Știri
Știri din categoria Apărare
Comisia Europeană a aprobat împrumuturi SAFE pentru Franța și Cehia, dar decizia pentru Ungaria rămâne în așteptare, potrivit Economica.net. Franța ar urma să primească 15,09 miliarde de euro sub formă de împrumuturi contractate de Uniunea Europeană, pentru finanțarea unor proiecte de apărare „acolo unde sunt cel mai necesare”, conform comunicatului Comisiei.
Executivul european indică drept priorități sectoare precum apărarea aeriană și munițiile, în linie cu obiectivul de reînarmare a Europei până în 2030. Programul SAFE (un mecanism de împrumuturi pentru înzestrare militară) are un plafon de 150 de miliarde de euro și a fost accesat de 19 state membre.
Din cererile agregate menționate în comunicare, sumele se concentrează în câteva direcții principale:
Comisia a aprobat și proiectele depuse de Cehia, în valoare de 2,06 miliarde de euro. În schimb, aprobarea pentru proiectele Ungariei întârzie, pe fondul unor motive tehnice și politice. Potrivit unui responsabil european citat de sursă, finanțarea solicitată de Budapesta depășește anvelopa alocată inițial.
Pe componenta politică, Ungaria blochează în prezent un împrumut al UE de 90 de miliarde de euro către Ucraina și aprobarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. În continuare, Consiliul UE are la dispoziție o lună pentru a aproba oficial decizia Comisiei, înainte ca aceasta să înceapă deblocarea fondurilor.
Recomandate
Comisia Europeană vrea un fond de 115 milioane de euro pentru inovații în apărare , potrivit AGERPRES , care citează dpa și Reuters. Inițiativa urmărește să sprijine proiecte cu „inovații disruptive” (tehnologii care pot schimba rapid modul de operare) și să grăbească adoptarea lor pe piață. Comisia leagă demersul de lecțiile războiului din Ucraina, unde performanța pe câmpul de luptă ar depinde tot mai mult de inovație, viteză și eficiența costurilor, se arată într-un comunicat publicat miercuri. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius , a declarat că este „esențial să testăm, să validăm și să integrăm rapid tehnologii noi în capacitățile noastre de apărare”, astfel încât industria europeană să țină pasul cu schimbările războiului modern. Fondul ar urma să finanțeze integral între 20 și 30 de proiecte, începând cu 2027. În paralel, Comisia își propune să accelereze procedurile, astfel încât finanțarea europeană să ajungă la beneficiari în câteva luni, iar tehnologiile noi să fie livrate către trupe într-un interval de unu până la trei ani. Elementele-cheie ale inițiativei, așa cum sunt prezentate în informațiile transmise, includ: fond total de 115 milioane de euro; finanțare integrală pentru 20-30 de proiecte din 2027; proceduri accelerate, cu bani disponibili în câteva luni; țintă de introducere a tehnologiilor la trupe în 1-3 ani; accent pe întreprinderi mici și mijlocii, inclusiv start-up-uri. Pentru a intra în vigoare, noul fond trebuie aprobat de statele membre ale Uniunii Europene și de Parlamentul European. [...]
Un înalt oficial NATO avertizează că aliații trebuie să găsească rapid noi arme , pe fondul ritmului accelerat în care rivalii își adaptează mijloacele de luptă și al limitelor actuale ale producției occidentale, potrivit Agerpres , care citează AFP. Mesajul a fost transmis miercuri, 25 martie 2026, la Forumul Strategic de Apărare de la Paris. Amiralul francez Pierre Vandier , comandantul suprem aliat pentru transformare (SAC-T) în NATO, a spus că statele aliate nu au înțeles încă „amploarea provocării”, în special în ceea ce privește volumul producției de armament și viteza necesară pentru a răspunde amenințărilor. El a făcut o paralelă cu statele din Golf, vizate în trecut de atacuri cu drone. „Trebuie să ne pregătim, altfel vom suferi ceea ce trăiesc în prezent statele din Golf.” În evaluarea sa, problema nu este doar creșterea producției în formulele vechi, ci adaptarea la modul în care Rusia sau Iran își duc războaiele, inclusiv prin „masa de arme” și ritmul de modernizare. Vandier a descris situația drept „un moment al adevărului” și a susținut că industria occidentală a ajuns să livreze sisteme performante, dar greu de produs în serie, indicând ca exemplu raportul dintre producția americană de baterii Patriot și producția de rachete balistice a Rusiei sau Iranului. Oficialul NATO a avertizat și asupra riscului unui „impas” dacă răspunsul la proliferarea dronelor de tip Shahed (folosite de Iran și Rusia) se reduce la a fabrica „mai multe drone”, argumentând că este nevoie de soluții noi. În același timp, el a criticat viteza de adaptare a aliaților în proiectele comune: doar definirea cerințelor poate dura între doi și trei ani, pe fondul presiunilor naționale pentru specificații care să protejeze industriile locale. În contrapondere, Vandier a indicat ritmul rapid de evoluție al sistemelor adversarilor, menționând că dronele Shahed ar fi trecut prin cinci modernizări de când unele au căzut în Polonia, în septembrie 2025. În acest context, el a spus că este important să apară „nou-veniți” în industria de apărare, fără a diminua rolul capacităților industriale mari necesare pentru programe complexe, precum avioanele de vânătoare sau portavioanele. [...]
