Știri
Știri din categoria Apărare

Ministrul Apărării spune că unele firme au majorat ofertele cu circa 30% în programul SAFE, potrivit Adevărul. Radu Miruță a declarat joi, într-o conferință de presă, că anumite companii interesate de contracte cu Armata au revenit cu propuneri financiare mai mari decât cele comunicate anterior, iar ministerul nu va accepta aceste creșteri.
Miruță a susținut că Ministerul Apărării și-a îndeplinit rolul în proiect, prin transmiterea către grupul de lucru a caracteristicilor tehnice pentru echipamentele militare vizate. În această etapă, grupul de lucru analizează și „procentele de localizare”, adică ce parte din achiziții ar urma să fie produsă în România, unde anume și la ce costuri, menționează articolul, care citează Mediafax.
„Am primit, conform deciziei CSAT, „request for information” cu aceste caracteristici entităților care sunt interesate să producă respectând și decizia CSAT și condițiile din SAFE și cu toate, că anunțaseră niște prețuri, nu de mult, acum câteva luni de zile, fiindcă se îngustează perioada de timp în care trebuie semnate aceste contracte, au început să se întoarcă cu propuneri financiare cu o treime mai scumpe.”
Ministrul a spus că majorarea ofertelor i se pare „inacceptabilă” și a insistat că statul nu va plăti „prețuri artificiale” doar pentru că există fonduri disponibile. În același context, el a afirmat că utilizarea banilor din SAFE nu ar fi o opțiune, ci se leagă de un plan de achiziții public aprobat în Parlament, pe care Armata Română îl derulează anual.
Miruță a argumentat și de ce instrumentul SAFE ar fi avantajos pentru România, prin costuri de finanțare mai mici decât împrumuturile de pe piața liberă. El a dat exemplul Poloniei, care s-ar putea împrumuta în condiții similare cu cele din SAFE, în timp ce România ar plăti, potrivit ministrului, de două sau chiar de trei ori mai mult.
În privința pașilor următori, ministrul a afirmat că a notificat Cancelaria prim-ministrului și entitățile din grupul de lucru pentru a transmite companiilor că nu există varianta de a cumpăra mai scump. Dacă firmele nu revin la prețul inițial, Miruță a indicat că se poate ajunge din nou la o ședință CSAT și la schimbarea cadrului către care se adresează statul pentru aceste achiziții, subliniind că Armata nu va cumpăra până când nu sunt îndeplinite condițiile, inclusiv cele privind producția în România.
Recomandate

Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că avioanele SUA din România nu vor pleca înarmate , potrivit G4Media , care citează declarații făcute luni la Euronews. Miruță afirmă că prezența unor trupe suplimentare și mijloace logistice americane nu generează un risc, deoarece aeronavele americane nu ar urma să fie implicate în operațiuni militare. Ministrul a precizat că Statele Unite au solicitat sprijinul României pentru operațiuni logistice, iar cererea a fost analizată și aprobată cu „condiții stricte”. În acest context, Miruță spune că a cerut clarificări punctuale privind modul în care avioanele desfășurate în România ar putea fi utilizate în conflict. „Deci avem certitudinea că aceste avioane nu vor pleca înarmate din România, ca să se poată cumva interpreta că România e țară cobeligerantă”, a spus Miruță luni la Euronews. În ceea ce privește reacțiile externe, Miruță a declarat că reacțiile diplomatice din Iran s-au limitat la avertismente juridice, nu militare. Separat, ministrul a susținut că, după primirea trupelor americane, gradul de risc pentru România nu a crescut, invocând analize care nu ar fi indicat „vreun parametru” ieșit din tipar. Miruță a mai oferit detalii despre rolurile militarilor americani suplimentari, afirmând că aceștia sunt alocați strict capabilităților aduse în România, precum aeronave și sisteme de comunicații prin satelit, și că „operează echipamentele pentru care au primit aprobarea”, fără implicare în operațiuni militare. [...]

