacitate să funcționeze și ca bază pentru a „genera ofertă pentru restul țărilor”. „Avem un plan de a fabrica capacități de apărare aeriană și drone împreună cu Ucraina pe teritoriul României, prin instrumentul financiar SAFE. Aproximativ 200 de milioane de euro sunt alocați pentru acest proiect industrial, de care dorim să dispunem și ca bază ca să generăm ofertă pentru restul țărilor.” În forma prezentată, mesajul indică o miză dublă: consolidarea apărării aeriene în proximitatea graniței și dezvoltarea unei componente industriale care ar putea susține livrări și către alte state. Euronews nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendar, partenerii industriali sau structura exactă a investiției. [...]
România operează 46 de F-16, dar are mai puțini piloți decât avioane , ceea ce riscă să limiteze capacitatea reală de reacție și să țină la un nivel mai jos pregătirea de luptă, în pofida creșterii numărului de aeronave din inventar, potrivit HotNews . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , spune că problema ține atât de resursa umană, cât și de finanțare și infrastructură. Miruță a declarat, într-un interviu la ProTV, că „avem mai puțini piloți decât avioane” și că orele de zbor ale militarilor au scăzut constant din 2022 până în 2025. În același timp, el a arătat că misiunile de poliție aeriană împotriva dronelor au dus la mai multe ridicări în aer, cu un efect de antrenament, dar a calificat acest tip de reacție drept „nu-i foarte eficient”. Ore de zbor în scădere, pe fondul constrângerilor de personal și costuri Conform datelor citate în material, piloții români au realizat: 25.000 de ore de zbor în 2022 (la începutul războiului din Ucraina); 21.000 în 2023; 20.000 în 2024; 18.000 în 2025. Întrebat dacă scăderea ține de lipsa personalului sau de bugetul pentru carburanți, ministrul a răspuns că ambele sunt deficitare și a punctat că „financiar” nu înseamnă doar combustibil, ci și baze logistice și mentenanță, „care sunt foarte mari”. Explicația MApN: instruire întârziată și efecte bugetare cu decalaj Într-un punct de vedere transmis ulterior redacției Știrile ProTV, Ministerul Apărării Naționale a indicat drept cauză și lipsa unui număr suficient de avioane IAR-99 pentru instruire, pe fondul întârzierilor în programul de modernizare. MApN a mai precizat că execuția orelor de zbor depinde direct de disponibilitatea personalului navigant și tehnic calificat, iar în 2025 au existat limitări legate de durata mare a formării și conversiei pe F-16, dar și de fluctuații de personal (mutări interne, treceri în rezervă). Ministerul a subliniat și un „decalaj semnificativ” între alocarea fondurilor (mai ales pentru înzestrare și mentenanță) și efectele operaționale, din cauza termenelor de livrare și implementare care pot ajunge la ani. Câte F-16 are România și cum sunt folosite România operează în prezent 46 de avioane F-16, potrivit declarațiilor generalului de flotilă aeriană Ioan Mischie, comandantul Comandamentului Componentei Aeriene, făcute la emisiunea „Frontul” de pe TVR Info (link în sursa HotNews). Toate sunt modele AM/BM modernizate, iar ținta operațională menționată este de 49 de aparate (17 cumpărate din Portugalia și 32 din Norvegia). Separat, alte 18 avioane F-16 au fost transferate de Olanda și sunt folosite la Centrul European de Pregătire a piloților F-16 de la baza aeriană Fetești, ceea ce înseamnă că o parte din flotă este alocată instruirii, nu misiunilor curente. În termeni operaționali, România are două escadrile complete și operaționale, o a treia în curs de operaționalizare, iar cele 18 aparate de la Fetești pot constitui baza unei a patra escadrile, dar în rol de pregătire. Concluzia practică a situației descrise de ministru și de MApN este că extinderea flotei nu se traduce automat în mai multă putere aeriană disponibilă, dacă formarea piloților și mentenanța nu țin pasul. [...]
