Știri
Știri din categoria Politică
Radu Miruță acuză PSD că a copiat proiecte legislative USR, susținând că inițiativele din domeniul energiei sunt preluate abia după ce au fost ignorate ani la rând, potrivit Mediafax. Ministrul Apărării consideră că situația confirmă valoarea propunerilor USR, dar critică momentul tardiv al adoptării lor.
Declarațiile vin în contextul unui proiect privind energia pe cărbune, inițiat în 2022 de USR, care prevedea închiderea etapizată a capacităților doar după punerea în funcțiune a unor alternative. Potrivit lui Miruță, proiectul a fost respins și blocat de majoritatea PSD-PNL la acel moment, fiind „tergiversat” și lăsat fără susținere în Parlament.
Ministrul susține că schimbarea de poziție a PSD a apărut abia recent, pe fondul protestelor din județul Gorj, când partidul ar fi introdus în Parlament o inițiativă similară, „identică” cu cea propusă anterior de USR. În ciuda criticilor, Miruță afirmă că USR va vota și varianta PSD, argumentând că principiul rămâne corect, indiferent de autor.
În același timp, oficialul a semnalat o contradicție la nivel guvernamental. El a indicat că, în paralel cu acest demers legislativ, Ministerul Energiei ar fi adoptat Ordonanța de Urgență 20/2026, care ar permite închiderea unor capacități pe cărbune fără a asigura alternative, ceea ce contravine ideii promovate în proiectele discutate.
Principalele acuzații formulate de Radu Miruță:
În final, Miruță a caracterizat situația drept „teatru politic”, sugerând că există o diferență între discursul public și deciziile efective în domeniul energetic.
Recomandate
Criza politică a împins vizibilitatea Guvernului la vârfuri, cu Ilie Bolojan peste 44.000 de apariții , arată news.ro , într-un barometru realizat împreună cu agenția de monitorizare Klarmedia pe baza presei scrise și online. Vârfurile de mențiuni din aprilie sunt asociate, preponderent, cu retragerea miniștrilor PSD din Guvern și cu depunerea moțiunii de cenzură împotriva Executivului. Premierul Ilie Bolojan conduce clasamentul, cu peste 44.000 de apariții, pe fondul contestărilor din PSD și al deciziei social-democraților de a-i retrage sprijinul, episod care a culminat cu moțiunea de cenzură . În topul miniștrilor, primele poziții sunt ocupate de Alexandru Rogobete (Sănătate), Radu Miruță (Apărare), Bogdan Ivan (Energie) și Alexandru Nazare (Finanțe). Vizibilitatea lor a fost alimentată atât de subiecte sectoriale, cât și de efectele crizei politice: disputa juridică a lui Rogobete cu Pfizer privind plata vaccinurilor anti-COVID, declarațiile lui Miruță despre dronele rusești care intră în spațiul aerian național și despre achizițiile din Apărare (inclusiv în calitate de ministru interimar al Transporturilor după retragerea PSD), intervențiile lui Ivan pe tema prețurilor la carburanți, respectiv aparițiile lui Nazare legate de Conferința The Economist și de discuțiile despre „criza combustibililor”, pe lângă poziționările privind retragerea PSD. Diferențe mari între portofolii: de la mii de mențiuni la sub 1.000 Barometrul indică și un „eșalon” median, cu intervale de mențiuni care separă miniștrii cu expunere constantă de cei aproape absenți din spațiul mediatic: Între 3.000 și 4.000 de mențiuni : Oana Gheorghiu, Dragoș Pîslaru. Între 2.000 și 2.500 de apariții : Diana Buzoianu (Mediu), Ciprian Șerban (Transporturi), Radu Marinescu (Justiție), Cătălin Predoiu (Interne), Marian Neacșu (vicepremier), Oana Țoiu (Externe). Între 1.000 și 2.000 de mențiuni : Florin Barbu (Agricultură), Cseke Attila (Dezvoltare), Tanczos Barna (vicepremier), Florin Manole (Muncă), Mihai Dimian (Educație). La coada clasamentului, doi membri ai Guvernului au sub 1.000 de mențiuni în presa scrisă și online în aprilie: Andras Istvan Demeter (Cultură) și Irineu Darău (Economie) . De ce contează pentru mediul economic Pentru companii și investitori, distribuția vizibilității indică unde se concentrează agenda publică și presiunea politică: în aprilie, subiectele dominante au fost instabilitatea guvernamentală și temele cu impact direct (carburanți, energie, apărare, finanțe), în timp ce alte portofolii au rămas marginale ca prezență mediatică. [...]
