Știri
MApN ridică pragul de „eficiență a banului public” în achizițiile SAFE și transmite că nu va semna contracte în condiții dezavantajoase, în timp ce procedurile de atribuire sunt deja în derulare, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul acuzațiilor apărute în spațiul public privind modul în care ar fi fost selectate firmele pentru negocieri. Ce se schimbă, practic, în derularea achizițiilor Ministerul Apărării precizează că operatorii economici invitați la negocieri pentru contractele din Programul SAFE au fost aprobați în CSAT , iar documentațiile urmează să fie evaluate de comisiile nominalizate și de experți cooptați din structurile MApN. Instituția susține că aceste comisii funcționează „independent” și acționează „imparțial și obiectiv”, cu respectarea legislației în domeniul achizițiilor publice. În comunicatul citat, MApN indică faptul că Direcția Generală pentru Armamente a transmis invitațiile de participare către operatorii aprobați de CSAT pentru fiecare proiect SAFE, în cadrul procedurii de „negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare” (o procedură prevăzută de lege, folosită în anumite condiții). Miza: contracte mari, sub presiune publică și politică MApN afirmă explicit că nu va semna contracte care ar contraveni principiului eficienței utilizării fondurilor publice, raportat la documentațiile de atribuire aprobate. „MApN nu va semna contracte de achiziţie publică în condiţii dezavantajoase pentru instituţie (…) şi care contravin principiului eficienţei utilizării fondurilor publice.” Reacția ministerului este legată de acuzațiile potrivit cărora contractele SAFE ar fi fost influențate politic, inclusiv prin stabilirea firmelor de către angajați din Cancelaria premierului Ilie Bolojan, conform informațiilor prezentate. Context: ce este SAFE și cât vrea România să finanțeze SAFE („Acțiunea pentru securitatea Europei”) este descris ca un instrument financiar al Uniunii Europene, garantat din fonduri comunitare, destinat sprijinirii investițiilor în industria de apărare prin achiziții publice comune, axate pe capabilități militare prioritare și infrastructură cu utilizare duală. România ar fi obținut a doua cea mai mare alocare din program, de peste 16,6 miliarde euro (aprox. 83 miliarde lei), după Polonia. Din planul anual de înzestrare aprobat în CSAT și în Parlament, MApN a propus mutarea finanțării prin SAFE pentru 21 de proiecte de înzestrare, cu o valoare estimată a finanțării de 9,6 miliarde euro (aprox. 48 miliarde lei), pe cinci ani, între 2026 și 2030. Coordonarea accesării instrumentului SAFE este realizată de Guvern, prin Cancelaria Prim-Ministrului, care gestionează relația cu Comisia Europeană și cooperarea cu statele eligibile, iar implementarea se face în baza OUG nr. 62/2025, mai arată sursa. [...]
