Știri
Știri din categoria Politică
PNL va susține în Parlament un moratoriu pentru a nu bloca jaloanele din PNRR și absorbția fondurilor europene, în contextul crizei politice, iar Ilie Bolojan spune că își asumă în continuare mandatul de premier, potrivit News, după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan.
Bolojan, care este și președinte al PNL, a afirmat că poziția prezentată șefului statului „reflectă deciziile” luate de Biroul Politic al partidului, inclusiv continuarea mandatului său la Palatul Victoria.
Premierul a indicat că una dintre priorități este îndeplinirea jaloanelor necesare pentru accesarea finanțărilor europene, ceea ce presupune adoptarea de legi în Parlament și hotărâri de guvern. În acest cadru, PNL ar urma să susțină un „moratoriu” care să permită, „indiferent de partidele politice”, adoptarea proiectelor necesare pentru PNRR și absorbția banilor europeni.
În același context, Bolojan a spus că, pentru a finaliza proiecte precum autostrăzi, spitale și școli, Guvernul trebuie să renegocieze anumite termene și să „aranjeze proiectele”, astfel încât România să nu piardă granturi. El a plasat această responsabilitate în sarcina Ministerului Proiectelor Europene și a Guvernului „în perioada următoare”.
Bolojan a mai menționat că până la finalul lunii mai România, alături de celelalte state europene, trebuie să finalizeze contractele pe programul SAFE, pe care l-a legat de proiecte privind apărarea și dezvoltarea industriei de apărare a României în anii următori.
În final, premierul a spus că l-a asigurat pe președinte de „responsabilitatea PNL” și a sa, personal, pentru a menține guvernarea și a susține reformele, astfel încât criza politică – pe care a atribuit-o PSD – să aibă efecte cât mai mici asupra fondurilor europene, angajamentelor României și situației economice, în ansamblu.
Recomandate
Riscul de a pierde 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR crește , după ce premierul Ilie Bolojan a spus că Legea salarizării – jalon-cheie – este „puțin probabil” să ajungă la vot final săptămâna viitoare, deși alte proiecte legislative din pachet ar putea fi adoptate, potrivit Digi24 . Bolojan a afirmat că săptămâna viitoare va fi importantă pentru reformele asumate prin PNRR, însă Legea salarizării are nevoie de discuții suplimentare. În scenariul în care consultările se încheie în „două-trei zile”, premierul a indicat posibilitatea unei noi sesiuni extraordinare la începutul lunii august, când Parlamentul ar putea discuta proiectul. În conferința de presă, premierul a legat direct miza financiară de adoptarea legii, spunând că neadoptarea ar însemna „pierderea a 770 de milioane de euro” (aprox. 3,85 miliarde lei). De ce se blochează Legea salarizării și ce promite Guvernul Bolojan a spus că proiectul urmărește reducerea dezechilibrelor dintre instituțiile publice și că „nu va scădea niciun venit”, în condițiile în care există ministere cu niveluri de salarizare „duble” față de altele. Potrivit premierului, la final „două treimi” dintre salarii ar urma să crească, iar „o treime” să stagneze temporar. El a prezentat și reperele bugetare folosite în construcția proiectului: cheltuieli de personal estimate la 166 de miliarde de lei (8,1% din PIB) în acest an și o prevedere de 7,9% din PIB pentru anul viitor, „aproximativ 174 de miliarde de lei”. Premierul a mai spus că nivelul acestor cheltuieli a fost discutat cu reprezentanții Comisiei Europene. Pachetul PNRR: ce poate trece și ce rămâne în aer Premierul a indicat că, din „șase capitole importante”, cinci ar fi într-o situație în care pot fi dezbătute și, eventual, aprobate. Ca exemple, a menționat: un proiect privind recompensarea personalului din ANAF și din vamă pentru încasări suplimentare, cu scopul combaterii evaziunii și îmbunătățirii colectării; proiectul privind cariera personalului din administrație (funcționari publici și contractuali), unde „vor mai fi, probabil, observații”; Codul urbanismului, descris ca având „impact mare”, cu un acord ca modificările să includă și aspecte legate de București; Bolojan a spus că, de la 1 ianuarie 2028, eliberarea autorizațiilor de construire ar urma să fie făcută de Primăria Generală a Capitalei; două proiecte pe decarbonizarea încălzirii și răcirii, care ar stabili cadrul pentru viitoare scheme de finanțare pentru înlocuirea încălzirii pe lemne cu randamente scăzute; a menționat și un proiect de reglementări privind proiectele pe hidrogen. Separat, Bolojan a vorbit despre proiectul privind incompatibilitățile și activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI), despre care a spus că trebuia adoptat în primul trimestru al anului. Premierul a susținut revenirea la o formă care să prevadă publicarea obligatorie a declarațiilor de avere pe site-ul instituției, după ce proiectul înregistrat în Parlament ar fi fost modificat în acest punct. Context: termenul din 2026 și conflictul cu sindicatele Digi24 amintește că Legea salarizării trebuia adoptată încă din 2023, iar după renegocierile cu Comisia Europeană a fost stabilit un nou termen-limită în august 2026. În paralel, tensiunile cu sindicatele au crescut: cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național au anunțat retragerea din consultări și au cerut partidelor să oprească procedura, iar sindicatele din educație au refuzat consultările cu Ministerul Muncii. Blocajul s-a accentuat după ce Curtea de Apel București a suspendat procedura de elaborare a proiectului, în urma unei acțiuni formulate de Federația Sanitas. Ce urmează Calendarul indicat de premier mută decizia pe Legea salarizării spre începutul lunii august, în condițiile în care Guvernul încearcă să împingă înainte restul pachetului legislativ asociat PNRR. Miza imediată rămâne evitarea pierderii finanțării de 770 de milioane de euro și menținerea ritmului de adoptare a reformelor asumate. [...]