Israelul susține că a depășit 15.000 de muniții lansate asupra Iranului , potrivit TVR Info . Declarația îi aparține ministrului israelian al Apărării, Israel Katz, și se referă la perioada de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, conflict despre care oficialul spune că a fost declanșat pe 28 februarie. Katz a comparat intensitatea actualelor lovituri cu un episod anterior de escaladare, afirmând că volumul de muniții folosit acum este „de patru ori mai mare decât cele 12 zile de ostilități din iunie anul trecut”, conform aceleiași surse. „Armata israeliană a depășit pragul de 15.000 de muniții” în Iran de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, declanşat pe 28 februarie. Într-o conferință de presă comună cu Eyal Zamir, șeful statului major al armatei israeliene, ministrul Apărării a mai declarat că Tel Aviv a aprobat o nouă serie de ținte pentru atacuri în Iran și Liban. Informația indică o extindere a planificării operaționale către două teatre, însă articolul nu oferă detalii despre natura țintelor sau calendarul loviturilor. [...]
O dronă ucraineană s-a prăbușit în Letonia după ce a intrat din spațiul aerian rusesc, iar alte aparate au fost semnalate în apropierea Estoniei, potrivit Kyiv Post , care citează declarații ale autorităților din cele două state baltice. În Letonia, forțele armate au transmis că drona a căzut în sud-estul țării, în apropierea satului Dobrochina (municipalitatea Kraslava), la circa 12–15 kilometri de granița cu Belarus. Aparatul zbura la o altitudine sub un kilometru, ceea ce l-a făcut „invizibil” pentru radarele primare, iar încărcătura explozivă a detonat la impact. Brig. gen. Egils Leščinskis, adjunctul șefului Statului Major Întrunit al Letoniei, a spus că în noaptea respectivă au fost înregistrate două încălcări ale spațiului aerian: un obiect „probabil o dronă” ar fi intrat dinspre Belarus în jurul orei 1:00, a zburat de-a lungul frontierei și s-a întors în Rusia după 24 de minute, iar un alt obiect a fost detectat venind din Rusia și a dispărut de pe radar. Apărarea antiaeriană a fost mobilizată, însă drona s-a prăbușit înainte de a fi interceptată. Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a confirmat ulterior că drona a fost identificată ca fiind ucraineană. „Locuitorii nu au fost alertați pentru că a fost un incident foarte scurt”, a declarat Leščinskis, potrivit Kyiv Post. În Estonia, un incident separat a vizat centrala electrică Auvere, lângă Narva, oraș de la granița de nord-est, într-o zonă considerată sensibilă politic. Serviciul Intern de Securitate (ISS) a anunțat, într-o declarație citată de AFP, că o dronă a lovit un coș de fum al centralei și că nu au existat răniți; instituția a adăugat că aparatul a intrat din spațiul aerian rusesc. Operatorul Enefit Power a spus că nu a existat „nicio pagubă directă”, iar incidentul nu a afectat semnificativ sistemul energetic al Estoniei; procurorii au deschis o anchetă. Directorul general al ISS, Margo Palloson, a avertizat, potrivit portalului guvernamental estonian KRIIS, că astfel de incidente s-ar putea repeta, pe fondul războiului declanșat de Rusia. Contextul indicat de autorități și de publicație este că statele baltice se află pe un posibil coridor de zbor pentru drone care vizează regiuni din nord-vestul Rusiei, inclusiv zone din apropierea Sankt Petersburgului. Kyiv Post notează că Ucraina a desfășurat în ultimele zile atacuri repetate cu drone asupra regiunii Leningrad, inclusiv asupra portului Ust-Luga de la Golful Finlandei, unde pe 25 martie a fost raportat un incendiu. Elementele-cheie ale incidentelor, așa cum reies din declarațiile oficiale citate, sunt: drona prăbușită în Letonia a intrat din spațiul aerian rusesc și avea un focos exploziv care a detonat la impact; în Letonia au fost raportate două încălcări ale spațiului aerian în aceeași noapte, inclusiv un obiect venit dinspre Belarus; în Estonia, o dronă a lovit un coș de fum la centrala Auvere, fără victime, iar autoritățile au deschis o investigație; ministrul leton al apărării, Andris Spruds, și-a întrerupt o vizită în Ucraina și s-a întors la Riga după incident. [...]
