Știri
Știri din categoria Apărare
Gigantul german Rheinmetall analizează utilizarea șantierului naval Mangalia pentru proiecte militare, inclusiv posibilitatea construirii unor nave pentru România, într-un context în care statul caută soluții pentru salvarea acestui obiectiv industrial. Potrivit Știrile ProTV, o delegație a companiei germane a vizitat miercuri șantierul pentru a evalua capacitățile tehnice și potențialele colaborări.
Vizita reprezintă a doua deplasare a reprezentanților Rheinmetall la Mangalia, după o analiză similară realizată anul trecut. Surse din industrie spun că grupul german nu ar fi interesat de preluarea integrală a șantierului, ci mai degrabă de folosirea unor facilități pentru proiecte punctuale, în special în domeniul militar.
Interesul companiei apare pe fondul planurilor de înzestrare ale statului român. Prin programul SAFE, România intenționează să construiască patru nave militare:
Autoritățile române speră ca aceste contracte să fie realizate la Mangalia, ceea ce ar putea revitaliza șantierul naval, aflat de ani buni într-o situație financiară dificilă.
Interesul pentru construcția de nave militare este relativ nou pentru Rheinmetall. Compania germană, cunoscută pentru producția de vehicule blindate, artilerie și muniție, a anunțat în 2025 că preia divizia navală militară NVL a grupului german Lürssen. Tranzacția urmează să fie finalizată după aprobarea autorității germane de concurență.
Prin această achiziție, Rheinmetall intră direct pe piața construcțiilor navale militare. NVL are deja experiență regională: în Bulgaria, compania a construit două nave militare la șantierul naval din Varna.
Rheinmetall este prezentă în România prin mai multe proiecte industriale și militare. Compania a achiziționat o fabrică la Mediaș pentru producția de vehicule militare și operează un centru de mentenanță și servicii la Satu Mare, unde este reparată tehnica militară germană trimisă în Ucraina. În plus, grupul german pregătește construirea unei fabrici de pulberi pentru muniție la Victoria.
Potrivit autorităților române, șantierul Mangalia ar putea fi implicat și în alte proiecte de apărare aprobate prin programul SAFE. De exemplu, carcasele pentru transportoarele blindate Piranha V sau pentru viitoarele mașini de luptă ale infanteriei ar putea fi sudate în halele șantierului, unde există specialiști cu experiență în lucrări industriale complexe.
Pentru programul SAFE, contractele ar trebui semnate până în luna mai 2026. În acest context, autoritățile române încearcă să atragă un partener industrial capabil să folosească infrastructura de la Mangalia și să asigure continuitatea activității.
Dacă proiectele vor fi confirmate, construcția navelor militare ar putea deveni una dintre cele mai importante investiții din industria navală românească din ultimii ani, oferind șantierului o șansă reală de redresare economică și strategică.
Recomandate
România analizează propunerea Franței privind extinderea descurajării nucleare europene , iar decizia va fi discutată mai întâi la nivelul președintelui țării și al instituțiilor responsabile de securitate, potrivit declarațiilor vicepremierului Tanczos Barna citate de Digi24 . Oficialul a subliniat că subiectul trebuie analizat rapid, în contextul schimbărilor de securitate din regiune. Vicepremierul a explicat că inițiativa anunțată de președintele francez Emmanuel Macron, care vizează creșterea numărului de focoase nucleare și consolidarea cooperării europene în domeniul descurajării nucleare, nu a ajuns încă formal pe agenda guvernului român. Potrivit procedurilor instituționale, discuțiile vor începe la nivelul președintelui României, apoi vor implica ministrul de Externe și premierul. Analiză la nivelul instituțiilor de securitate Tanczos Barna a precizat că România trebuie să trateze cu atenție această inițiativă, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice recente. El a subliniat câteva elemente importante: România a fost până acum un punct de stabilitate în regiune , datorită infrastructurii militare NATO și bazei de la Deveselu; situația de securitate din Europa s-a schimbat rapid în ultimul timp; orice decizie privind cooperarea nucleară trebuie luată în coordonare cu aliații strategici . România, invitată la discuții Ministrul de Externe, Oana Țoiu , a confirmat că România se numără printre statele europene invitate să participe la discuțiile lansate de Franța privind o cooperare mai strânsă în domeniul descurajării nucleare. Ea a subliniat însă că: discuțiile sunt într-o etapă incipientă ; principiul central rămâne Articolul 5 al NATO , care garantează apărarea colectivă a statelor membre; în cazul României, poziția oficială va fi stabilită în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) , prezidat de șeful statului. Contextul inițiativei franceze Președintele Emmanuel Macron a propus intensificarea rolului Franței în securitatea europeană , inclusiv prin extinderea conceptului de „descurajare nucleară” către partenerii europeni interesați. Inițiativa apare într-un moment de tensiuni geopolitice majore și de reconfigurare a arhitecturii de securitate în Europa. Pentru România, participarea la aceste discuții ar putea avea implicații importante în strategia de apărare și în relațiile cu aliații din NATO și Uniunea Europeană. [...]