PSD mizează pe un guvern minoritar ca ieșire din blocajul politic , iar Lia Olguța Vasilescu spune că partidul ar putea strânge o majoritate în Parlament fără să intre într-o alianță formală, potrivit Mediafax . Invitată la emisiunea „Gândul Ai aflat! Cu Ionuț Cristache”, Vasilescu a fost întrebată dacă PSD ar putea forma o majoritate guvernamentală în ipoteza în care ar fi nominalizată de Nicușor Dan. Răspunsul ei a fost: „Eu cred că da”. „Cea mai bună variantă”, în viziunea Olguței Vasilescu Întrebată cu cine ar face o majoritate, Vasilescu a spus că aceasta ar urma să fie formată cu „parlamentari din Parlamentul României”, fără să indice nume sau grupuri politice. În ceea ce privește formula de guvernare, ea a indicat drept opțiune preferată un executiv PSD fără parteneri de coaliție: „Cea mai bună variantă, un guvern minoritar PSD .” Critica internă: PSD „nu a revendicat” funcția de premier anul trecut Vasilescu a susținut că „cea mai mare greșeală” a PSD a fost că anul trecut nu a cerut postul de prim-ministru, deși era „principal partid”. Ea a explicat că atunci a existat o înțelegere de tip „e rândul lor”, după un ciclu în care PSD deținuse funcția, iar „automat, urma PNL-ul la rând”. În același context, Vasilescu a afirmat că PSD a mizat pe continuitatea parteneriatului cu PNL, dar că situația s-a schimbat, inclusiv prin faptul că „la vremea respectivă nu negociam cu Ilie Bolojan”. Ea a mai spus că Bolojan ar fi „început să-i placă foarte mult” funcția și că ar fi revendicat-o în ideea unei guvernări pe patru ani, însă „nu mai este coaliția care l-a pus pe el prim-ministru”. De ce contează Propunerea unui guvern minoritar PSD indică o strategie de guvernare bazată pe majorități ad-hoc în Parlament, ceea ce poate reduce presiunea negocierii unei coaliții, dar crește dependența de voturi variabile la fiecare proiect major. În lipsa unor nume sau a unei formule explicite de susținere, rămâne neclar pe ce sprijin parlamentar ar conta PSD pentru a trece un program de guvernare și principalele decizii legislative. [...]