SUA au în derulare contracte de circa 6,2 miliarde de dolari cu România , potrivit Economica.net , care citează date prezentate de Organizația Patronală Industria de Apărare (OPIA) și atribuiri către Departamentul de Stat al Statelor Unite. Informația este plasată de OPIA în contextul consolidării rolului României în arhitectura de securitate euro-atlantică, la 22 de ani de la aderarea la NATO. Pe 6 aprilie 2026, la București, este programat evenimentul NATO Day 2026, cu participarea reprezentanților companiilor din apărare, ai ministerelor de resort și ai corpului diplomatic. OPIA indică și evoluția resurselor alocate apărării, pe baza datelor oficiale NATO: bugetul militar ar fi crescut de la aproximativ 1,3% din PIB în 2014 la aproximativ 2,45% „în prezent”. În Strategia Națională de Apărare a Țării 2025–2030, România și-a asumat creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB până în 2035, pe fondul unui mediu de securitate descris ca fiind deteriorat la nivel global. În plan operațional, România a participat în ultimele două decenii cu peste 30.000 de militari la misiuni internaționale sub egida NATO, în teatre precum Afganistan, Kosovo sau Irak. OPIA leagă această implicare de poziția geografică a României la Marea Neagră și pe flancul estic al Alianței, precum și de infrastructura militară dezvoltată în ultimii ani, inclusiv facilitățile de la Mihail Kogălniceanu și sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu. „Statele Unite au în derulare contracte de aproximativ 6,2 miliarde de dolari pentru furnizarea de echipamente și servicii militare către România”, notează oficialii OPIA citând Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Potrivit OPIA, printre achizițiile recente menționate se numără sisteme de apărare de coastă Naval Strike Missile, echipamente pentru avioanele F-16, sisteme de rachete Patriot și lansatoare HIMARS. Organizația patronală mai arată că reunește peste 80 de companii din industria de apărare din România, inclusiv Compania Națională ROMARM (și cele 15 filiale), Lunox, TOP Metrology, Grampet Defence, Societatea Națională de Radiocomunicații și Optoelectronica. [...]

România va contracta un împrumut de 900 de milioane de euro de la Coreea de Sud , pentru finanțarea unor proiecte și achiziții de armament de la companii sud-coreene, potrivit Profit.ro . Finanțarea este legată explicit de derularea unor programe în care furnizorii sunt din Coreea de Sud, ceea ce indică o structură de tip credit de export: banii sunt folosiți pentru contracte încheiate cu firme din țara creditoare, nu ca finanțare generală pentru buget. Miza economică și de securitate este dublă. Pe de o parte, împrumutul poate accelera calendarul de înzestrare, într-un context în care România își crește cheltuielile de apărare și caută să reducă timpii de livrare. Pe de altă parte, instrumentul adaugă datorie publică și condiționează cheltuirea fondurilor de achiziții dintr-o anumită piață, ceea ce poate influența competiția între furnizori. În plan industrial, astfel de finanțări sunt, de regulă, asociate și cu discuții despre cooperare tehnologică și producție locală, însă articolul citat nu oferă detalii despre proiecte concrete, tipuri de echipamente sau eventuale aranjamente de offset (compensații industriale). Următorul pas va fi operaționalizarea împrumutului și definirea proiectelor eligibile, inclusiv prin procedurile de achiziție și aprobările necesare la nivel guvernamental. Profit.ro nu precizează în material termenele de tragere a banilor, costurile de finanțare sau companiile vizate. [...]

MApN discută cu Ucraina despre producția de drone în România , într-un proiect finanțat cu 200 de milioane de euro, relatează Digi24 . Potrivit publicației, ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a avut marți, la sediul MApN, o întrevedere cu Sergiy Boyev, ministrul adjunct al Apărării pentru integrare europeană din Ministerul ucrainean al Apărării. Discuțiile au vizat posibilitatea dezvoltării sau producției de aeronave fără pilot (drone) în colaborare directă cu Ucraina, inclusiv variante de transfer tehnologic. Conform unui comunicat al MApN citat de Digi24, dialogul a fost plasat în contextul Parteneriatului strategic semnat recent de președinții României și Ucrainei și al implementării Instrumentului financiar „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), un mecanism european de finanțare pentru proiecte de securitate și apărare. „Proiectul beneficiază de 200 de milioane de euro prin programul SAFE, în coproducție, şi ne dorim ca în această colaborare MApN să fie o piesă centrală, nu doar un beneficiar. De aceea, discutăm în aceste zile modalitatea de a alcătui o echipă care să se ocupe exclusiv de acest proiect, termenul de semnare al contractului fiind sfârşitul lunii mai”, a declarat ministrul Miruţă, potrivit sursei citate. Ministrul a susținut că România ar urma să beneficieze de experiența operațională acumulată de Ucraina în război, precum și de acces la personal și infrastructură pentru producția de „tehnică de ultimă generație”, în timp ce pentru Ucraina avantajul ar fi finanțarea producției de drone prin participarea României la SAFE. Întâlnirile dintre specialiști și companii de profil din România și Ucraina vor continua și în zilele următoare, în condițiile în care 15 companii ucrainene își prezintă portofoliile și capacitățile tehnice, mai notează Digi24. La întrevedere au participat și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Direcției generale pentru armamente, generalul-maior Ion-Cornel Pleșa, precum și șeful Comandamentului Apărării Cibernetice, generalul de brigadă Răzvan Marian Tudose. Contractul ar urma să fie semnat până la finalul lunii mai, dacă negocierile se concretizează în forma discutată. [...]

