Consilierul prezidențial Valentin Naumescu avertizează că riscul rusesc rămâne central, potrivit HotNews.ro, într-un interviu publicat marți, 3 februarie 2026, despre reașezarea geopolitică, rolul UE și NATO și limitele autonomiei europene în materie de apărare.

Valentin Naumescu, consilier pentru afaceri europene al președintelui Nicușor Dan din noiembrie 2025, susține că actualele transformări nu înseamnă „sfârșitul lumii transatlantice”, dar cer obiective strategice mai clare și o accelerare a deciziilor europene pe securitate. În interviu, el subliniază că securitatea este „tema numărul unu” a politicii externe, inclusiv pentru mandatul actualului președinte.

„Sugestia mea ar fi să nu credem că adevărata politică externă și de securitate se face pe rețele sociale, prin postări care, sigur, uneori pot fi mai spumoase.”

Naumescu afirmă că direcțiile de politică externă ale României nu s-au schimbat și rămân ancorate în cei „trei piloni fundamentali”: NATO, Uniunea Europeană și parteneriatul strategic cu Statele Unite. În acest cadru, el plasează invazia Rusiei în Ucraina (februarie 2022) drept momentul care a produs „sfârșitul iluziilor” în Europa Occidentală privind relația cu Federația Rusă.

În lectura sa, o parte a statelor vest-europene a ignorat ani la rând avertismentele venite de pe flancul estic (Polonia, România, statele baltice) și a continuat să alimenteze indirect capacitatea de război a Rusiei prin contracte mari în zona hidrocarburilor. După 2022, spune el, a început atât o conștientizare politică, cât și o creștere a finanțărilor pentru industria de apărare și apariția unor instrumente noi la nivelul UE.

În interviu sunt menționate câteva repere concrete ale acestui efort european, inclusiv inițiative și programe care ar urma să fie operaționalizate în următorii ani:

• numirea, „pentru prima dată”, a unui comisar european pentru Apărare;
• programul SAFE, de 150 de miliarde de euro, menționat ca instrument de relansare a industriei de apărare;
• foaia de parcurs „Defense Readiness 2030” pentru pregătirea apărării până în 2030;
• programele-fanion „Eastern Flank Watch” și „European Drone Defense Initiative”, descrise ca prioritare și cu țintă de operaționalizare până la finalul lui 2028;
• summitul din decembrie de la Helsinki al statelor UE de pe flancul estic, legat de integrarea „Eastern Flank Watch” și de includerea concluziilor în declarația finală a Consiliului European din decembrie.

Naumescu avertizează, totodată, asupra riscului ca ordinea internațională să alunece „de la forța dreptului la dreptul forței”, idee pe care o leagă de obiectivele urmărite de Vladimir Putin prin invazia din Ucraina.

Pe relația cu SUA, consilierul prezidențial spune că, în acest moment, contribuția americană rămâne esențială pentru apărarea Europei. El se declară în mare parte de acord cu mesajul secretarului general al NATO, Mark Rutte, potrivit căruia Europa nu își poate imagina securitatea fără SUA, cel puțin pe termen scurt.

În evaluarea sa, europenii nu sunt încă în punctul în care să se poată apăra singuri de amenințarea rusească, iar UE ar avea nevoie de „cel puțin câțiva ani” pentru a ajunge, în jurul anului 2030, la un nivel de pregătire în apărarea convențională, dacă programele anunțate funcționează „perfect”. În schimb, pentru descurajarea nucleară, el afirmă că „Statele Unite vor continua să asigure această umbrelă de securitate”, în timp ce europenilor li se cere să își asume „principala responsabilitate” pentru apărarea convențională.