Știri
Știri din categoria Apărare
Comisia Europeană a aprobat împrumuturi SAFE pentru Franța și Cehia, dar decizia pentru Ungaria rămâne în așteptare, potrivit Economica.net. Franța ar urma să primească 15,09 miliarde de euro sub formă de împrumuturi contractate de Uniunea Europeană, pentru finanțarea unor proiecte de apărare „acolo unde sunt cel mai necesare”, conform comunicatului Comisiei.
Executivul european indică drept priorități sectoare precum apărarea aeriană și munițiile, în linie cu obiectivul de reînarmare a Europei până în 2030. Programul SAFE (un mecanism de împrumuturi pentru înzestrare militară) are un plafon de 150 de miliarde de euro și a fost accesat de 19 state membre.
Din cererile agregate menționate în comunicare, sumele se concentrează în câteva direcții principale:
Comisia a aprobat și proiectele depuse de Cehia, în valoare de 2,06 miliarde de euro. În schimb, aprobarea pentru proiectele Ungariei întârzie, pe fondul unor motive tehnice și politice. Potrivit unui responsabil european citat de sursă, finanțarea solicitată de Budapesta depășește anvelopa alocată inițial.
Pe componenta politică, Ungaria blochează în prezent un împrumut al UE de 90 de miliarde de euro către Ucraina și aprobarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. În continuare, Consiliul UE are la dispoziție o lună pentru a aproba oficial decizia Comisiei, înainte ca aceasta să înceapă deblocarea fondurilor.
Recomandate
Posibila ieșire a Franței din comanda integrată a NATO ar pune sub semnul întrebării grupul de luptă francez din România și ar complica planificarea aliată pe flancul estic , pe fondul riscului ca viitorul președinte de la Paris să adopte o linie radicală față de Alianță, potrivit Digi24 , care citează o analiză POLITICO preluată de News.ro. În scenariul în care Franța s-ar retrage din structurile de comandă ale NATO, efectul ar fi unul de „undă de șoc” în interiorul Alianței: ar fi pusă sub semnul întrebării prezența trupelor franceze în România și Estonia, ar fi limitat accesul la echipamente militare considerate esențiale și ar slăbi coordonarea militară între cele 32 de state membre. Momentul ar fi cu atât mai sensibil cu cât, în paralel, SUA își reduc forțele din Europa, iar aliații încearcă să-și consolideze apărarea în fața avertismentelor privind un posibil atac al Rusiei „în acest deceniu”. De ce contează pentru România: 1.200 de militari și capabilități-cheie Cele mai mari temeri vizează direct viitorul grupului de luptă condus de Franța în România, format din 1.200 de soldați, dar și cooperarea informală a Parisului cu NATO în domeniul armelor nucleare și accesul la capabilități specializate, precum sateliții și serviciile de informații, potrivit a trei diplomați NATO citați în analiză. În plus, fără Franța, planificatorii NATO ar pierde accesul la o serie de resurse militare pe care generalul-locotenent Michel Yakovleff le enumeră drept relevante pentru capacitatea de descurajare și proiecție a forței, inclusiv portavionul cu propulsie nucleară (singurul din Europa), o flotă amfibie cu nave din clasa Mistral, sateliții de informații CERES și o marină cu o rată ridicată de disponibilitate operațională. Miza politică: candidați care contestă NATO și un electorat divizat În plan electoral, analiza indică faptul că Marine Le Pen (Rassemblement National) susține retragerea Franței din comanda integrată a NATO, iar Jean-Luc Mélenchon (La France Insoumise) a mers mai departe, vorbind despre ieșirea completă din Alianță. Conform unui sondaj intern al NATO citat de POLITICO, 54% dintre alegătorii francezi ar vota pentru rămânerea în NATO, al doilea cel mai scăzut procent dintre statele membre, după Muntenegru. În același timp, rezultatul alegerilor este descris ca incert, iar sursa notează și posibilitatea ca, odată ajunși la putere, candidații să-și modereze pozițiile, așa cum s-a întâmplat în Italia în 2022. Impact bugetar și operațional în NATO, dar și costuri pentru Paris Pe lângă efectele asupra posturii de apărare pe flancul estic, retragerea Franței din structurile de comandă ar avea și consecințe bugetare pentru Alianță: Franța contribuie cu 10% la bugetul operațional anual al NATO, indicat la 5,3 miliarde de euro (aprox. 