Știri
Știri din categoria Apărare
Ministrul Apărării respinge acuzațiile că România cumpără „vechituri”, susținând că 21 de proiecte noi sunt derulate simultan pentru modernizarea Armatei. Potrivit Mediafax, Radu Miruță a reacționat sâmbătă, 14 februarie 2026, la criticile privind Programul SAFE, prin care România ar achiziționa echipamente depășite tehnologic.
Ministrul afirmă că, după ani de stagnare, este pentru prima dată când sunt lansate concomitent 21 de proiecte de înzestrare cu tehnologie de ultimă generație, în valoare totală de 9,53 miliarde de euro. El le-a cerut criticilor să se raporteze la datele oficiale, nu la „propagandă”, și a respins ideea că România ar fi dependentă de alte state europene.
Potrivit datelor prezentate de ministru:
Printre achiziții se numără rachete Mistral, elicoptere H225 și trei sisteme de apărare antiaeriană.
Radu Miruță a precizat că o parte importantă din producție va fi realizată în țară, prin introducerea de roboți și linii moderne de fabricație în industria națională de apărare. Obiectivul declarat este crearea de locuri de muncă și transferul de tehnologie, în paralel cu creșterea capacității de apărare.
Ministrul a subliniat că România trebuie să fie parte activă în transformările de securitate din Europa și că succesul depinde de capacitatea autorităților de a negocia parteneriate solide. În acest context, el a respins teoriile privind „conspirații”, susținând că este vorba despre profesionalism și asumarea intereselor naționale.
Recomandate
Ministerul Apărării cere NATO accelerarea întăririi apărării antiaeriene în Dobrogea până la livrarea unor capabilități antidronă comandate recent, după incidentul în care o dronă a intrat pentru câteva minute în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit la Galați, potrivit Digi24 . Radu Miruță a spus că a discutat în dimineața de 29 mai cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , și i-a cerut implementarea în zona Dobrogei a măsurilor solicitate oficial „la nivel aliat”, ca soluție de tranziție până când vor fi livrate sistemele antidronă comandate de Ministerul Apărării. De ce nu a fost doborâtă drona: risc de pagube și escaladare Ministrul a explicat că România nu a intervenit direct pentru a doborî drona, invocând două tipuri de riscuri: posibile pagube pe teritoriul național și riscul de escaladare în contextul războiului din Ucraina. În relatarea sa, drona a fost în spațiul aerian românesc timp de patru minute, iar deși avioanele de vânătoare ar fi avut „autorizație de tragere”, nu s-a tras din considerente de siguranță. Ce spune MApN despre incident: identificare și monitorizare Miruță a confirmat natura aparatului care a intrat în spațiul aerian românesc: „Da, era o dronă Geran 2 . Da, a fost descoperită și urmărită pe radarul nou instalat în zona Galați, după incidentul de acum două săptămâni.” El a mai precizat că, după incidentul din noaptea precedentă, a informat imediat președintele României și partenerii din NATO și a invocat coordonarea cu aliații în gestionarea situației. Implicația operațională: deficit de sisteme la sol și livrări așteptate Ministrul a susținut că este nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol și a legat această nevoie de decizii care nu ar fi fost luate la începutul războiului din Ucraina. Totodată, a afirmat că în mandatul său înzestrarea a devenit prioritate și că România are „pentru prima oară” în SAFE opt sisteme de apărare antidronă. În final, Miruță a spus că România lucrează la măsuri suplimentare pentru securizarea frontierei estice și că o parte dintre acestea ar urma să fie anunțate „în următoarele ore”, fără alte detalii în acest stadiu. [...]