Ministrul Apărării, Radu Miruță, afirmă că NATO poate demonstra că un atac asupra teritoriului Alianței nu este viabil , potrivit Digi24 . Declarațiile au fost publicate marți, 31 martie 2026, și vin în contextul discuțiilor despre securitatea regională și efectele conflictelor din proximitatea Europei asupra economiei. Miruță a legat direct securitatea de climatul investițional, susținând că dezvoltarea economică depinde de garanții privind integritatea teritorială. El a invocat riscurile generate de evoluțiile din Ucraina și Iran, arătând că acestea pot influența percepția asupra siguranței investițiilor. Informațiile despre intervenția sa sunt atribuite de Digi24 agenției News.ro. „Nu putem vorbi despre un mediu sigur de afaceri fără să garantăm că investițiile nu vor fi afectate de ceea ce se întâmplă în Ucraina ori Iran.” Vicepremierul a vorbit la „Economist Romania Government Roundtable 2026”, eveniment organizat la București de grupul editorial The Economist, unde a spus că România contribuie la consolidarea flancului estic al NATO prin alocări bugetare pentru apărare și cooperare cu aliații. În același timp, el a criticat fragmentarea achizițiilor militare în Europa, argumentând că abordarea cu „27 de soluții individuale” slăbește eficiența răspunsului comun. În acest cadru, ministrul a insistat asupra rolului descurajării, adică al capacității de a face un potențial agresor să considere costurile unui atac prea mari. Miruță a indicat drept direcții de lucru creșterea investițiilor, achizițiile comune și dialogul între ministerele apărării, concluzionând că obiectivul este menținerea teritoriilor NATO, europene și a teritoriului României ca spații „sigure”. [...]

Flota îmbătrânită de avioane-cisternă a SUA ridică semne de întrebare într-un scenariu de război simultan în Orientul Mijlociu și Pacific, potrivit Focus , care citează un interviu acordat publicației americane The War Zone (TWZ) de colonelul în rezervă Troy Pananon, fost comandant al unui escadron de KC-135. În timp ce US Air Force continuă loviturile asupra unor ținte din Iran, avioanele de realimentare în aer operează la limită, pe fondul unei flote KC-135 Stratotanker în care multe aparate au peste 60 de ani. Conform TWZ, citată de Focus, mai multe aeronave au fost avariate sau distruse în accidente și în urma unor atacuri iraniene cu rază lungă, ceea ce reduce și mai mult rezervele într-un moment în care la Washington crește îngrijorarea privind capacitatea de a susține, în paralel, un posibil conflict în jurul Taiwanului. Pananon spune că cererea pentru realimentare aeriană a crescut semnificativ, iar scoaterea din serviciu a KC-10 Extender a lăsat un gol pe care KC-46 nu îl poate acoperi rapid „în teren”, la scară. În plus, chiar dacă avioane-cisternă sunt dislocate global, de la baza Kadena din Japonia până în Orientul Mijlociu, un efort simultan în două teatre majore ar pune o presiune considerabilă pe flotă, mai ales că o parte din misiuni trebuie să rămână alocate și apărării aeriene a teritoriului SUA. „Este o sarcină pentru tinere și tineri. Epuizarea este inamicul”, subliniază Pananon, potrivit TWZ, referindu-se la misiuni de 24 de ore, traversarea mai multor fusuri orare și lipsa somnului. Pe dimensiunea umană, Focus mai notează că portalul de securitate Defcros News apreciază că, pentru operațiuni în Pacific, unde distanțele până la China și Taiwan sunt mult mai mari, ar fi nevoie de „poate de două ori mai mulți” oameni decât în alte regiuni pentru a menține standarde de siguranță și profesionalism. Într-un astfel de context, nu doar numărul de aeronave, ci și capacitatea de a susține rotații de echipaje devine un factor critic. Într-un eventual război cu China, vulnerabilitatea avioanelor-cisternă ar fi, potrivit lui Pananon, o problemă operațională majoră: „Tanker nu sunt, prin ele însele, capabile să supraviețuiască împotriva avioanelor sau rachetelor inamice”, afirmă el, menționând că sisteme defensive precum LAIRCM (un sistem de contramăsuri cu laser împotriva rachetelor) pot ajuta, dar nu elimină nevoia de a opera departe de raza armelor chineze. În același timp, Pananon pune accent pe conectivitate și pe schimbul de date în timp real, astfel încât avioanele-cisternă să primească „tabloul aerian” complet și să evite zonele periculoase, însă avertizează că integrarea tehnică, instruirea și finanțarea necesare cer timp pe care flota îmbătrânită nu îl are. [...]