26,5 miliarde lei). Pentru Franța, ieșirea din comanda integrată ar însemna reducerea influenței în negocierea propunerilor militare (care sunt pregătite în prealabil în structurile NATO), pierderea unor funcții de nivel înalt în Alianță și, potențial, un acces mai dificil la informații dacă schimbul de informații s-ar diminua. „Părăsirea alianţei ar însemna cu siguranţă pierderea influenţei. Aceasta ar costa foarte mult - din punct de vedere politic, tehnic, operaţional şi structural.” Ce urmează: un risc pe care NATO ar încerca să-l gestioneze „în culise” Analiza mai arată că, pentru a evita scenariul cel mai pesimist, oficialii NATO ar putea intensifica demersurile informale către parlamentari din RN și LFI și ar putea încerca să ofere Franței mai multe posturi de comandă, pentru a-i întări interesul de a rămâne integrată în structurile militare ale Alianței. În ansamblu, perspectiva ca un lider sceptic față de NATO să ajungă la Palatul Élysée este descrisă drept o îngrijorare în creștere în interiorul Alianței, cu implicații directe pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România. [...]
Distrugerea unei drone navale lângă Neptun Deep împinge UE spre accelerarea investițiilor în apărare , în special pe zona de contracarare a dronelor și de monitorizare a Flancului Estic, în contextul în care incidentul este încadrat drept „război hibrid”, potrivit G4Media . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a transmis că România a distrus „o dronă navală încărcată cu explozibil” în apropierea platformei Neptun Deep din Marea Neagră și a legat episodul de „o campanie de amenințări în escaladare” care „îi neliniștește” pe cetățenii UE și urmărește „să divizeze Uniunea”. „Acesta este un război hibrid.” De ce contează: presiune pentru cheltuieli și capacități noi pe Flancul Estic Mesajul șefei Comisiei plasează incidentul într-o logică de securitate care are consecințe directe asupra priorităților de finanțare și producție în industria de apărare europeană. Von der Leyen a indicat că „misiunea fondatoare” a UE – păstrarea păcii – presupune acum și „capacitatea de a descuraja provocările și agresiunea”. În acest cadru, ea a invocat agenda „Readiness 2030”, despre care spune că „mobilizează fonduri de până la 800 de miliarde de euro (aprox. 4.000 de miliarde de lei)”. Ce măsuri indică Bruxelles-ul: anti-drone, monitorizare și producție în Europa În aceeași intervenție, von der Leyen a menționat două direcții operaționale: Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor (axată pe contracararea amenințărilor cu drone); monitorizarea Flancului Estic , în paralel cu intensificarea producției în Europa pentru a furniza „capacitățile de care au nevoie statele membre”. Obiectivul declarat este ca UE să poată răspunde „amenințărilor emergente” cu „rapiditate, unitate și hotărâre”. Contextul imediat: incident lângă infrastructură energetică strategică Incidentul a avut loc „în apropierea platformei” Neptun Deep din Marea Neagră, un punct sensibil prin prisma importanței sale strategice. În material este menționat și un titlu separat al publicației privind distrugerea dronei și o declarație a ministrului Apărării, Radu Miruță, care ar fi spus că există „confirmarea oficială” că drona nu este „de proveniență ucraineană”; articolul de față nu oferă însă detalii suplimentare despre această confirmare. În lipsa altor informații tehnice în sursă, nu este precizat cine ar fi lansat drona sau de unde provenea. [...]