România cere măsuri aliate în Dobrogea până vin sistemele antidronă comandate , după incidentul în care o dronă a intrat pentru patru minute în spațiul aerian românesc, iar Armata nu a tras invocând riscul de pagube colaterale și de escaladare, potrivit G4Media . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că a discutat în dimineața de 29 mai cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , despre „cât de important este” ca solicitarea României la nivel aliat să fie implementată în zona Dobrogei, „până când capabilitățile anti dronă de curând comandate de Ministerul Apărării vor fi livrate”. De ce nu s-a tras: fereastră scurtă și risc de pagube în Galați Într-o postare pe Facebook citată de publicație, Miruță afirmă că drona a fost identificată ca fiind „Geran 2” și că a fost „descoperită și urmărită” pe „radarul nou instalat în zona Galați”, după un incident anterior „de acum două săptămâni”. Ministrul mai susține că avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere, însă: „În cele 4 minute cât s-a aflat în spațiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galați ori astfel încât proiectilul să nu ajungă în afara României și să fie considerată o imixtiune în războiul din Ucraina.” Ce solicită MApN: mai multe sisteme de la sol și măsuri „în următoarele ore” Miruță afirmă că România are nevoie de „mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol” și susține că acestea nu există în număr suficient deoarece, de la începutul războiului din Ucraina, „cine a avut decizia asta nu a luat-o”. El mai spune că, în cele cinci luni de când este ministru, înzestrarea Armatei a devenit prioritatea sa „numărul 1” și că „pentru prima oară” România are „în SAFE 8 sisteme de apărare antidronă”. Potrivit aceleiași declarații, autoritățile lucrează la măsuri suplimentare pentru întărirea securității pe Flancul Estic, iar „o parte dintre aceste măsuri vor fi anunțate în următoarele ore”. Contextul incidentului G4Media reamintește că, în noaptea de joi spre vineri, „o dronă rusească a căzut pe un bloc din Galați, după care a explodat”. Publicația nu oferă în acest material detalii despre pagube sau victime. [...]
România cere accelerarea apărării antidronă pe Flancul Estic după incidentul din Galați , pe fondul limitărilor operaționale care au făcut imposibilă doborârea în siguranță a unei drone intrate pentru scurt timp în spațiul aerian național, potrivit Mediafax . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis într-un mesaj pe Facebook că drona (identificată ca „Geran 2”) a fost descoperită și urmărită pe un radar „nou instalat” în zona Galați, după un incident anterior, iar avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere. Totuși, în cele patru minute în care drona s-a aflat în spațiul aerian românesc, „nu s-a putut trage” fără riscul ca proiectilul să producă pagube mai mari în municipiul Galați sau să ajungă în afara României, ceea ce ar fi putut fi interpretat drept „imixtiune” în războiul din Ucraina. Ce înseamnă operațional: interceptare autorizată, dar neexecutată În reacția instituțională, MApN a ridicat de la sol două avioane F-16 aflate în serviciul de Poliție Aeriană, sprijinite de un elicopter al Forțelor Aeriene Române. Mesajul ministrului indică o constrângere practică: chiar și cu autorizare, decizia de a deschide focul depinde de evaluarea riscului pentru populație și infrastructură, mai ales într-o zonă urbană. Presiune pentru măsuri aliate în Dobrogea și livrarea capabilităților comandate Miruță a mai spus că după incident l-a informat pe președintele României și aliații NATO și că a discutat telefonic cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . În conversație, ministrul a argumentat „cât de important este” ca solicitările României „la nivel aliat” să fie implementate în zona Dobrogei, până la livrarea capabilităților antidronă comandate de Ministerul Apărării. Ministrul a adăugat că România este în contact permanent cu aliații și că se lucrează la măsuri suplimentare de întărire a securității pe Flancul Estic, o parte urmând să fie anunțate „în următoarele ore”, potrivit declarațiilor sale. Nevoia de sisteme la sol și referirea la „SAFE 8” În același mesaj, Miruță a afirmat că România are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol și a susținut că acestea nu au fost asigurate prin decizii luate „de la începutul războiului din Ucraina”. El a mai spus că, în mandatul său interimar, înzestrarea Armatei este prioritatea numărul 1 și că „pentru prima oară în SAFE” România ar avea „8 sisteme de apărare antidronă”. Contextul incidentului: drona a căzut într-un bloc, două persoane rănite ușor În noaptea de joi spre vineri, o dronă rusească Geran-2 a căzut prin acoperișul unui bloc de 10 etaje din Galați. Două persoane au suferit răni minore, drona prăbușindu-se în zona holului, lângă camera liftului. Locatarii au fost evacuați, iar răniții au fost transportați la spital pentru investigații. [...]