Bulgaria își extinde apărarea antiaeriană cu încă cinci sisteme IRIS-T finanțate prin SAFE , într-o mișcare care leagă direct investiția militară de mecanismele europene de creditare și de achizițiile comune menite să reducă costurile, potrivit Economica . Premierul Radev a spus că se așteaptă ca „în câteva săptămâni” să existe un contract pentru noile sisteme, care „să garanteze protecția teritoriului nostru și să contribuie la capacitățile integrale de apărare ale NATO”. „Sper că în câteva săptămâni vom avea un contract care să garanteze protecţia teritoriului nostru şi să contribuie la capacităţile integrale de apărare ale NATO.” Finanțare prin SAFE și integrare în „Scutul Cerului” european Conform declarațiilor citate, achiziția ar urma să fie finanțată cu ajutorul împrumuturilor contractate prin mecanismul european SAFE. Totodată, sistemele IRIS-T ar urma să fie integrate în Inițiativa Scutul Cerului European (European Sky Shield Initiative – ESSI) , la care participă circa 20 de țări și care urmărește să faciliteze cumpărarea de echipamente militare și să diminueze costurile prin achiziții comune. Context: Bulgaria are deja un contract IRIS-T și invocă riscuri în Marea Neagră Bulgaria a contractat deja un sistem IRIS-T SLM în urmă cu doi ani, la un preț de 182 de milioane de euro (aprox. 910 milioane lei). Versiunea SLM este destinată apărării aeriene cu rază medie și poate fi folosită împotriva avioanelor, elicopterelor, rachetelor de croazieră și dronelor. Anunțul vine la o zi după ce două nave comerciale au fost lovite de drone în Marea Neagră, în zona economică exclusivă a Bulgariei. Nava Alfa Watan (pavilion Togo) s-a scufundat după avarii majore, iar echipajul – zece marinari sirieni – este dat dispărut; autoritățile bulgare au suspendat operațiunile de căutare după ce nu au găsit supraviețuitori. Cealaltă navă, Able (pavilion Palau), a luat foc după ce a fost lovită la aproximativ 70 de mile marine (aprox. 130 km) de coasta bulgară; cei 18 membri ai echipajului au fost evacuați, însă doi sunt grav răniți. Autoritățile bulgare au transmis că navele au fost lovite de drone aeriene și maritime, iar originea acestora nu a fost încă stabilită. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a atribuit Rusiei atacurile, însă premierul bulgar a evitat să indice un responsabil până la clarificarea faptelor, în timp ce ambasada Rusiei la Sofia a negat că navele ar fi fost ținte rusești. [...]
NATO își mută accentul pe arme care funcționează și fără GPS , după ce războiul din Ucraina a arătat cât de ușor pot fi degradate loviturile la distanță prin bruiaj și întreruperea legăturilor de comunicații, potrivit Antena 3 . Miza operațională este directă: sisteme de lovire care își ating țintele în medii de război electronic intens și pot fi folosite „la scară largă”, inclusiv în scenarii de blocare a activității pe aerodromuri. În acest context, NATO a organizat recent o competiție pentru companii ucrainene și occidentale, cerând soluții care ar putea forma roiuri în jurul unui aerodrom și ar împiedica inamicul să opereze acolo. Competiția este descrisă ca prima axată pe capabilități de lovire de când Alianța a început astfel de „provocări” în urmă cu aproape un deceniu. De ce contează: rezistența la bruiaj devine cerință, nu opțiune Un producător european de armament a explicat pentru Business Insider că loviturile ucrainene în profunzime au evidențiat nevoia ca dronele să poată zbura și lovi în condiții de război electronic intens. În paralel, în rândul armatelor occidentale și al industriei de apărare crește conștientizarea că armele cu rază lungă trebuie să funcționeze și atunci când sunt „deconectate” de operatori, altfel își pierd relevanța într-un conflict modern. Martina Tauberová, responsabilă de relații guvernamentale și strategice la compania cehă LPP Holding , susține că armatele nu se pot baza exclusiv pe sisteme care depind de menținerea legăturilor de comunicații cu operatorii: când accesul este blocat, aceste arme „nu își ating adesea obiectivele”. Exemplul LPP: dronă folosită de Ucraina, navigație optică bazată pe inteligență artificială LPP Holding spune că a câștigat competiția NATO deoarece dronele sale cu rază lungă, folosite de Ucraina pentru lovituri în interiorul Rusiei, pot opera în medii în care GPS-ul nu este disponibil. Potrivit companiei, Ucraina folosește de aproximativ 18 luni drona MTS-40, care ar costa 90.000 de dolari bucata (aprox. 405.000 lei) și poate parcurge peste 290 de kilometri peste graniță, utilizând navigație optică bazată pe inteligență artificială pentru zbor autonom. Tauberová afirmă că NATO a transformat capacitatea de a trece prin bruiajul inamicului într-o cerință, urmărind sisteme rezistente la războiul electronic, eficiente din punct de vedere al costurilor și potrivite pentru atacarea aerodromurilor inamice, cu obiectivul de a „refuza” constant capacitatea adversarului de a desfășura operațiuni. „Arme ieftine în cantități mari”: logica roiurilor versus rachete scumpe Un alt mesaj operațional din competiție este orientarea către muniții mai ieftine, produse în serie. Tauberová spune că războiul din Ucraina a demonstrat importanța armelor ieftine în cantități mari, care pot fi lansate sistematic împotriva țintelor. În scenariul aerodromului, roiurile de drone ar putea urmări și lovi: aeronave; piste; clădiri; stații de alimentare cu combustibil. Ea compară această abordare cu utilizarea unei singure rachete scumpe (exemplul dat: Tomahawk, „care costă milioane de dolari”), argumentând că roiurile ieftine ar putea fi mai eficiente pentru a copleși apărarea antiaeriană. Ce urmează: teste în Europa de Est și ținta de contracte NATO NATO a anunțat cei trei finaliști la începutul lunii septembrie: LPP pe primul loc, startupul polonez Supercluster pe locul al doilea (cu un balon de mare altitudine care poziționează sisteme autonome planatoare pentru lovituri la distanță) și o companie ucraineană nenumită pe locul al treilea (cu un sistem de autonomie bazat pe inteligență artificială pentru aeronave fără echipaj). Pentru LPP, următorul pas este testarea dronei în Europa de Est, alături de ceilalți finaliști. Compania spune că urmărește validarea NATO, vizibilitate mai mare, contracte cu armatele statelor NATO și extinderea producției. Separat, LPP dezvoltă și o rachetă de croazieră cu motor turboreactor, „MTS Narwhal”, proiectată tot pentru operare fără GPS; compania testează un prototip și speră ca racheta să intre în luptă pentru prima dată mai târziu în acest an. [...]