Blocajele feroviare din sezonul estival riscă să tensioneze aprovizionarea cu carburanți în Vest , chiar dacă, pe termen scurt, nu sunt așteptate probleme de import din Kazahstan, potrivit Antena 3 . Ilie Bolojan a indicat drept vulnerabilitate principală capacitatea CFR de a „livra cadențat” trenurile-cisternă către depozitele din vestul țării, în condițiile în care traficul de pasageri spre litoral crește puternic vara. Bolojan a spus că depozitul care aprovizionează România de la Oil Terminal are dificultăți în a trimite regulat trenuri-cisternă spre vest, pe fondul „rulajului important de trenuri către mare” în sezonul estival. În plus, a invocat și un „blocaj” pe ruta Constanța–Fetești , din cauza lucrărilor. Ce înseamnă, practic, pentru piața carburanților Pe termen foarte scurt, Bolojan a afirmat că „cel puțin în următoarele două săptămâni” nu estimează probleme de aprovizionare. Totuși, mesajul central este că riscul imediat nu vine din lipsa țițeiului, ci din logistica internă: întârzieri pe calea ferată între terminal și depozitele din Vest, într-o zonă unde „rezervele din depozite sunt la limite”. Presiune și pe rafinare: scenariu de scădere la Petromidia În paralel, premierul demis a menționat că Rompetrol, care se aprovizionează din relația Kazahstan, caută variante suplimentare de transport pentru a putea rafina „în condiții normale” și în luna august. Dacă situația nu se rezolvă, a spus el, producția ar urma să scadă în august cu 10–15% la rafinăria Petromidia. Contextul invocat include riscurile de securitate din Marea Neagră și atacurile cu drone care au afectat capacitățile de livrare dinspre Kazahstan, după ce Kazahstanul a anunțat suspendarea temporară a încărcării țițeiului în conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC) , care alimentează și România. Ce măsuri sunt luate și cine monitorizează Bolojan a indicat ca soluție operațională mutarea livrărilor pe timp de noapte, pentru a reduce presiunea din timpul zilei și a evita sincope în Vest. Separat, a avut loc o întâlnire săptămânală de lucru cu companiile din domeniul petrolier și al distribuției de carburanți, coordonată de Cristian Bușoi (secretar de stat) și Sorin Elisei (secretar general) din Ministerul Energiei. Companiile au transmis că cererile sunt acoperite pentru perioada următoare și nu anticipează „dificultăți majore” sau discontinuități, deși au fost recunoscute întârzieri feroviare generate de lucrări și de fluxul crescut de trenuri de persoane. Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, monitorizează situația și spune că sprijină companiile pentru accelerarea transportului. În același timp, autoritățile notează că tabloul internațional rămâne complicat, inclusiv prin blocarea Strâmtorii Ormuz și problemele de securitate din Marea Neagră. [...]
Riscul alegerilor anticipate ar împinge Parlamentul să voteze un nou guvern , iar o a doua nominalizare de premier ar avea șanse mari să treacă, susține Traian Băsescu, într-o intervenție citată de HotNews . Fostul președinte argumentează că, fiind încă aproximativ doi ani până la următoarele alegeri parlamentare, mulți aleși nu ar risca să respingă și a doua propunere, pentru a nu deschide calea anticipatelor. Băsescu spune că o a doua desemnare, indiferent de rezultat, ar clarifica situația: dacă trece, criza guvernamentală se închide; dacă pică, se conturează „o altă soluție politică, constituțională”, respectiv alegeri anticipate . În opinia sa, tocmai această perspectivă ar disciplina votul din Parlament. Miza: votul de învestitură și pragul de 233 de voturi Fostul președinte îl critică pe Nicușor Dan pentru că ar condiționa nominalizarea de existența unei susțineri garantate de 233 de voturi (pragul necesar validării Guvernului), calificând abordarea drept „total neconstituțională”. Argumentul lui Băsescu este că numărul de voturi nu poate fi „stabilit” înainte de votul efectiv din Parlament. „Nu poți să stabilești numărul de voturi pe care îl ai până când nu se produce votul în Parlament. Orice anticipare este o poveste.” Cine ar putea trece și de ce, în logica lui Băsescu În evaluarea lui Băsescu, una dintre variantele vehiculate ar putea obține voturile necesare: Siegfried Mureșan, propunerea de premier a PNL. El leagă această posibilitate de faptul că un eșec la a doua încercare ar crește presiunea anticipatelor, scenariu pe care parlamentarii nu l-ar dori. „Nu cred că nu s-ar găsi suficienți parlamentari care să nu aibă chef de alegerile anticipate.” În același timp, Băsescu critică PSD și PNL, acuzându-le că pun interesele de partid și ale „clientelei politice” înaintea interesului național. Cui ar folosi amânarea unei noi nominalizări Băsescu mai afirmă că reținerea lui Nicușor Dan de a face o nouă nominalizare ar avantaja doi actori politici: pe Sorin Grindeanu, „că scapă de grija de a fi desemnat să devină premier”, și pe Ilie Bolojan, care ar rămâne interimar „la nesfârșit”, potrivit declarațiilor sale. În concluzie, fostul președinte susține că președintele ar trebui să își exercite atribuția de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru fără a impune condiții care nu sunt prevăzute de Constituție, iar Parlamentul ar fi, în acest context, mai degrabă înclinat să evite un blocaj care ar putea duce la anticipate. [...]