România a fost invitată de Franța la discuții despre „ umbrela nucleară ” , potrivit unei declarații făcute marți de ministra de Externe, Oana Țoiu , informează Digi24 , care citează Reuters. Anunțul a fost făcut în contextul intensificării dezbaterilor europene privind securitatea și descurajarea nucleară, pe fondul tensiunilor internaționale tot mai accentuate. Oana Țoiu a precizat, aflată în Polonia, că România a primit invitația de a participa la discuții privind așa-numita „umbrelă nucleară” franceză. Ea a subliniat că o eventuală decizie în acest sens nu îi aparține personal, ci va fi analizată și stabilită în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, instituția care gestionează marile dosare de securitate națională. Într-un interviu acordat postului polonez TVP World , ministra a evitat să-și exprime o opinie personală privind oportunitatea aderării României la viitoare acorduri de partajare nucleară sau la formule de „descurajare avansată”. Ea a arătat că astfel de opțiuni trebuie să reflecte un consens național și să fie asumate instituțional. Invitația vine după ce președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că Parisul își va consolida capacitatea de descurajare nucleară și va crește dimensiunea arsenalului, invocând riscurile crescute de conflicte la nivel global care pot depăși pragul convențional. Franța este singura putere nucleară din Uniunea Europeană, iar inițiativa sa este privită ca o posibilă extindere a garanțiilor de securitate pentru statele europene, în paralel cu arhitectura NATO . Pe scurt, situația se conturează astfel: Franța propune consultări privind extinderea descurajării nucleare; România a fost invitată oficial la discuții; O decizie va fi luată de CSAT, nu la nivel individual; Contextul este marcat de escaladări militare și incertitudini strategice. În perioada următoare, tema ar putea deveni una centrală pe agenda de securitate a României, în condițiile în care dezbaterea despre rolul Europei în propria apărare capătă tot mai multă greutate în 2026. [...]
Falcon Defence anunță contracte de 253 milioane de euro și lansarea unei platforme de producție în România , intrând oficial pe piața locală cu un proiect dedicat materialelor energetice și muniției de artilerie, potrivit G4Media , care citează Agerpres. Contractele ferme vizează livrări în 2026 și vor fi onorate inițial prin facilitățile existente ale grupului din Europa și Asia. Compania, parte a Falcon Group, anunță o capacitate actuală de producție de 5.000 de proiectile de 155 mm pe lună, cu disponibilitate imediată. Prin parteneriate internaționale, rețeaua ar urma să ajungă la 30.000 de proiectile lunar până în trimestrul al doilea din 2026. În România, prima fază a investiției va adăuga o capacitate suplimentară de 10.000 de proiectile pe lună, ceea ce ar asigura un volum de aproximativ 220.000 de proiectile pentru livrările din 2026. Producția va respecta standardele NATO și reglementările europene privind controlul exporturilor. Proiectul presupune retehnologizarea și reactivarea unei platforme industriale existente, achiziționată în 2025 cu aprobarea investiției străine directe. Investiția estimată pentru prima etapă este de circa 50 milioane de euro și ar urma să genereze între 100 și 150 de locuri de muncă directe, plus câteva sute indirecte. Compania anunță și planuri pentru linii suplimentare de producție pentru RDX și TNT, cu obiectivul declarat de a consolida autonomia României în domeniul materialelor energetice. Reprezentanții Falcon Defence susțin că proiectul se înscrie în tendința europeană de extindere a capacităților din industria de apărare, pe fondul creșterii cererii de muniție în contextul războiului din Ucraina. Prin această investiție, România ar urma să fie integrată într-o rețea industrială internațională dedicată producției de muniție de artilerie, într-un moment în care mai multe state membre ale Uniunii Europene își majorează bugetele de apărare și își consolidează capacitățile interne de producție. [...]
