Știri
Știri din categoria Apărare
Ministrul Apărării respinge acuzațiile că România cumpără „vechituri”, susținând că 21 de proiecte noi sunt derulate simultan pentru modernizarea Armatei. Potrivit Mediafax, Radu Miruță a reacționat sâmbătă, 14 februarie 2026, la criticile privind Programul SAFE, prin care România ar achiziționa echipamente depășite tehnologic.
Ministrul afirmă că, după ani de stagnare, este pentru prima dată când sunt lansate concomitent 21 de proiecte de înzestrare cu tehnologie de ultimă generație, în valoare totală de 9,53 miliarde de euro. El le-a cerut criticilor să se raporteze la datele oficiale, nu la „propagandă”, și a respins ideea că România ar fi dependentă de alte state europene.
Potrivit datelor prezentate de ministru:
Printre achiziții se numără rachete Mistral, elicoptere H225 și trei sisteme de apărare antiaeriană.
Radu Miruță a precizat că o parte importantă din producție va fi realizată în țară, prin introducerea de roboți și linii moderne de fabricație în industria națională de apărare. Obiectivul declarat este crearea de locuri de muncă și transferul de tehnologie, în paralel cu creșterea capacității de apărare.
Ministrul a subliniat că România trebuie să fie parte activă în transformările de securitate din Europa și că succesul depinde de capacitatea autorităților de a negocia parteneriate solide. În acest context, el a respins teoriile privind „conspirații”, susținând că este vorba despre profesionalism și asumarea intereselor naționale.
Recomandate
Intrarea în serviciu a corvetei „Contraamiral August Roman ” întărește cooperarea navală România–Turcia și semnalează o miză operațională directă în Marea Neagră, într-un context regional în care interoperabilitatea aliată contează tot mai mult, potrivit relatării din Adevărul . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a descris momentul în care nava militară românească a fost întâmpinată printr-un mesaj radio de comandamentul turc imediat după traversarea Strâmtorii Bosfor și intrarea în Marea Neagră. În relatarea sa, mesajul „Bun venit în Marea Neagră” a venit după ce autoritățile turce au identificat nava pe radare. În același context, Miruță a legat episodul de cooperarea regională, afirmând că între România, Turcia și Bulgaria Marea Neagră este „una care ne unește”, invocând interese comune economice și militare. Prima navă nouă de luptă după peste trei decenii Corveta „Contraamiral August Roman” (261), produsă în Turcia, a intrat oficial vineri în portul Constanța. Este prima navă nouă de luptă primită de România după mai bine de trei decenii, iar livrarea a avut loc în cadrul cooperării dintre România și Turcia în industria de apărare, pe baza unui acord interguvernamental semnat în decembrie 2025 (detalii despre livrare au fost prezentate anterior de Adevărul, într-un material separat). Proiectul este prezentat ca parte a eforturilor României de a-și dezvolta capabilitățile navale și de a se adapta la noile cerințe de securitate din regiune. Ce poate face corveta și ce înseamnă pentru operare Potrivit informațiilor din articol, nava poate desfășura: misiuni de supraveghere și patrulare; misiuni de salvare; operațiuni de luptă navală, antiaeriană și antisubmarin. Corveta are o lungime de aproximativ 100 de metri și este echipată cu armament, radar, sonar și sisteme compatibile cu standardele NATO. De asemenea, poate opera un elicopter îmbarcat, iar configurația ar urma să permită modernizări ulterioare prin integrarea de noi sisteme de luptă și senzori. Traseul spre Constanța și semnalele simbolice Drumul spre România al echipajului, format din 85 de militari, a inclus două momente evidențiate de ministru: întâmpinarea radio din partea comandamentului turc și salutul tradițional schimbat cu fregata „Regele Ferdinand”. Miruță a fost la bordul fregatei, menționând că a ales să revină în țară pe mare de la Summitul NATO de la Ankara. [...]
Zece state europene, inclusiv Ucraina, vor să accelereze dezvoltarea unei apărări antirachetă balistică comune , printr-o coaliție lansată la Paris care mizează pe punerea în comun a bazei industriale de apărare, a cercetării și a experienței operaționale, potrivit Agerpres . Inițiativa este prezentată ca răspuns la deficitul de „capacități antibalistice” al Kievului în fața atacurilor aeriene rusești și, în același timp, ca un demers de întărire a protecției europene. Coaliția este descrisă drept „pur defensivă”, iar liderii semnatari susțin, într-o declarație comună, că obiectivul este „construirea unei capacități împărțite împotriva rachetelor balistice pentru Europa”, fără a fi „orientată împotriva niciunui popor”, ci „în apărarea noastră”. Cine participă și ce urmărește coaliția Declarația comună este semnată de liderii următoarelor țări: Danemarca, Franța, Germania, Italia, Norvegia, Spania, Suedia, Ucraina, Țările de Jos și Regatul Unit. Președintele Franței, Emmanuel Macron , a spus la finalul summitului „Coaliției de Voință” de la Paris că demersul vizează, în special, punerea în comun a forțelor și a experienței pentru dezvoltarea de „capacități noi”. Proiectul Freya: alternativă mai ieftină la Patriot și Aster Macron a legat inițiativa de „proiectul Freya”, care ar urma să reunească capacitățile țărilor participante și ale mai multor producători industriali pentru a crea o ofertă comună și pentru a accelera protecția Ucrainei în acest domeniu. Potrivit informațiilor transmise, Freya este un proiect de apărare antirachetă balistică inițiat de compania ucraineană Fire Point și este prezentat ca o alternativă mai puțin costisitoare la sistemul american Patriot sau la racheta franco-italiană Aster. Orizont de 12 luni și miză de producție în serie Într-o conferință de presă comună, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a afirmat că țara sa nu dispune „decât de elemente ale sistemului” necesare dezvoltării acestuia. El a indicat un orizont de 12 luni pentru realizarea rachetei antibalistice și a vorbit despre „producție în serie”, susținând că „nu va fi scumpă”. Informațiile disponibile nu includ detalii despre bugete, comenzi ferme sau calendar de livrare, dincolo de ținta de 12 luni menționată de Zelenski. [...]
