Știri din categoria Apărare

Acasă/Știri/Apărare/Miruță respinge acuzațiile privind...

Miruță respinge acuzațiile privind „vechituri” pentru Armată - 21 de proiecte noi în valoare de 9,53 miliarde de euro

Radu Miruță discută despre modernizarea Armatei și proiectele de apărare.

Ministrul Apărării respinge acuzațiile că România cumpără „vechituri”, susținând că 21 de proiecte noi sunt derulate simultan pentru modernizarea Armatei. Potrivit Mediafax, Radu Miruță a reacționat sâmbătă, 14 februarie 2026, la criticile privind Programul SAFE, prin care România ar achiziționa echipamente depășite tehnologic.

Ministrul afirmă că, după ani de stagnare, este pentru prima dată când sunt lansate concomitent 21 de proiecte de înzestrare cu tehnologie de ultimă generație, în valoare totală de 9,53 miliarde de euro. El le-a cerut criticilor să se raporteze la datele oficiale, nu la „propagandă”, și a respins ideea că România ar fi dependentă de alte state europene.

Ce include Programul SAFE

Potrivit datelor prezentate de ministru:

  • 21 de proiecte în total;
  • 10 proiecte realizate în comun cu alte state;
  • 11 proiecte derulate individual de România;
  • valoare totală: 9,53 miliarde de euro.

Printre achiziții se numără rachete Mistral, elicoptere H225 și trei sisteme de apărare antiaeriană.

Accent pe producție în România

Radu Miruță a precizat că o parte importantă din producție va fi realizată în țară, prin introducerea de roboți și linii moderne de fabricație în industria națională de apărare. Obiectivul declarat este crearea de locuri de muncă și transferul de tehnologie, în paralel cu creșterea capacității de apărare.

Ministrul a subliniat că România trebuie să fie parte activă în transformările de securitate din Europa și că succesul depinde de capacitatea autorităților de a negocia parteneriate solide. În acest context, el a respins teoriile privind „conspirații”, susținând că este vorba despre profesionalism și asumarea intereselor naționale.

Recomandate

Articole pe același subiect

Radu Miruță la Bruxelles, discutând despre securitatea flancului estic al NATO.
Apărare12 feb. 2026

Radu Miruță discută la Bruxelles cu asistentul secretarului NATO - accent pe riscurile complexe de pe flancul estic

Radu Miruță a discutat la Bruxelles cu un oficial NATO despre riscurile de pe flancul estic , potrivit Știrile Pro TV , care citează informații transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN) prin News.ro . Conform MApN , discuțiile cu asistentul secretarului general al NATO au vizat evoluțiile mediului de securitate, cu accent pe „amenințările complexe și multidimensionale” – hibride, cibernetice și informaționale – și pe impactul acestora asupra stabilității regionale. Ministerul arată că a fost subliniată importanța unei înțelegeri comune a riscurilor de pe Flancul Estic, pentru susținerea procesului decizional aliat. MApN mai precizează că Miruță a evidențiat relevanța strategică a Mării Negre pentru NATO și necesitatea menținerii vigilenței și adaptabilității. În același context, el a reiterat importanța cooperării în domeniul securității și a schimbului de informații, ca elemente pentru întărirea posturii de descurajare și apărare a Alianței . [...]

Radu Miruță și ministrul ucrainean al Apărării discutând despre cooperarea militară.
Apărare11 feb. 2026

Radu Miruță s-a întâlnit cu ministrul ucrainean al Apărării - România consideră sprijinul pentru Ucraina o investiție în securitatea Europei

Miniștrii Apărării din România și Ucraina au discutat la Bruxelles sprijinul militar și cooperarea industrială , potrivit Digi24 . Ministrul Apărării, Radu Miruță , s-a întâlnit miercuri, în capitala Belgiei, cu omologul ucrainean, Mihailo Fedorov , în marja discuțiilor europene pe teme de securitate. Conform unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, întrevederea a vizat evoluțiile de securitate din regiunea Mării Negre, sprijinul pentru consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei și coordonarea eforturilor în contextul agresiunii Rusiei. În acest cadru, partea română a reafirmat continuarea sprijinului prin programe bilaterale de instruire și prin participarea la inițiative internaționale. MApN arată că discuția de la Bruxelles a inclus și componenta economică și tehnologică a apărării, prin referiri la oportunități comune în industria de apărare și cooperarea tehnologică. În comunicat sunt menționate inițiative precum SAFE și BraveTech EU, prezentate ca instrumente la nivel european pentru valorificarea proiectelor comune. Partea ucraineană a apreciat, potrivit aceleiași surse, donarea de către România a unui sistem PATRIOT și contribuția financiară la mecanismul NATO „Prioritised Ukraine's Requirements List (PURL)”, listă de priorități care ghidează nevoile de capabilități ale Ucrainei. Oficialii au discutat și despre sprijinul pe termen mediu și lung în formate multinaționale, creșterea interoperabilității (capacitatea forțelor de a opera împreună) și consolidarea arhitecturii regionale de securitate. În declarația citată de MApN, Radu Miruță a spus că sprijinul pentru Ucraina este „o investiție directă în securitatea Europei și a NATO ” și că România va continua să contribuie la eforturile comune de apărare și descurajare prin instruire, participare la misiuni internaționale și implicare în inițiative multinaționale. Ministerul mai precizează că întâlnirea de la Bruxelles a reconfirmat nivelul dialogului bilateral și angajamentul pentru aprofundarea cooperării în domeniul apărării, cu miză pentru stabilitatea euroatlantică și securitatea regională. [...]