O încărcătură explozivă găsită la fragmente de dronă a fost neutralizată în zona plajei Tuzla, județul Constanța, prin detonare controlată, potrivit news.ro . Intervenția, coordonată de Ministerul Apărării Naționale (MApN) , indică un risc operațional real pe litoral și necesitatea activării rapide a capabilităților de neutralizare a munițiilor. Ce s-a întâmplat și cum a intervenit MApN MApN a fost solicitat să intervină sâmbătă dimineață, 22 august, după ce un apel la 112 a semnalat prezența unor fragmente de dronă aeriană în zona plajei Tuzla. Pentru evaluarea pirotehnică s-a deplasat o echipă de scafandri de luptă EOD (specializați în neutralizarea munițiilor și dispozitivelor explozive) din cadrul Forțelor Navale Române . Confirmarea încărcăturii explozive și neutralizarea Ministerul Apărării a anunțat că, la fragmentele de dronă identificate, a fost confirmată prezența unei încărcături explozive. Aceasta a fost neutralizată prin detonare controlată. Ce se știe despre dronă Potrivit MApN, fragmentele aparțineau unei drone de fabricație ucraineană. Publicația nu oferă, în materialul citat, detalii suplimentare despre circumstanțele în care drona a ajuns în zonă sau despre traseul acesteia. [...]
Taiwan își testează opțiunile pentru apărare subacvatică mai ieftină printr-un acord cu startup-ul american Vatn Systems , care vizează dezvoltarea de sisteme de comandă-control cu inteligență artificială și utilizarea unor drone subacvatice modulare, potrivit TechRadar . Miza operațională este reducerea costurilor și a timpilor de dezvoltare față de „sistemele clasice” (legacy) din domeniu, într-un moment în care Taiwan caută parteneri pentru modernizarea capabilităților navale. Acordul (un Memorandum de Înțelegere) a fost semnat de Institutul Național Chung-Shan de Știință și Tehnologie (NCSIST), în numele Ministerului Apărării Naționale din Taiwan , și deschide un cadru pentru proiecte comune de apărare subacvatică. În centrul colaborării se află dezvoltarea de sisteme de comandă și control pentru operațiuni subacvatice, „activate” de inteligență artificială, plus introducerea unor vehicule subacvatice autonome (AUV – vehicule subacvatice autonome), inclusiv platforma modulară S12 a Vatn. Ce aduce Vatn: platformă modulară și promisiunea costurilor mai mici Vatn propune drone subacvatice S12 cu design modular, care ar permite ajustarea configurației în funcție de misiune – de la rază de acțiune și precizie până la pachete de senzori. Compania susține că această flexibilitate o diferențiază de sistemele tradiționale, care tind să fie mai scumpe și să aibă cicluri de dezvoltare mai lungi. Un al treilea pilon al înțelegerii este sprijinul de lanț de aprovizionare și mentenanță (sustainment) bazat în Taiwan, ceea ce ar putea conta pentru disponibilitatea operațională dacă proiectele trec de faza de plan. Ce lipsește: bani, calendar și livrări garantate Nici Vatn, nici partea taiwaneză nu au făcut publică valoarea financiară a aranjamentului, iar asta lasă neclar cât de repede se poate trece de la documente la echipamente efectiv desfășurate. TechRadar notează că acordul este, deocamdată, mai degrabă „o invitație la negociere” decât o garanție de capabilități noi livrate. În același timp, Ministerul Apărării Naționale din Taiwan nu a emis o declarație separată privind amploarea sau durata colaborării, iar compania descrie înțelegerea ca pe una exploratorie, nu ca pe un contract final cu număr de vehicule stabilit. De ce contează pentru apărarea Taiwanului Pentru Taiwan, colaborarea indică o direcție pragmatică: parteneriate cu firme mai mici și mai agile, nu doar cu mari contractori tradiționali, în încercarea de a acoperi rapid vulnerabilități într-un context regional tensionat. Semnificația reală a acordului va depinde însă de apariția unor contracte ulterioare și de finanțare, fără de care proiectul poate rămâne la nivel de intenție. [...]