Franța își validează operațional descurajarea nucleară pe mare printr-un test M51.3 de pe submarin , într-un demers care confirmă capacitatea flotei de a relua utilizarea rachetei după o perioadă de mentenanță, potrivit Agerpres . Președintele Emmanuel Macron a asistat marți dimineață la „primul tir” de testare al unei rachete intercontinentale lansate de pe un submarin nuclear purtător de rachete balistice, în largul departamentului Finistère. Macron a urmărit lansarea de la bordul unei fregate a Marinei naționale, conform președinției franceze. Ministerul Apărării a precizat că racheta – a treia versiune a rachetei balistice strategice mare-sol M51, intrată în serviciu acum un an – a fost lansată „fără încărcătură nucleară” și a căzut în Atlanticul de Nord, „la multe sute de kilometri de orice coastă”. Ce validează testul și de ce contează operațional Lansarea a fost făcută de pe submarinul „SNLE Le Vigilant”, în cadrul operațiunii SMERTRIOS, pentru „a valida capacitatea submarinului de a utiliza M51” după „indisponibilitatea sa periodică pentru întreținere și reparații”, potrivit Ministerului Apărării. Instituția mai spune că racheta a fost urmărită pe tot parcursul fazei de zbor și că testul s-a desfășurat „în strict respect față de angajamentele internaționale ale Franței”. Context: tensiuni în Europa și mesajul politic al Parisului Deplasarea prezidențială nu a fost anunțată în prealabil și s-a desfășurat fără presă, deși tirul de testare fusese anunțat. Testul are loc pe fondul unui climat mai tensionat în Europa, Macron avertizând anterior asupra unei schimbări a „agresivității ruse și a amenințărilor” la adresa țărilor europene, după o serie de atacuri „hibride” atribuite Moscovei. În acest context, președintele francez a propus în acest an ca europenii să se alăture descurajării nucleare „avansate”, derivată din doctrina prezentată în primăvară, care păstrează decizia de folosire a armei atomice exclusiv la nivelul șefului statului francez. [...]
Atacul cu drone asupra a două nave comerciale în zona economică a Bulgariei ridică riscul operațional pentru transportul maritim din Marea Neagră , după ce una dintre nave s-a scufundat, iar cealaltă a fost evacuată în flăcări, potrivit Economica . Incidentul este descris ca un „atac coordonat fără precedent” cu drone asupra unor nave comerciale și ar fi primul atac de acest tip raportat împotriva navelor în zona economică exclusivă a Bulgariei, conform relatării corespondentului BGNES de pe litoralul Mării Negre, citată de Agerpres. Ce nave au fost lovite și ce se știe despre echipaje Conform informațiilor preliminare, navele vizate sunt: ALFA WATAN , sub pavilion Togo; ABLE , sub pavilion Palau. Operațiunea de salvare este în desfășurare în Marea Neagră, la est de Capul Sf. Atanas și de orașul de coastă Byala. Nava ALFA WATAN a suferit „avarii structurale critice” și s-a scufundat la est de coasta bulgară. În acest moment, nu există informații oficiale despre soarta echipajului sau despre eventuali supraviețuitori. În cazul cargoului ABLE , nava a luat foc după impact, iar situația i-a obligat pe toți cei 18 membri ai echipajului să o abandoneze. Salvare: feribot bulgar redirecționat de urgență Un rol central în intervenție l-a avut feribotul DIOSCURIA (tip ro-ro/pasageri), sub pavilion bulgar, care a fost redirecționat către locul incidentului. Echipajul feribotului a reușit să evacueze și să preia la bord toți marinarii de pe ABLE. Unele persoane salvate au fost rănite și au primit primul ajutor la bord, iar echipele implicate încearcă să organizeze evacuarea medicală de urgență către spitale de pe uscat. Ancheta și reacția autorităților bulgare Circumstanțele atacului, inclusiv identitatea celor care au operat dronele, sunt în continuare investigate, potrivit BGNES. Biroul vicepreședintei Iliana Iotova a confirmat marți, fără detalii suplimentare, că două nave au fost lovite de drone în zona economică a Bulgariei din Marea Neagră, potrivit Reuters . Agenția BTA mai relatează că premierul bulgar Rumen Radev a convocat o reuniune cu reprezentanți ai instituțiilor statului, la care urmează să participe inclusiv Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului și Apelor, Administrația Prezidențială și serviciile de securitate. Radev ar urma să facă o declarație de presă la ora 11:15, la începutul reuniunii. [...]