Ministerul Apărării ridică miza pe linia de atribuire a incidentului din Galați , după ce ministrul interimar Radu Miruță a respins public insinuările venite dinspre Moscova și a susținut că drona care a lovit un bloc din oraș este „fără îndoială” de fabricație rusească, potrivit Antena 3 . Miruță a declarat vineri seară, într-o conferință de presă, că identificarea se bazează pe „seria componentelor” găsite la fața locului și a transmis un mesaj direct către partea rusă: să vină să verifice „numărul de serie” al epavei, despre care spune că indică producție în Rusia. „Vă invităm pe cei din Rusia care consideră că există detalii, în urma cărora drona asta nu ar fi rusească, de mâine să vină la sediul Direcției Generale de Informații al Armatei, unde să-și caute numărul de serie de pe produsele cu producție în Rusia.” De ce contează: disputa de atribuire devine parte din răspunsul oficial Intervenția ministrului vine în contextul în care, conform articolului, „diverse narative” au pus sub semnul întrebării originea dronei implicate în incidentul din dimineața aceleiași zile. Miruță a încadrat aceste mesaje ca parte a unei „ceți” induse în jurul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În același timp, poziția publică a MApN fixează o linie de comunicare oficială: incidentul este tratat ca rezultat al unui dispozitiv rusesc, iar argumentul invocat este unul tehnic (serii/identificatori ai componentelor), nu unul politic. Reacția Moscovei, invocată în conferința de presă Potrivit Antena 3, declarația lui Miruță a venit ca răspuns la susțineri apărute în presă din partea unor oficiali ruși, inclusiv Vladimir Putin , care ar fi încercat să atribuie incidentul Ucrainei. „Ei mereu reacționază așa, încep să strige «Ajutor! Vin rușii! Atacă rușii!». După care aflăm că dronele erau ucrainene”, a spus Putin. Putin a mai afirmat, conform aceleiași surse, că Rusia „e pregătită să facă o anchetă obiectivă”, dacă i se vor furniza „obiective” și dacă i se va cere acest lucru. Articolul nu oferă detalii despre un demers oficial în acest sens sau despre pașii următori ai autorităților române. [...]
PSD cere instalarea rapidă a unui guvern funcțional pentru decizii în apărare , după incidentul cu drona de la Galați , și solicită partidelor să oprească „confruntările interne”, potrivit News . Mesajul vine pe fondul acuzațiilor politice legate de legislația SAFE și de capacitatea României de a reacționa la astfel de incidente. În comunicatul citat, PSD condamnă „încălcarea inacceptabilă a suveranității României” de către Federația Rusă și cere o reacție politică unitară, argumentând că „agresorul este Federația Rusă”, iar partidele ar trebui să lase deoparte „orgoliile politice” pentru a reduce „urgent riscurile de securitate” la care sunt expuși cetățenii. Disputa pe legislația SAFE și sesizarea la CCR PSD respinge și condamnă declarațiile premierului demis Ilie Bolojan și ale unor reprezentanți USR, care au invocat sesizările la Curtea Constituțională privind legislația SAFE ca motiv pentru „pasarea” responsabilității în cazul „eșecului sistemului de apărare” evidențiat de incidentul de la Galați. Formațiunea susține că sesizarea Curții Constituționale de către președintele Camerei Deputaților privind OUG 38/2026 a urmărit eliminarea unor „incertitudini legislative” generate de modul de emitere a ordonanței și de prevederi fără legătură cu instrumentul SAFE sau cu PNRR. În plus, PSD afirmă că demersul ar accelera pronunțarea CCR în termenul legal de 20 de zile, termen care „nu existau” în cazul unei sesizări a Avocatului Poporului. Miza: decizii rapide și conducere „profesionistă” în apărare Potrivit PSD, incidentul de la Galați a scos la iveală „carențe grave” în sistemul de apărare națională, care ar necesita decizii și acțiuni rapide. În acest context, partidul cere formarea rapidă a unui guvern funcțional care să numească „profesioniști” în structurile de conducere ale sistemului de apărare. PSD mai afirmă că a susținut în Parlament actele normative necesare pentru accesarea cât mai rapidă a fondurilor europene destinate creșterii capacității de apărare și transmite că este pregătit să sprijine instalarea rapidă a unui guvern „funcțional și responsabil”, care să asigure funcționarea eficientă a statului și a instituțiilor din securitatea națională. Context: contracte de apărare și acuzații de întârzieri Reacția PSD vine după un discurs al premierului interimar Ilie Bolojan, la Chișinău, în care acesta a criticat contestațiile privind legislația referitoare la atacarea dronelor pe timp de pace în spațiul aerian și a spus că România semnează contracte pentru capacități de apărare solicitate de Armată, „în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei)”, cu livrări până cel mai târziu în 2030. Separat, Adevărul relatează că incidentul a implicat prăbușirea unei drone peste un bloc din Galați, urmată de explozie și incendiu, și citează informații potrivit cărora Ministerul Apărării ar fi indicat că drona era de tip Geran 2, cu persoane rănite transportate la spital. Aceste detalii nu apar în materialul News. [...]