Intensificarea incidentelor cu drone în proximitatea României și Republicii Moldova începe să apese direct pe economie , de la riscuri pentru transportul maritim și activitățile de pescuit până la vulnerabilități în jurul unor obiective strategice precum Portul Constanța și proiectul de gaze Neptun Deep , potrivit unei analize preluate de G4Media din Le Monde (via Rador). În ultimele săptămâni, fragmente de drone au fost observate inclusiv pe litoralul românesc, iar atacurile din regiunea Mării Negre și a Dunării – recurente de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022 – s-au intensificat în această vară. În paralel, Rusia își amplifică loviturile asupra infrastructurii economice a Ucrainei, inclusiv asupra porturilor de la Marea Neagră și Dunăre, într-o perioadă sensibilă pentru exporturile de cereale și produse agroalimentare, explică Dorin Popescu, analist în geopolitica Mării Negre (Black Sea House). Presiune pe transport și activități economice în Marea Neagră Potrivit analizei, intensificarea loviturilor în regiunea Odesa se resimte în mod special la granița cu România (flancul estic al NATO) și în Republica Moldova. Ministerul român al Apărării a calificat recent situația drept „fără precedent”. De la prăbușirea unei drone în Galați, la 29 mai, incident soldat cu doi răniți, aproximativ 15 aparate fără pilot ar fi pătruns pe teritoriile României și Republicii Moldova, în pofida unor măsuri diplomatice precum închiderea Consulatului Rusiei la Constanța. Efectele economice sunt descrise ca fiind deja vizibile: pescarii și cercetătorii în biologie marină „nu se mai aventurează prea departe de coastă”, iar situația „pune presiune asupra armatorilor”, care ar putea evita trimiterea navelor în România dacă riscurile persistă, potrivit lui Dorin Popescu. Constanța și Neptun Deep, în proximitatea incidentelor Portul Constanța, devenit un nod important pentru exporturile ucrainene, a fost scena mai multor incidente în ultimele luni, pe care autoritățile le suspectează ca parte a unor atacuri hibride. La sfârșitul lunii iulie, terminalul de pasageri și sediul Autorității Navale Române au fost evacuate după alerte false cu bombă. Un episod considerat mai grav a avut loc la 5 iunie, când o dronă maritimă identificată ca ucraineană a explodat în interiorul portului, în zona unui chei. Kievul a susținut că a pierdut controlul asupra dronei în apropiere de Sevastopol, la 250 de kilometri de coastele românești, din cauza interferențelor electronice rusești. Ipoteza că armata rusă ar fi preluat controlul și ar fi redirecționat drona spre Constanța este încă anchetată, iar mai mulți specialiști citați consideră traiectoria „puțin probabilă” fără o intervenție activă. Separat, Ministerul român al Apărării a anunțat că două drone de recunoaștere de tip Gerbera au fost găsite la 11 august după ce s-au prăbușit în Marea Neagră, în apropierea amplasamentului proiectului românesc de exploatare a gazelor Neptun Deep. Răspuns militar: interceptări în România, investiții în apărarea aeriană în Moldova În România, patru drone au fost doborâte de avioane de luptă ale NATO, inclusiv una identificată ca rusească, la 24 iulie, la mai puțin de 100 de kilometri de București. Comandorul în rezervă și analistul militar Sandu-Valentin Mateiu afirmă că neutralizările recente realizate de avioane românești și spaniole arată că „armata a găsit soluția pentru a le intercepta”, ceea ce ar funcționa ca o formă de „descurajare”. Republica Moldova, care nu este membră NATO, și-a îmbunătățit capacitățile prin parteneriate cu Alianța și Uniunea Europeană. În iulie, UE i-a alocat o finanțare de 120 de milioane de euro (aprox. 600 milioane lei) pentru un sistem de apărare antiaeriană cu rază medie de acțiune. Totuși, Elena Mârzac, expertă în cadrul Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare, avertizează că tehnologiile evoluează rapid, iar unele „drone-rachetă” cu motoare turbo-reactive reduc semnificativ timpul de reacție, făcând crucială rapiditatea deciziei de răspuns. În același timp, analiza notează că, chiar și atunci când originea rusească este dovedită, intenția incursiunilor rămâne dificil de stabilit. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a spus într-un interviu radio că unele drone „ajung din întâmplare”, iar altele sunt „trimise intenționat”, inclusiv în spațiul aerian al Republicii Moldova, dar și „în România și Polonia”. [...]
