Știri
Tag: pnrr

Nicușor Dan susține că România are motive de optimism, deși a intrat în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a PIB , potrivit unui mesaj transmis vineri seară . Reacția vine după ce Institutul Național de Statistică a anunțat că economia a înregistrat o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul anterior, marcând al doilea trimestru consecutiv de scădere, după minusul de 0,2% din trimestrul III. Șeful statului a îndemnat la echilibru în interpretarea datelor și a explicat că scăderea de 2% a economiei este legată în principal de reducerea consumului, cauzată fie de diminuarea puterii de cumpărare, fie de prudența populației și a mediului de afaceri. În același timp, Nicușor Dan a subliniat că România reușește să reducă un deficit bugetar ridicat fără sprijin extern și fără a repeta scenariul crizei din 2009–2010. Președintele a admis că economia încetinește de aproximativ patru ani, în pofida deficitelor mari, și a indicat mai multe probleme structurale care trebuie corectate: limitarea corupției, creșterea competitivității și o mai bună corelare între deciziile politice și așteptările mediului privat. În mesajul său, Nicușor Dan a invocat drept argumente pentru optimism fondurile europene, implementarea PNRR și programul SAFE , despre care spune că pot genera dezvoltare și echilibrare bugetară. El a menționat și progrese în combaterea evaziunii fiscale, dar a avertizat că România are încă multe reforme de făcut în justiție, economie, educație și sănătate. Declarația vine într-un context politic tensionat, în care opoziția și alți lideri politici au reacționat critic la datele economice, iar dezbaterea despre măsurile necesare pentru redresare este în plină desfășurare. [...]

România a inaugurat peste 560 km de autostradă în cinci ani și devine reper regional , în timp ce Bulgaria și Ungaria își regândesc strategiile de finanțare, arată o amplă analiză publicată de HotNews.ro , în cadrul proiectului european PULSE, cu contribuții din Bulgaria și Ungaria. La final de 2025, România a ajuns la 1.416,3 km de autostrăzi și drumuri expres , iar 2026 se anunță un an record, cu alți aproximativ 250 km promiși pentru inaugurare. Doar în ultimii cinci ani au fost deschiși peste 560 km, un salt semnificativ pentru o țară care, până în 2004, inaugurase foarte puține tronsoane noi. Motorul acestei accelerări a fost reprezentat de fondurile europene și, mai recent, de PNRR. Situația comparativă la final de 2025: Țara Suprafață (kmp) Km autostradă Km/1.000 kmp Ungaria 93.030 ~2.000 21,5 Bulgaria 111.000 875 7,88 România 238.400 1.416 5,94 Deși ritmul României este acum alert, raportat la suprafață rămâne cea mai slab acoperită din regiune. Totuși, diferența față de vecini începe să se reducă. În Bulgaria, boomul construcțiilor dintre 2010 și 2017 s-a bazat tot pe bani europeni. Ulterior, schimbarea schemei de finanțare pentru autostrada Hemus și controversele legate de atribuirea lucrărilor au blocat proiecte majore. În ultimii șapte ani au fost deschiși doar 15 km din această autostradă, iar instabilitatea politică – nouă runde de alegeri în cinci ani – a frânat investițiile. Pentru 2026 și 2027 nu există obiective clare de inaugurare. În Ungaria, extinderea rapidă după aderarea la UE a dus rețeaua la aproape 2.000 km. Însă, din 2022, Budapesta a concesionat 1.237 km către compania MKIF, pe 35 de ani, mutând accentul de pe finanțarea europeană pe un model de administrare privată pe termen lung. O analiză a publicației maghiare HVG arată că plățile de concesiune cresc semnificativ cheltuielile bugetare pentru autostrăzi. Interesant este că firme bulgare de construcții activează acum în România, invocând plățile la timp și stabilitatea contractelor. În paralel, România mizează pe noi instrumente europene pentru a finanța autostrăzile A7 și A8, parte din planul de a construi circa 1.000 km până în 2030. Concluzia partenerilor din proiectul PULSE este clară: fără fonduri europene, niciuna dintre cele trei țări nu ar fi avut același ritm de dezvoltare , însă strategiile politice și stabilitatea guvernamentală fac diferența în ultimii ani. [...]