Incidentul cu drona de la Galați reaprinde disputa politică despre securitate și apărare , după ce Dominic Fritz (USR) a legat explicit atacul de „războiul Rusiei” și a invocat inclusiv programul european SAFE , în timp ce George Simion (AUR) a condamnat atacul fără să menționeze Rusia, potrivit Wall-Street . Declarațiile vin după ce o dronă s-a prăbușit vineri dimineață pe un bloc din Galați, impact urmat de o explozie și izbucnirea unui incendiu. Două persoane au fost rănite ușor, iar alte două au suferit atacuri de panică. Fritz: amenințarea Rusiei „nu mai trebuie minimalizată” Dominic Fritz, președintele USR, a spus că „războiul Rusiei este real” și că afectează direct România, cerând ca amenințarea să nu mai fie tratată cu superficialitate. În mesajul citat de Agerpres, Fritz a descris acțiunile Moscovei ca parte a unui „război hibrid”, purtat atât cu mijloace militare, cât și prin instrumente digitale și psihologice. „Se numeşte război hibrid pentru că Rusia îl duce şi cu drone, şi cu boţi, şi cu atacuri fizice, şi cu atacuri psihologice asupra populaţiei.” „Trei adevăruri” și miza programului SAFE Fritz a formulat „trei adevăruri” pe care le leagă de incidentul de la Galați: „Cine nu poate spune «Rusia e agresorul» este complice”; „Programul SAFE, care include capacităţi anti-drone, ne protejează. Cine îl blochează este complice”; „Apărarea Ucrainei este apărarea noastră”. În această cheie, mesajul USR mută discuția de la reacția punctuală la incident către decizii de politică de securitate și apărare, inclusiv sprijinul pentru capabilități antidrone. Simion: condamnă atacul, dar atacă autoritățile Într-o postare separată pe Facebook, George Simion a condamnat atacul, însă și-a concentrat mesajul pe criticarea conducerii actuale și pe cererea ca „un guvern legitim” să preia conducerea. Liderul AUR nu a menționat Rusia în reacția sa, potrivit aceleiași surse. Simion a susținut că autoritățile ar fi fost în stare să dea vina pe AUR „chiar și pentru drona din noaptea asta” și a reluat o temă din dezbateri anterioare privind doborârea dronelor. În final, a legat condamnarea atacului de acuzații de „incompetență” și „impostură” la adresa actualilor conducători. [...]
Scăderea CDU în sondaje și avansul AfD alimentează discuții despre o posibilă schimbare de cancelar în Germania, pe fondul presiunii tot mai mari asupra lui Friedrich Merz, potrivit Mediafax , care citează o analiză Financial Times. În acest context, Hendrik Wüst , premierul landului Renania de Nord-Westfalia, este tot mai des menționat în presa germană ca posibil înlocuitor. Wüst, în vârstă de 50 de ani, este descris ca având unele trăsături similare cu Merz (profil conservator, din vestul Germaniei), dar cu un avantaj important: popularitate mai mare. El nu a declarat că își dorește funcția de cancelar, însă o vizită în Polonia, organizată cu participarea jurnaliștilor din Berlin și cu o oprire la Auschwitz, a declanșat speculații privind o eventuală repoziționare la vârful puterii. Presa germană a preluat rapid tema, de la Stern la Frankfurter Allgemeine Zeitung și Bild, iar un prezentator Tagesschau a ridicat public întrebarea dacă Merz „mai este omul potrivit”. De ce a devenit vulnerabil Merz în interiorul CDU Dezbaterea a căpătat amploare suficientă încât lideri din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) au intervenit, iar apropiați ai cancelarului au catalogat discuțiile drept „absurde” și „periculoase”. Miza este scăderea sprijinului electoral înaintea unor alegeri regionale dificile în estul Germaniei, programate în septembrie. Conform datelor citate, CDU a coborât la aproximativ 23%, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD) a urcat la 28%, deși Merz promisese că va opri ascensiunea extremei drepte. În material sunt indicate drept factori de nemulțumire prețurile ridicate la energie, pe fondul războiului din Iran, și blocajul negocierilor cu partenerii social-democrați din coaliție pe tema reformelor sociale. Merz, „niciodată foarte popular”, este prezentat ca fiind puternic afectat: mai puțin de o cincime dintre germani se declară mulțumiți de activitatea sa, iar