Distrugerea unei drone marine cu explozibil lângă Neptun Deep ridică miza de securitate pentru cea mai mare investiție energetică a României , într-un moment în care proiectul este în derulare și are rol strategic pentru aprovizionarea cu gaze. Informațiile au fost relatate de Economedia , care citează o informare a Ministerului Apărării Naționale (MApN) și reacții oficiale. Incidentul a avut loc în Zona Economică Exclusivă (ZEE) a României, în apropierea platformei Neptun Alpha, la aproximativ 80 de mile marine (circa 148 km) est de Constanța. Potrivit MApN, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au intervenit, iar una dintre ele a angajat ținta și a executat foc cu tunul de bord, lovind drona. Intervenție militară și verificări în desfășurare Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis că Garda de Coastă a semnalat dimineața existența unei drone marine „la câteva sute de metri” de lucrările desfășurate pentru extracția gazelor la Neptun Deep. A fost constituită o celulă de comandă la nivelul MApN, iar decizia de distrugere a fost luată „în coordonare cu Președintele României”, cu prioritate pentru protejarea personalului de pe platformă și securizarea infrastructurii critice. MApN a mai precizat că o navă a Gărzii de Coastă, cu o echipă EOD (specialiști în neutralizarea munițiilor explozive) a Forțelor Navale Române la bord, se deplasează către zona incidentului pentru verificări, iar misiunea este în desfășurare. Totodată, Miruță a afirmat că, prin canalul de comunicare directă cu partea ucraineană, România a primit confirmarea oficială că drona nu este de proveniență ucraineană. Reacții: UE vorbește despre „război hibrid”, OMV Petrom spune că lucrările continuă Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a încadrat incidentul într-o „campanie de amenințări” în escaladare și a folosit explicit termenul de „război hibrid” (acțiuni sub pragul unui conflict declarat, precum sabotaj, dezinformare sau atacuri asupra infrastructurii). „Se desfășoară o campanie de amenințări din ce în ce mai intensă (...). Este vorba de un război hibrid.” Președintele României, Nicușor Dan, a felicitat Armata Română, piloții celor două F-16 și Garda de Coastă, afirmând că prioritatea a fost protejarea oamenilor și a infrastructurii critice. În același mesaj, el a condamnat „intensificarea acestor tipuri de incidente iresponsabile din partea Federației Ruse”. OMV Petrom a transmis, la solicitarea Economedia, că lucrează „îndeaproape” cu autoritățile române pentru protecția infrastructurii energetice offshore și că activitățile din proiect se desfășoară conform graficului, subliniind că siguranța personalului și integritatea operațiunilor rămân prioritare. De ce contează pentru economie: Neptun Deep, proiect strategic și investiție majoră Neptun Deep este dezvoltat în parteneriat de Romgaz și OMV Petrom și este descris drept cea mai mare investiție din sectorul energetic românesc din ultimele decenii. „Inima” exploatării este platforma offshore Neptun Alpha, unde gazele extrase din zăcămintele submarine urmează să fie procesate înainte de a fi trimise spre România. În iulie a fost instalată platforma de producție pentru proiect, iar premierul interimar Ilie Bolojan a caracterizat exploatarea gazelor din Marea Neagră drept un proiect strategic pentru securitatea energetică, cu efecte asupra economiei și industriei, inclusiv prin posibilitatea de a susține relansarea unor ramuri industriale și un consum la prețuri mai stabile. Pentru context suplimentar despre miza economică a proiectului, Economedia indică și materialul explicativ: Economedia . Informarea MApN citată în articol este disponibilă aici: MApN . [...]