Incidentul cu dronă de la Galați împinge România spre măsuri suplimentare de apărare și un răspuns diplomatic , după ce o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc și a provocat un incendiu, potrivit Euronews . Drona, identificată ca Geran-2 (o dronă de atac de tip „kamikaze”, varianta rusească a Shahed-urilor iraniene), ar fi fost „cel mai probabil în derivă” și a căzut pe un imobil din cartierul Mazepa, declanșând un incendiu la etajul 10. ISU Galați a raportat patru persoane rănite: două au ajuns la spital (o femeie de 51 de ani și un copil de 14 ani), iar alte două au avut escoriații ușoare și au primit îngrijiri la fața locului, inclusiv după atacuri de panică. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate. De ce contează: apărarea antidronei și regulile de angajare, sub presiune Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a spus că avioanele de luptă ridicate de la sol aveau autorizație de tragere, însă drona nu a putut fi doborâtă fără riscuri pentru populație, în intervalul în care s-a aflat în spațiul aerian românesc. „Da, avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere. Da, în cele patru minute cât s-a aflat în spațiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galați.” Miruță a precizat că drona a fost detectată și urmărită cu ajutorul unui radar instalat recent în zona Galați, după un incident similar produs cu două săptămâni înainte. Tot el a afirmat că România are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană și antidronă și a indicat că, „pentru prima oară”, în programul SAFE sunt incluse opt sisteme de apărare antidronă. Reacția externă: convocarea ambasadorului Rusiei și discuții cu NATO Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București, după ce România a anunțat că are confirmarea MApN privind proveniența rusească a dronei. MAE a transmis că va comunica „efectele” acestui incident asupra relației diplomatice și „pașii următori la nivel european privind pachetele de sancțiuni”. Separat, NATO a anunțat că secretarul general este în contact cu autoritățile române și că Alianța „își va consolida apărarea împotriva tuturor amenințărilor, inclusiv a dronelor”. Ce s-a întâmplat în noaptea incidentului: alertare, evacuări, trafic restricționat Autoritățile au emis un mesaj RO-Alert pentru populația din județele Galați, Brăila și Tulcea. În zonă, traficul a fost restricționat pe strada Brăilei, între intersecțiile cu străzile Roșiori și Traian, potrivit IPJ Galați. Ministerul Apărării a precizat că, pe fondul atacurilor rusești asupra unor obiective din Ucraina, două aeronave F-16 au decolat la 01:19 de la Baza 86 Aeriană Fetești , sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT, iar piloții au avut autorizare de angajare pe durata alertei. Detalii încă neclare: încărcătura dronei Deși MAE a transmis că drona purta încărcătură explozivă, contraamiralul de flotilă Sorin Learschi a declarat pentru Euronews că ar fi putut fi o dronă „momeală”, argumentând că, dacă ar fi avut explozibil, impactul ar fi fost mai mare; în această ipoteză, incendiul ar fi putut fi provocat de combustibil. Publicația notează și posibilitatea ca drona să fi ajuns pe teritoriul României din cauza bruiajului. În paralel cu ancheta tehnică, incidentul crește presiunea pentru accelerarea capabilităților antidronă și pentru măsuri suplimentare de protecție pe Flancul Estic, înainte de livrarea sistemelor comandate de Ministerul Apărării. [...]