România găzduiește exercițiul naval multinațional Sea Shield 2026 , desfășurat între 23 martie și 3 aprilie, potrivit Mediafax . Evenimentul este prezentat de Forțele Navale Române drept cel mai important exercițiu de instruire navală din 2026 în regiunea Mării Negre. Activitățile au loc pe durata a două săptămâni și includ antrenamente în mediul maritim și fluvial, dar și pe uscat și în aer. Exercițiul reunește peste 2.500 de militari, alături de nave și echipamente de luptă, într-un scenariu de instruire desfășurat pe mare, pe fluviu și terestru. La Sea Shield 2026 participă militari din România și din alte 12 state partenere: Bulgaria, Canada, Franța, Germania, Grecia, Italia, Regatul Țărilor de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Statele Unite ale Americii și Turcia. Forțele implicate folosesc 48 de nave și ambarcațiuni, 64 de vehicule de luptă, 10 aeronave și 10 sisteme autonome fără pilot (platforme fără echipaj). România contribuie cu aproximativ 1.500 de militari și 33 de nave maritime și fluviale, inclusiv fregate, nave purtătoare de rachete și dragoare (nave specializate în contramăsuri împotriva minelor), precum și cu blindate, elicoptere navalizate și sisteme fără pilot. În paralel, structuri din Forțele Terestre și Forțele Aeriene desfășoară exerciții comune cu aliații, inclusiv trageri cu muniție reală în poligoanele Babadag și Peceneaga. Exercițiul este organizat pe mai multe faze și include scenarii adaptate contextului de securitate, acoperind mediile de acțiune maritim, fluvial, lagunar, subacvatic, terestru și aerian. Sunt implicate și unități din Brigada Multinațională de Sud-Est și Divizia Multinațională de Sud-Est, alături de contingente aliate. Sea Shield 2026 este coordonat de Comandamentul Componentei Navale „Viceamiral Ioan Georgescu”, iar obiectivul principal este creșterea interoperabilității între forțele participante și consolidarea cooperării în NATO. Ministerul Apărării Naționale afirmă că exercițiul contribuie la întărirea capacității de reacție și la menținerea unui climat de securitate stabil în regiunea Mării Negre și pe flancul estic al Alianței. [...]
Un avion turistic cu doi oameni la bord a fost doborât lângă o fabrică de rachete , după ce ar fi fost confundat cu o dronă ucraineană, relatează News.ro , citând tabloidul The Sun. Aparatul de mici dimensiuni îl avea la bord pe influencerul rus Pavel Koșkin și pe un pasager, Vadim M. Cei doi au fost găsiți morți sâmbătă, în epava avionului, în apropiere de Kolomna, la circa 60 de kilometri sud-est de Moscova. Un martor a descris o explozie puternică, urmată de un „nor de fum albastru”. Avionul s-a prăbușit la aproximativ trei kilometri de o instalație considerată sensibilă, o fabrică de rachete Iskander, tip de armament folosit pe scară largă de armata rusă în atacurile asupra Ucrainei. Proximitatea față de obiectiv ar putea explica reacția rapidă a apărării antiaeriene într-o zonă intens supravegheată, potrivit relatării. Conform primelor informații, avionul ar fi fost doborât cu un sistem sol-aer Tor, destinat interceptării țintelor rapide și de dimensiuni mici. Aeronava ar fi fost un Alto NG, de fabricație cehă. Autoritățile ruse nu au oferit o explicație oficială, limitându-se la confirmarea prăbușirii și a celor două decese, iar armata rusă nu a menționat posibilitatea ca apărarea antiaeriană să fi fost responsabilă. În comunitatea aeronautică, bloggerul Igor Volkov a susținut că ar fi fost vorba despre o eroare umană și a afirmat că Koșkin „a zburat întotdeauna corect, cu toate formalitățile cerute”, apreciind că operatorii, aflați sub presiunea atacurilor cu drone, ar fi acționat fără verificări aprofundate. [...]