Germania finanțează achiziția a 50.000 de drone FPV pentru Ucraina, într-un contract de 90 milioane euro (aprox. 450 milioane lei), una dintre cele mai mari comenzi de acest tip făcute de un guvern occidental , potrivit Kyiv Post , care citează Reuters. Dronele sunt produse de compania ucraineană SkyFall și sunt echipate cu software de țintire autonomă (adică asistat de algoritmi, pentru identificarea și urmărirea țintelor) furnizat de firma americană Auterion. Directorul general al Auterion, Lorenz Meier, a confirmat valoarea contractului și a spus că finanțarea vine de la o țară europeană, iar SkyFall a confirmat implicarea Berlinului, fără alte detalii. Livrări parțiale, restul așteptat în 2026 Meier a declarat că o parte dintre drone au fost deja livrate Ucrainei, iar restul ar urma să ajungă în cursul acestui an. Ministerele apărării din Germania și Ucraina au refuzat să comenteze solicitarea Reuters. Auterion a mai anunțat anterior că, în iulie 2025, a livrat 33.000 de „kituri” de lovire pentru drone, bazate pe inteligență artificială, în cadrul unui contract de 50 milioane dolari (aprox. 230 milioane lei) finanțat de Pentagon. Kyiv Post notează că livrarea actuală ar putea include sisteme de țintire similare sau identice. Context: accelerarea sprijinului occidental prin drone Reuters descrie acordul drept „una dintre cele mai mari achiziții cunoscute de drone pentru Kiev” realizate de un guvern occidental. În aprilie, Londra a anunțat un pachet de 120.000 de drone pentru Ucraina, incluzând drone de atac cu rază lungă, sisteme de recunoaștere și drone logistice. În paralel, în Ucraina există și furnizori locali de tehnologii similare de „țintire pe ultimul segment” („last mile” – ghidajul final către țintă), inclusiv TAF Drones și The Fourth Law (TFL), mai arată materialul. Ce produce SkyFall SkyFall produce mai multe tipuri de drone pentru utilizare pe linia frontului, inclusiv: drone FPV (first-person view – controlate prin imagine transmisă în timp real); drone-bombardier cunoscute ca „Baba-yaga”; drone interceptoare denumite „P1-SUN”. Potrivit Kyiv Post, facilitățile SkyFall au fost vizitate recent de senatorul american Lindsey Graham , cu câteva zile înainte de moartea acestuia, pe 11 iulie. [...]
Turcia intră ca membru fondator în noua bancă de apărare, un pas care poate crește capacitatea de finanțare ieftină pentru reînarmarea aliaților , în condițiile în care proiectul nu are, deocamdată, sprijinul marilor economii din G7, potrivit news.ro , care citează Reuters. Un oficial turc a declarat luni că Ankara a informat Canada că va participa la „Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență” în calitate de membru fondator. Informația vine după ce, în weekend, surse din Ministerul turc al Apărării spuneau că Turcia încă evaluează o posibilă participare. Ce este banca și de ce contează pentru finanțare Inițiativa urmărește să consolideze apărarea țărilor aliate „cu viziuni similare” prin atragerea a până la 100 de miliarde de lire sterline (134 de miliarde de dolari, aprox. 603 miliarde lei) sub formă de finanțare ieftină. Sediul băncii ar urma să fie în Canada. În acest context, confirmarea Turciei ca membru fondator este relevantă pentru dimensiunea potențială a proiectului, deoarece extinde baza de participanți într-o structură gândită să mobilizeze capital la costuri mai mici decât finanțarea obișnuită de pe piețe. Cine și-a exprimat sprijinul și care este limita actuală Potrivit declarației făcute săptămâna trecută de premierul canadian Mark Carney , la summitul NATO de la Ankara, și citate în material, și-au exprimat sprijinul pentru bancă: Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, România, Turcia și Ucraina. Lista nu include nicio țară majoră din G7 în afară de Canada, ceea ce „ar putea limita potențialul financiar al băncii”. Totuși, ministrul de externe al Canadei a declarat pentru Reuters că inițiativa va rămâne deschisă pentru noi membri. [...]