Statele Unite anunță intensificarea operațiunilor militare împotriva Iranului , Pentagonul confirmând trecerea conflictului într-o nouă etapă a campaniei aeriene, în timp ce serviciile de informații americane monitorizează evoluțiile politice de la Teheran după apariția informațiilor despre succesorul liderului suprem. Potrivit Știrile ProTV , administrația americană discută deja atât extinderea atacurilor, cât și posibilele evoluții politice din Iran după război. Pentagonul anunță trecerea la „faza a doua” a operațiunii Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a declarat că operațiunea militară împotriva Iranului se află încă la început, chiar dacă au trecut câteva zile de la lansarea atacurilor aeriene. Oficialul a avertizat că următoarele valuri de atacuri vor fi mai ample , iar obiectivul imediat este controlul complet al spațiului aerian iranian. Planul militar prezentat de Pentagon include mai multe etape: preluarea controlului total al spațiului aerian al Iranului în mai puțin de o săptămână; identificarea și distrugerea lansatoarelor de rachete și a infrastructurii militare ; lovirea industriei de apărare iraniene ; eliminarea liderilor militari ai regimului de la Teheran . Hegseth a spus că operațiunea nu a fost concepută ca o confruntare echilibrată, afirmând că forțele americane și israeliene profită de slăbirea adversarului. În paralel, șeful Statului Major al armatei americane, generalul Dan Caine , a declarat că Iranul lansează tot mai puține rachete comparativ cu începutul conflictului, semn că infrastructura militară a fost afectată de loviturile aeriene. Un episod militar rar: scufundarea unei nave iraniene Pentagonul a confirmat și scufundarea unei nave de război iraniene în apropierea coastelor Sri Lanka , lovită de un submarin american cu torpile. Oficialii americani au descris incidentul drept prima scufundare a unei nave inamice cu torpile de la Al Doilea Război Mondial încoace , un episod rar în conflictele moderne. În același timp, armata americană a anunțat că șase militari americani au murit până acum în operațiuni. Washingtonul urmărește succesiunea la conducerea Iranului În paralel cu operațiunile militare, administrația de la Washington analizează și evoluțiile politice interne din Iran. Potrivit HotNews , serviciile de informații americane monitorizează informațiile potrivit cărora Mojtaba Khamenei , fiul liderului suprem ucis în primul val de bombardamente, ar putea deveni noul conducător al Republicii Islamice. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a declarat că agențiile americane analizează aceste informații și că administrația președintelui Donald Trump discută deja despre rolul pe care Statele Unite l-ar putea avea în Iran după încheierea campaniei militare. Totuși, oficialii americani spun că prioritatea imediată rămâne succesul operațiunii militare , în timp ce deciziile privind viitorul politic al Iranului vor depinde de evoluția conflictului. În interiorul Statelor Unite, războiul provoacă și controverse politice. Un sondaj Reuters/Ipsos citat de Casa Albă arată că aproximativ un sfert dintre americani susțin atacurile asupra Iranului , în timp ce aproape jumătate dintre respondenți consideră că președintele Trump este prea dispus să recurgă la forța militară. [...]
IDF susține că un F-35I a doborât un Yak-130 deasupra Teheranului potrivit Economic Times , care citează anunțul făcut de armata israeliană. Relatarea vorbește despre o confruntare aer-aer rară în regiune: Israelul afirmă că un F-35I „Adir” ar fi doborât marți, 3 martie 2026, un Yak-130 iranian în spațiul aerian al capitalei Iranului, iar Forțele Aeriene Israeliene descriu acțiunea drept o premieră pentru platforma F-35 în cazul unei ținte pilotate. Informația rămâne, deocamdată, o declarație a părții israeliene, preluată de presă, fără detalii tehnice publice care să permită verificarea independentă: nu sunt indicate ora exactă, distanța de angajare, altitudinea, ruta de zbor sau tipul de armament folosit. AIRLIVE notează, la rândul său, că aparatul iranian ar fi un Yak-130 , avion de fabricație rusească folosit în principal pentru antrenament avansat, dar capabil și de misiuni de atac ușor. În același pachet de relatări, partea israeliană susține și caracterul „istoric” al doborârii: ar fi primul „kill” aer-aer israelian împotriva unui avion pilotat după aproximativ patru decenii, cu trimitere la un episod din 1985. Afirmația ține mai degrabă de registrul simbolic și de comunicare militară, până când vor apărea date suplimentare care să confirme cum s-a produs angajarea și ce s-a întâmplat cu aeronava iraniană. Confruntarea raportată este plasată în contextul unei campanii mai largi de lovituri asupra unor ținte din Iran. IDF a anunțat atacuri asupra unor centre de comandă asociate cu Basij și structuri de securitate internă din Teheran, descrise de armată ca elemente folosite pentru menținerea controlului. O relatare separată publicată de Newsonair.gov.in menționează, la rândul ei, lovituri asupra unor ținte militare și componente de apărare antiaeriană. [...]