Deplasarea de urgență a președintelui și a ministrului Apărării la Galați mută incidentul cu drona în zona deciziilor operative de securitate , după ce o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe, provocând explozie, incendiu și evacuarea locatarilor, potrivit Euronews . Nicușor Dan și ministrul Apărării, Radu Miruță, pleacă vineri după-amiază spre Galați, iar vizita include opriri la spital și la imobilul lovit. Conform informațiilor citate de Euronews, președintele urmează să o viziteze pe femeia rănită și pe adolescentul de 14 ani afectat de explozie, apoi să ajungă la blocul lovit, unde ar urma să discute cu primarul municipiului. Deplasare cu elicopterul și opriri la spital și la blocul lovit Potrivit acelorași surse, cei doi oficiali se deplasează cu elicopterul și urmează să aterizeze în zona Turnului de Televiziune din Galați. Prima oprire este programată la Spitalul de Copii, unde sunt internați răniții, după care delegația se va deplasa la blocul lovit de dronă. Program oficial amânat și conferință anulată, pe fondul ședințelor de urgență Vizita are loc după ce autoritățile au convocat de urgență ședințe la nivelul instituțiilor responsabile de securitate și apărare, notează Euronews. În acest context, președintele a decis să amâne ceremonia programată vineri, la ora 17:00, la Palatul Cotroceni, în cadrul căreia urma să o decoreze pe Nadia Comăneci; evenimentul a fost reprogramat pentru sâmbătă. Totodată, conferința de presă pe care ministrul Apărării trebuia să o susțină la sediul MApN, de la ora 16:30, a fost anulată, fără explicații oficiale. De ce contează: presiune pentru întărirea apărării antiaeriene pe Dunăre și la frontiera de est Incidentul din Galați a amplificat tensiunile legate de securitatea la granița estică, în condițiile în care prăbușirea dronei a dus la explozie, incendiu și evacuarea locatarilor. Autoritățile române au calificat situația drept „extrem de gravă”, iar lideri politici au cerut întărirea urgentă a apărării antiaeriene în zona Dunării și a frontierei de est a României, potrivit Euronews. Separat, HotNews a relatat că președintele a ajuns la Galați cu elicopterul și că urmează să meargă la blocul lovit și să îi viziteze pe cei doi răniți spitalizați. Publicația mai notează, citând o declarație de presă a președintelui după ședința CSAT, că drona ar fi fost de tip Geran-2 și că România a anunțat măsuri diplomatice și planuri de întărire a apărării antiaeriene, însă aceste detalii nu apar în materialul Euronews citat mai sus. [...]
Incidentul cu drona căzută la Galați reaprinde presiunea pentru investiții accelerate în apărare , inclusiv în capabilități de protecție a spațiului aerian, într-un context în care riscurile de securitate sunt descrise ca depășind granițele Ucrainei, potrivit Agerpres . Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu , a condamnat atacul cu dronă asupra unui bloc din centrul municipiului Galați și a susținut că atacurile rusești „vizează nu doar Ucraina, ci toți vecinii acesteia”, ceea ce ar impune investiții în sistemele de apărare atât ale României, cât și ale Republicii Moldova. În declarația transmisă de Agerpres, Grosu a apreciat că gravitatea incidentului este sporită de faptul că „a vizat civilii” și a indicat că acest tip de evenimente devine un argument suplimentar pentru accelerarea dotărilor și a măsurilor de protecție a spațiului aerian. Referire la Programul SAFE și planuri de contractare Grosu a făcut trimitere la afirmațiile premierului interimar Ilie Bolojan privind planuri de semnare a unor contracte în cadrul Programului SAFE, pentru dotarea sistemului de apărare. Liderul de la Chișinău a spus că Republica Moldova ar urma să urmărească o direcție similară, „chiar dacă” are „resurse mai modeste”. Declarația lui Igor Grosu „Condamn, evident, ce s-a întâmplat la Galați. Este încă un exemplu a ceea ce înseamnă agresiunea rusă, care nu vizează doar Ucraina, vizează toți vecinii. De data aceasta, e de o gravitate sporită, pentru că a vizat civilii. E un argument în plus că trebuie să investim în apărarea țărilor noastre. Domnul prim-ministru (Ilie Bolojan - n.red.) a menționat despre planurile de a semna acele contracte în cadrul Programului SAFE, de a dota sistemul de apărare. Același lucru îl vom face și noi, chiar dacă avem resurse mai modeste și, da, trebuie să protejăm spațiul nostru aerian, pentru că astea sunt realitățile dure în care trăim.” [...]
