Știri
Tag: programul safe

PNL va susține în Parlament un moratoriu pentru a nu bloca jaloanele din PNRR și absorbția fondurilor europene , în contextul crizei politice, iar Ilie Bolojan spune că își asumă în continuare mandatul de premier, potrivit News , după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. Bolojan, care este și președinte al PNL, a afirmat că poziția prezentată șefului statului „reflectă deciziile” luate de Biroul Politic al partidului, inclusiv continuarea mandatului său la Palatul Victoria. Miza: continuitate legislativă pentru PNRR și evitarea pierderii de granturi Premierul a indicat că una dintre priorități este îndeplinirea jaloanelor necesare pentru accesarea finanțărilor europene, ceea ce presupune adoptarea de legi în Parlament și hotărâri de guvern. În acest cadru, PNL ar urma să susțină un „moratoriu” care să permită, „indiferent de partidele politice”, adoptarea proiectelor necesare pentru PNRR și absorbția banilor europeni. În același context, Bolojan a spus că, pentru a finaliza proiecte precum autostrăzi, spitale și școli, Guvernul trebuie să renegocieze anumite termene și să „aranjeze proiectele”, astfel încât România să nu piardă granturi. El a plasat această responsabilitate în sarcina Ministerului Proiectelor Europene și a Guvernului „în perioada următoare”. Termen de final de mai pentru SAFE Bolojan a mai menționat că până la finalul lunii mai România, alături de celelalte state europene, trebuie să finalizeze contractele pe programul SAFE, pe care l-a legat de proiecte privind apărarea și dezvoltarea industriei de apărare a României în anii următori. În final, premierul a spus că l-a asigurat pe președinte de „responsabilitatea PNL” și a sa, personal, pentru a menține guvernarea și a susține reformele, astfel încât criza politică – pe care a atribuit-o PSD – să aibă efecte cât mai mici asupra fondurilor europene, angajamentelor României și situației economice, în ansamblu. [...]

România ar urma să impună o cotă de 60% producție locală în contractele SAFE , ceea ce poate redirecționa o parte semnificativă din cheltuielile de înzestrare către fabrici și capacități din țară, dar și să pună presiune pe reabilitarea rapidă a infrastructurii industriale existente, potrivit Economedia . Ministrul Apărării, Radu Miruță , a spus că „localizare” înseamnă hală și producție în România. Programul SAFE este un instrument financiar al UE pentru impulsionarea industriei de apărare, prin care România va finanța 34 de proiecte. Dintre acestea, 21 vizează înzestrarea Armatei, iar Ministerul Apărării gestionează contracte în valoare de 9,53 miliarde de euro (aprox. 47,7 miliarde lei). Ce înseamnă „60% localizare” și de ce contează economic Miruță a susținut că aproximativ 60% dintre contractele derulate prin SAFE vor avea producție pe teritoriul național, „ceea ce nu a existat înainte”, în formularea sa. Miza este ca finanțarea mai ieftină din SAFE să nu rămână doar un mecanism de achiziție, ci să fie folosită și pentru „a dezmorți industria națională de armament”. În același timp, ministrul a indicat că statul vrea să condiționeze accesul la bani de realizarea producției în România, inclusiv prin punerea la dispoziție a unor spații industriale care astăzi sunt degradate. „În halele în care trebuia să se facă producție, plouă și cresc copaci. (...) vrei să primești banii ăștia? Vii și produci aici!” Capacități existente, dar degradate: propunerea pentru „SAFE 2” Ministrul a vorbit despre ideea valorificării platformelor industriale locale, inclusiv a unor hale ale unităților de stat care ar avea deja o parte din infrastructura necesară (buncăre, depozite), chiar dacă sunt într-o stare avansată de degradare. În viziunea sa, acestea ar putea fi completate prin parteneriate cu companii care au „roboți și licență”, pentru a accelera creșterea capacității de producție într-un termen scurt. Miruță a precizat că această abordare ar putea apărea într-un „SAFE 2” sau în alte programe, nu neapărat în actualul pachet. Calendar strâns și risc de blocaj politic Miruță a avertizat că România riscă să piardă timp și bani dacă aprobările necesare întârzie, într-un context politic tensionat. El a spus că documentele trebuie aprobate în CSAT și în Parlament, iar abia după aceste etape se poate merge mai departe. Potrivit ministrului, există și o presiune de capacitate administrativă: ar urma să fie semnate 21 de contracte „pe sume foarte mari”, într-un interval scurt. El a afirmat că, dacă nu se semnează anumite contracte (cel puțin cele pe achiziții individuale) până la 31 mai, „se pierd acești bani”, cu impact direct asupra înzestrării Armatei. „Pentru a dezmorți industria națională de armament din România, nu este acceptabil ca nici măcar un singur contract să fie pierdut.” Ce nu este încă public Întrebat despre primele platforme industriale care ar putea fi folosite, Miruță nu a indicat nume, motivând că poate oferi aceste informații după aprobările din CSAT și Parlament. A mai spus că Ministerul Apărării transmite criteriile tehnice pentru produsele necesare, iar identificarea locurilor de producție ar fi urmărită de Ministerul Economiei și Cancelaria prim-ministrului, nu de MApN. [...]