Qognifly lansează public „Drone Wall”, un sistem autonom de contracarare a dronelor potrivit comunicatului transmis de Qognifly , soluția a fost dezvoltată în România, a fost validată în condiții operaționale, iar compania intră acum într-o etapă de consolidare, cu pregătiri pentru o unitate dedicată în București. Anunțul vine pe fondul răspândirii dronelor ieftine, care au schimbat rapid regulile în securitatea aeriană. Qognifly susține că nu mai este sustenabil să răspunzi la o amenințare relativ ieftină cu interceptări extrem de costisitoare și își propune să readucă „eficiența economică” în protecția infrastructurii și a comunităților, cu interceptori reutilizabili și automatizare bazată pe inteligență artificială. Ce este „Drone Wall” și cum funcționează În descrierea companiei, Drone Wall este o arhitectură integrată care acoperă întreg lanțul de reacție: detectare, identificare, urmărire, alocare de resurse și interceptare . Soluția este gândită ca un ecosistem unitar, integrabil, care să înlocuiască abordările „pe bucăți”, în care senzori și mijloace de neutralizare lucrează separat. Componentele-cheie menționate: radar la sol pentru detectare și urmărire; software de management al apărării aeriene (ADMS) , care coordonează imaginea operațională și decizia de angajare; o familie de interceptori pe trei raze de acțiune, inclusiv o variantă reutilizabilă aer-aer cu propulsie reactivă. Qognifly spune că sistemul rulează „la marginea rețelei” (procesare locală), pentru latență scăzută și reziliență mai bună, și că este rafinat continuu pe baza datelor și a feedbackului operațional din Ucraina, pentru îmbunătățirea clasificării țintelor și a eficienței intervenției. Miza: autonomie și un raport de cost mai bun O diferență importantă, potrivit companiei, este nivelul de autonomie: Drone Wall ar putea funcționa cu un număr minim de operatori , fără a depinde de un „pilot uman” dedicat fiecărei interceptări. Interceptorul este ghidat de radar și coordonat de ADMS într-un flux automatizat, astfel încât sistemul să poată face față unui volum mare de amenințări. Qognifly avansează și o țintă de raport de cost de aproximativ 1:20 față de soluțiile bazate pe rachete, în ideea unei protecții scalabile pentru infrastructură critică și zone urbane, cu accent pe prevenție și protecție, „nu pe escaladare”. De la validare la pregătirea producției în București Compania afirmă că Drone Wall a trecut de stadiul de concept și a fost evaluat în scenarii relevante pentru apărarea aeriană modernă. Pe baza acestor rezultate, Qognifly intră într-o etapă de standardizare a integrării și testării și pregătește o facilitate dedicată în București pentru producție în serie mică (lot pilot), fără să anunțe, deocamdată, începerea producției de serie. În paralel, Qognifly spune că a semnat memorandumuri de înțelegere cu trei companii din Ucraina , ca parte a strategiei de colaborare regională. Pe ce se sprijină compania: portofoliu de drone și lanț de dezvoltare „cap-coadă” Pe lângă sistemul de contracarare, Qognifly afirmă că are deja platforme aeriene fără pilot „mature” pe piață, livrate în peste 16 țări , inclusiv: drone tactice de recunoaștere (clasa 1, mini); platforme cu aripă fixă, inclusiv variante hibride cu autonomie declarată de peste 17 ore; drone de transport cu sarcină utilă de peste 50 kg; soluții comerciale antigrindină. Compania mai precizează că operează o facilitate europeană pentru dezvoltare și integrare UAV, cu control pe întreg lanțul: proiectare aeronautică, materiale compozite, avionica, senzori și software de misiune, ceea ce ar susține tranziția de la prototipuri la preindustrializare în România. Finanțare și pașii următori Qognifly menționează discuții avansate cu investitori, inclusiv internaționali, însă spune că a ales să meargă mai departe cu un partener strategic local, iar runda de finanțare ar urma să fie anunțată oficial în perioada următoare. Banii ar accelera testarea, finalizarea interceptorului reactiv și dezvoltarea capabilităților industriale, inclusiv algoritmi de procesare video și radar, coordonare împotriva mai multor drone și interceptori cu viteze de până la 500 km/h. Sinteză rapidă Element Ce spune Qognifly Produs „Drone Wall”, sistem integrat de detectare–urmărire–interceptare Validare testat în condiții operaționale, cu feedback din Ucraina Arhitectură radar + ADMS + interceptori pe 3 raze, inclusiv variantă reutilizabilă cu propulsie reactivă Producție pregătiri pentru o unitate dedicată în București, loturi pilot, fără anunț de serie Țintă de cost raport de aproximativ 1:20 față de soluții cu rachete [...]