el este descris ca fiind mai puțin popular decât predecesorul său, Olaf Scholz. Într-un top de popularitate publicat de Bild, Merz s-a clasat pe ultimul loc, în timp ce Wüst a fost pe locul al treilea, cel mai bun rezultat pentru un politician CDU. Ce opțiuni există, teoretic, pentru schimbarea cancelarului Analiza citată arată că înlocuirea lui Merz la jumătatea mandatului este considerată puțin probabilă de surse din CDU, comentatori și analiști politici. Totuși, constituția germană permite schimbarea cancelarului fără alegeri anticipate printr-o „ moțiune de cenzură constructivă ”, adică majoritatea parlamentară retrage sprijinul pentru cancelar și se pune de acord, simultan, asupra unui succesor. Sunt amintite două precedente: demisia lui Ludwig Erhard în 1966 și înlocuirea lui Helmut Schmidt cu Helmut Kohl în 1982, în urma repoziționării partenerului liberal de coaliție. Un scenariu similar, potrivit materialului, ar presupune ca Merz să accepte retragerea, Wüst să intre în cursă, iar SPD să îl susțină pentru funcția de cancelar. Roland Koch, fost premier CDU al landului Hessa și aliat al lui Merz, a declarat pentru Financial Times: „Oricum ai privi lucrurile, acest scenariu nu are sens. Este posibil doar dacă Merz vrea asta. Toate celelalte scenarii sunt excluse”. Koch a pus lipsa unor reforme curajoase pe seama SPD, spunând că este „uimit” de cât de puține lucruri pot conveni cele două partide de coaliție în plan economic. Alegerile din est și riscul unui moment de cotitură Presiunea asupra lui Merz este amplificată de alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, unde sondajele arată că AfD s-ar putea apropia de o majoritate absolută. Dacă AfD ar deveni primul partid de extremă dreapta care câștigă alegeri într-un land în Germania postbelică, presiunea politică asupra cancelarului ar crește semnificativ, potrivit analizei. Merz a abordat indirect subiectul, afirmând în circumscripția sa că este „personal hotărât” să relanseze cea mai mare economie a Europei și promițând un pachet amplu de măsuri „înainte de vară”. În aceeași zi, Wüst a declarat că Merz are „sprijinul său deplin”. [...]
George Simion a legat competitivitatea UE de reindustrializare și reducerea dependențelor strategice , criticând la Forumul Economic European modelul economic promovat în ultimele decenii la nivelul Uniunii Europene, pe care îl consideră responsabil pentru slăbirea economiilor naționale și apariția unor vulnerabilități, potrivit News . În discursul susținut la evenimentul organizat de ECR la Cluj-Napoca, liderul AUR a afirmat că europenilor li s-au prezentat „drept progres” politici care au dus la „dezindustrializare și pierderea competitivității”, conform unui comunicat de presă transmis sâmbătă de AUR. Simion a susținut că unor națiuni din UE, inclusiv României, „li s-a spus să renunțe la anumite valori”, iar acest lucru a fost etichetat ca progres. În același context, el a invocat dependențe externe pe care le consideră problematice: producția din China, sprijinul altora pentru apărare și resurse energetice din „regiuni instabile”. „Ni s-a spus că modelul nostru este depășit, iar acum Europa depinde de producția din China, de alții pentru apărare și de regiuni instabile pentru resurse energetice esențiale.” Ce direcții propune: investiții și capacități industriale Președintele AUR a avertizat că un continent care nu mai produce și nu își poate proteja interesele strategice riscă să își piardă relevanța globală. „Un continent care nu își poate apăra granițele, economia și identitatea nu va rămâne o putere globală.” Ca răspuns, Simion a cerut ca Europa „să devină din nou un continent care construiește”, indicând explicit câteva priorități: investiții în infrastructură; investiții în energie; dezvoltarea capacităților industriale; inovație tehnologică. El a mai spus că prosperitatea economică nu poate fi construită „exclusiv prin reglementări și birocrație”, ci prin susținerea celor care „produc valoare și dezvoltare”. Evenimentul „European Awareness Days - European Economic Forum 2026 ”, organizat de Partidul ECR, se desfășoară în aceste zile la Cluj-Napoca. [...]