PSD susține că a luat în calcul înlăturarea Guvernului Bolojan încă din coaliție, pe fondul percepției că deciziile Executivului „duc România într-o direcție greșită” , iar blocajul de după moțiunea de cenzură prelungește incertitudinea politică, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute de președintele PSD, Sorin Grindeanu , miercuri seară, la Realitatea TV . Grindeanu a spus că social-democrații au discutat demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan din momentul în care au ajuns la concluzia că Executivul ia decizii greșite. În același context, liderul PSD a invocat și afirmația președintelui României, Nicușor Dan, potrivit căreia PSD ar fi încercat să răstoarne Guvernul Bolojan înainte de depunerea moțiunii de cenzură. De ce contează: moțiune trecută, guvern nou încă absent Liderul PSD a apărat votul partidului la moțiunea de cenzură, inclusiv faptul că a fost dat „împreună cu cei de la AUR” și „cu celălalt grup care s-a alăturat”. El a invocat și date din sondaje, susținând că „peste 80% dintre români consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită”, motiv pentru care PSD ar fi considerat votul „o decizie bună pentru România”. În același timp, Grindeanu a criticat faptul că, deși moțiunea a trecut, nu a fost instalat un nou Executiv. El a spus că „lucrurile s-au oprit la jumătate” și a indicat că Guvernul a fost demis „cu un număr record de voturi, 281”, dar că „nu avem un guvern”. Grindeanu a afirmat că speră ca „în săptămânile viitoare” să fie găsită „o soluție stabilă” pentru numirea unui nou guvern. Relația cu AUR: puncte comune, dar condiții și neîncredere Întrebat despre colaborarea cu AUR, Grindeanu a spus că există atât convergențe, cât și diferențe, menționând „patriotismul economic” ca zonă de apropiere. În același timp, a indicat rezerve față de unii lideri AUR, inclusiv pe tema „clarificării” pozițiilor legate de sancțiunile împotriva Rusiei, despre care a spus că ar trebui lămurite înainte de o relație politică mai apropiată. Grindeanu a mai afirmat că, în negocierile pentru formarea unei majorități, AUR nu ar fi condiționat inițial sprijinul de funcții la guvernare, însă ulterior și-ar fi schimbat percepția, susținând că „anumite angajamente se schimbă de la o întâlnire la alta”. Acuzații privind negocierile și rolul AUR în prelungirea blocajului Liderul PSD a respins acuzațiile lansate de George Simion despre întâlniri „în culise”, negând explicit o întâlnire la Vila Lac cu omul de afaceri Mohammad Murad: „Eu n-am fost la nicio discuție la Vila Lac cu Mohammad Murad și așa mai departe și asta este o minciună. Ca multe altele.” Grindeanu a confirmat că s-a discutat, în negocieri, despre posibilitatea ca AUR să preia președinția Senatului, dar a susținut că nu a văzut interes din partea AUR și că nu a „angajat PSD-ul” într-o astfel de acțiune. Totodată, a spus că a aflat abia acum despre afirmația că AUR ar fi cerut ca Mohammad Murad să fie ministru al Economiei. În final, Grindeanu a acuzat AUR că retragerea din negocieri a făcut imposibilă instalarea unui nou Executiv, ceea ce ar fi dus, „indirect”, la menținerea în funcție a lui Ilie Bolojan și a USR. [...]
Traian Băsescu avertizează că soluțiile politice „în afara Constituției” pot destabiliza funcționarea statului , pe fondul crizei declanșate de moțiunea de cenzură PSD–AUR împotriva Guvernului Bolojan, potrivit news.ro . Fostul președinte a spus, miercuri seară, la B1 TV, că „nivelul” liderilor politici actuali îi face să „orbecăie în decizii” și să creadă că pot impune „decizii care nu sunt constituționale”, descriind situația drept „un moment de criză majoră”. „Oamenii ăştia, politicienii, căutând soluţii în afara Constituţiei, riscă să prăbuşească statul, riscă să facă din România un stat fără reguli.” Ținta criticilor: PSD și PNL Băsescu a acuzat atât PSD, cât și PNL că tratează situația prin „ambiții personale” și „orgolii”, susținând că, într-un context de „multe crize simultane suprapuse”, lipsa unei soluții politice arată incapacitatea de a pune interesul public înaintea intereselor de partid. „Nu mai eşti un politician care serveşte ţara, eşti un politician care… aproape că-şi trădează ţara pentru nişte interese mărunte, orgolii.” Context: moțiunea PSD–AUR și blocajul politic În același cadru, publicația notează că criza politică generată de moțiunea de cenzură PSD–AUR împotriva Guvernului Bolojan este departe de a fi rezolvată , fără a oferi detalii suplimentare despre pașii următori sau un calendar al deblocării. [...]