Reprezentanți militari în uniformă, pregătiți pentru o ceremonie oficială.
Apărare11 feb. 2026

Centrele militare județene trec la MApN din 2027 – anunțul lui Bolojan la reuniunea consiliilor județene

Centrele militare județene ar urma să treacă în administrarea exclusivă a Ministerului Apărării Naționale începând cu 1 ianuarie 2027 , a anunțat premierul Ilie Bolojan, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții consiliilor județene, relatează AGERPRES . Decizia vizează transferul acestor centre din subordinea consiliilor județene , care le finanțează în prezent cu aproximativ 37 de milioane de lei anual. Premierul a precizat că modificarea va fi inclusă în viitoarea lege a administrației și va intra în vigoare de la începutul anului viitor. „Înțelegerea cu Ministerul Apărării este ca acest transfer să fie prevăzut în legea legată de administrație, dar aplicarea să înceapă de la 1 ianuarie 2027”, a declarat Bolojan . Obstacole și clarificări necesare Premierul a explicat că, deși MApN este de acord cu preluarea acestor centre, există două condiții esențiale care trebuie rezolvate înainte: Obținerea avizului CSAT , o procedură complicată, dar necesară în contextul unei structuri cu rol militar. Situația juridică a spațiilor în care funcționează centrele – unele clădiri sunt deținute de consiliile județene, altele sunt închiriate. Ministerul dorește garanții că aceste spații vor putea fi utilizate în continuare fără riscul evacuării rapide. „Trebuie clarificate aspectele legate de contractele de închiriere, astfel încât MApN să aibă siguranța continuității”, a subliniat Bolojan. Transferul centrelor militare vine în contextul unui efort mai amplu de reorganizare administrativă și de eficientizare a structurilor locale și centrale, în condițiile în care apărarea și gestionarea rezervelor umane pentru sistemul militar devin priorități strategice în actualul climat regional. [...]

Oana Țoiu discută despre apărarea NATO la Conferința de Securitate de la Munchen.
Apărare14 feb. 2026

Oana Țoiu cere la Munchen folosirea finanțării UE pentru apărarea NATO - mesaj către industria de profil

Ministrul de Externe Oana Țoiu cere folosirea finanțării UE pentru apărarea NATO , mesaj transmis la Conferința de Securitate de la Munchen, potrivit AGERPRES . Tema, cu miză directă pentru bugetele de apărare și pentru industria de profil, vizează alinierea instrumentelor financiare europene la nevoile operaționale ale Alianței, într-un moment în care presiunea pe capacități și pe ritmul de înzestrare crește pe Flancul Estic. Conform relatării, Țoiu a deschis o sesiune de lucru dedicată „implicațiilor războiului cu sisteme autonome, inclusiv drone”, alături de generalul Alexus Grynkewich, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și comandant al forțelor americane din Europa. Sesiunea a reunit 35 de decidenți și experți din spațiul transatlantic, inclusiv pe Chris Brose, președintele Anduril Industries, iar ministrul român a avut intervenția principală. În mesajul publicat pe Facebook și preluat de AGERPRES, șefa diplomației române a legat explicit finanțarea UE de obiectivele NATO , argumentând că resursele europene ar trebui orientate către „nevoile de apărare NATO”. În același context, ea a invocat rezultatele de „stimulare a industriei de apărare transatlantice” discutate cu ocazia NATO Industry Forum găzduit la București anul trecut, precum și nevoia de coordonare diplomatică sporită pe Flancul Estic, oportunitățile pentru industria de apărare românească și a aliaților, plus importanța inovației tehnologice și a scurtării ciclurilor de inovare. Din perspectivă economică și industrială, mesajul indică o direcție de politică publică în care finanțarea europeană nu este tratată doar ca sprijin pentru proiecte cu etichetă „UE”, ci ca un instrument care poate accelera achizițiile, cercetarea și dezvoltarea și capacitățile de producție relevante pentru apărarea colectivă. În practică, o astfel de abordare ar putea influența prioritățile de investiții ale companiilor din apărare, parteneriatele transatlantice și modul în care România își poziționează industria în lanțurile de furnizare pentru programe cu cerere ridicată (de la sisteme fără pilot la soluții de contracarare a dronelor). Tot la Munchen, ministrul a discutat cu generalul Grynkewich despre determinarea NATO de a întări descurajarea și apărarea în regiunea Mării Negre, în cadrul misiunii NATO „Santinela Estului/Eastern Sentry”, lansată pentru contracararea încălcărilor spațiului aerian aliat, mai notează AGERPRES. Sesiunea a fost moderată de Kristi Rail, directoarea Centrului Internațional pentru Apărare și Securitate din Estonia, iar discuțiile plasează tema finanțării UE într-un cadru operațional concret, legat de securitatea aeriană și de presiunea de pe Flancul Estic. [...]