Ucraina a testat o tactică ce poate reduce semnificativ riscul pentru trupe , după ce o dronă navală a transportat și a debarcat pe un țărm ocupat de ruși un robot terestru înarmat, într-o operațiune fără prezență umană la punctul de contact, potrivit WinFuture . Operațiunea ar fi avut loc pe peninsula Kinburn , în sudul Ucrainei, unde o ambarcațiune fără pilot a traversat Marea Neagră și a acționat practic ca „barcă de debarcare” pentru un sistem terestru fără pilot. După ce a fost descărcat pe plajă, robotul a continuat deplasarea pentru a executa o misiune de luptă în spatele liniilor inamice, în timp ce controlul a fost realizat de la distanță. De ce contează: atac fără debarcare de soldați Kinburn este descrisă ca zonă intens disputată și puternic supravegheată, inclusiv de artilerie și drone de recunoaștere, ceea ce ar face o debarcare amfibie convențională cu militari „cu risc ridicat”. Combinația dronă navală + robot terestru schimbă ecuația operațională: permite lovirea unei poziții fără expunerea directă a personalului. În același timp, WinFuture notează și limita majoră a acestor sisteme: dependența de legături radio stabile, vulnerabile la bruiaj (măsuri de război electronic). Ce echipamente ar fi fost folosite Potrivit portalului ucrainean United 24 Media , în misiune ar fi fost utilizat „probabil” un robot terestru de tip Rys, produs de Roboneers , echipat cu o mitralieră PKT. În mod obișnuit, astfel de platforme sunt folosite pentru logistică sau pentru operațiuni de deminare. Familia Rys ar include mai multe configurații: versiunea de bază, cu sarcină utilă de până la 150 kg; varianta Pro, cu sarcină utilă de până la 300 kg; module dedicate pentru plasarea sau curățarea minelor. Context: Ucraina extinde utilizarea dronelor terestre Materialul indică un trend mai larg de integrare a sistemelor robotice pe linia frontului. Conform unor „date oficiale” citate de WinFuture, doar în iunie dronele terestre ar fi realizat peste 16.600 de misiuni de logistică și evacuare. Până acum, utilizarea dronelor navale a fost asociată mai ales cu atacuri directe cu exploziv asupra navelor sau infrastructurii portuare. Folosirea lor ca platforme de transport pentru alte sisteme de luptă ar putea deschide opțiuni noi pentru operațiuni în zonele de coastă, în special acolo unde o debarcare clasică este prea costisitoare în pierderi potențiale. [...]
Franța își consolidează reînarmarea și cere accelerarea proiectelor europene de apărare , pe fondul războiului din Ucraina și al unei „deșteptări strategice” în Europa, potrivit HotNews , care relatează discursul președintelui Emmanuel Macron adresat forțelor armate în ajunul zilei naționale de 14 iulie. Macron a transmis că „Franța și europenii” sunt pregătiți să apere „libertatea și dreptul” „cu prețul sângelui, dacă este nevoie”, într-un mesaj care leagă direct securitatea europeană de creșterea capacităților militare și de angajamentul politic pentru apărare comună. Bugetul apărării: dublare în două mandate și bani suplimentari până în 2030 În discurs, Macron a susținut că Franța a început reînarmarea încă înainte ca războiul să revină „pe pământ european”, invocând explicit invazia Rusiei în Ucraina, pe care a numit-o „războiul nebunesc al Rusiei”. Pe componenta financiară, președintele francez a indicat două repere: bugetul armatei franceze „se va fi dublat” pe parcursul celor două mandate ale sale; o actualizare a legii de programare militară, adoptată de parlament, „suplimentează cu 36 miliarde de euro” cele „400 miliarde” prevăzute inițial pentru perioada 2024–2030 (36 miliarde euro înseamnă aprox. 180 miliarde lei, iar 400 miliarde euro aprox. 2.000 miliarde lei). Miza industrială: proiecte europene și avertisment contra „absurdității” naționalismului Macron a cerut continuarea proiectelor industriale europene în apărare și a avertizat să nu se cadă în „absurditatea” naționalismului, mai ales după eșecul proiectului franco-german de avion de luptă SCAF, pe care a spus că îl regretă. „Patriotismul, da, naționalismul, niciodată.” Mesajul său: în contextul reînarmării Europei, acumularea separată de capacități, „fiecare separat”, ar fi o direcție greșită, iar Europa ar trebui să-și construiască propriile mecanisme, păstrându-și „specificitățile”, „modurile de decizie” și „credibilitatea”. Ce urmează: reuniune a „ Coaliției de Voință” pentru Ucraina În aceeași zi, Macron urma să găzduiască o nouă reuniune a „Coaliției de Voință” pentru Ucraina, la care este anunțată participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Contextul sugerează că mesajul de mobilizare internă este dublat de o agendă diplomatică legată de sprijinul pentru Ucraina și de coordonarea europeană în apărare. [...]