Avion militar american decolând pe timp de noapte în Siria.
Apărare14 feb. 2026

Atacurile americane asupra infrastructurii Statului Islamic în Siria reduc capacitățile grupării teroriste - lovituri strategice după ambuscada din Palmyra

Armata SUA a lovit infrastructura și depozite de arme ale Statului Islamic în Siria în ultimele zece zile, în cadrul unei campanii care a vizat peste 30 de ținte, potrivit Biziday , care citează informații transmise de Comandamentul Central al SUA (Centcom). Centcom precizează că forțele americane au efectuat zece atacuri împotriva a „peste 30 de ținte” aparținând Statului Islamic, vizând în mod explicit infrastructura organizației și depozite de armament. Loviturile sunt parte a unei campanii mai ample împotriva grupării extremiste din Irak și Siria. Atacurile se înscriu în Operațiunea Hawkeye Strike , în cadrul căreia SUA anunță că a ucis și a capturat luptători ai Statului Islamic și că a lovit „peste 100 de ținte”. Operațiunea a fost declanșată după o ambuscadă în orașul Palmyra, în care un membru al forțelor de securitate siriene afiliate Statului Islamic a atacat trupe americane și siriene, ucigând doi soldați americani și un interpret și rănind trei membri ai forțelor guvernamentale siriene. Contextul politic al campaniei este legat de evoluția coaliției internaționale anti-Statul Islamic, condusă de SUA din 2014, în cooperare cu Forțele Democratice Siriene (SDF), conduse de kurzi. Conform The Guardian , în noiembrie Siria s-a alăturat oficial coaliției, iar Washingtonul s-a orientat ulterior către Damasc ca principal aliat împotriva grupării; sâmbătă, secretarul de stat american Marco Rubio a lăudat participarea Damascului și angajamentul de cooperare cu SUA și coaliția globală. [...]

Un elicopter zboară deasupra unei păduri din Estonia, în timpul unui exercițiu militar.
Apărare14 feb. 2026

Exercițiu NATO în Estonia - Brigadă britanică „distrusă” într-un joc de război de ucrainieni

O brigadă britanică a fost „distrusă” într-un exercițiu NATO de o unitate ucraineană care a folosit drone și un sistem de comandă asistat de inteligență artificială , potrivit unor informații publicate la câteva luni după desfășurarea jocului de război. Conform The Telegraph , exercițiul Hedgehog 2025 a avut loc în Estonia și a implicat peste 16.000 de militari din 12 state membre NATO. Într-unul dintre scenarii, un grup de luptă format din mii de soldați, inclusiv o brigadă britanică și o divizie estoniană, a fost învins de o echipă ucraineană care a jucat rolul inamicului. Un participant a descris rezultatul drept „oribil” pentru NATO, afirmând că unitățile aliate s-au deplasat fără camuflaj adecvat, iar „totul a fost distrus”. Rolul dronelor și al sistemului Delta Unitatea ucraineană a utilizat sistemul Delta, o platformă digitală de gestionare a câmpului de luptă, capabilă să colecteze informații în timp real și să analizeze datele cu ajutorul inteligenței artificiale. Potrivit relatărilor, o echipă de doar 10 ucraineni a reușit să „distrugă” 17 vehicule blindate și să execute 30 de lovituri simulate în jumătate de zi. Două batalioane ar fi fost eliminate într-o singură zi de exercițiu. Locotenent-colonelul Arbo Probal, responsabil cu programul de sisteme fără pilot al Forțelor de Apărare Estoniene, a explicat că obiectivul exercițiului a fost testarea capacității de adaptare a trupelor într-un mediu dominat de drone și supraveghere constantă. Exercițiul a evidențiat transformările rapide ale câmpului de luptă modern, unde dronele sunt considerate responsabile pentru aproximativ 70% din pierderile din războiul din Ucraina, potrivit estimărilor citate de presa britanică. [...]