Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul pregătește reducerea accizei la carburanți, cu accent pe motorină, iar decizia finală ar urma să fie luată până la finalul săptămânii și aplicată de săptămâna viitoare, potrivit Digi24. Premierul Ilie Bolojan a legat măsura de scumpirea accelerată a petrolului, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, și a spus că reducerea trebuie calibrată în funcție de impactul bugetar.
În intervenția în direct, Bolojan a evitat să avanseze un procent pentru tăierea accizei, argumentând că o astfel de decizie trebuie susținută de calcule. > „Nu cred că este în regulă să vedem procente aruncate în piață. Cel mai simplu lucru pe care poate să-l facă un om politic este să arunce idei în piață, să arunce procente în piață.”
Premierul a indicat că Executivul lucrează la „una sau două ipoteze de lucru” pentru a obține un efect vizibil în piață, fără a depăși „limita suportabilă” a bugetului, în condițiile deficitului. Tot el a precizat că schema de reducere a accizei va fi pusă în discuție și anunțată public până la sfârșitul săptămânii, astfel încât să fie adoptată și să intre în vigoare de săptămâna viitoare.
Pentru a acoperi parțial costurile măsurii, Guvernul are în vedere și un fond de solidaritate finanțat din profiturile excepționale ale companiilor din energie, în special ale celor integrate pe întreg lanțul, de la exploatare la vânzare. Bolojan a susținut că aceste câștiguri sunt generate de contextul internațional, nu de investiții suplimentare, și a făcut distincția între companiile integrate și cele care cumpără și revând carburant la noile cotații.
Pe energie, premierul a mai spus că prețurile la gaze pentru populație vor rămâne plafonate, invocând faptul că România își poate acoperi consumul casnic din producția internă. În schimb, pentru consumul industrial a arătat că resursa internă nu acoperă integral necesarul, iar o plafonare ar presupune costuri mari pentru stat, prin plata diferențelor față de cotațiile de achiziție.
În plan politic, Bolojan a avertizat că o criză generată de PSD ar putea destabiliza coaliția și a respins scenariul unui guvern minoritar, invocând mize economice și de finanțare europeană, inclusiv îndeplinirea jaloanelor din PNRR. Întrebat despre posibilitatea ca Sorin Grindeanu să devină premier, a refuzat să comenteze, afirmând: „Nu mă apuc să dau note și nici să fac estimări legate de calitățile unora sau altora.”
Recomandate
Parlamentul ar putea fi chemat în sesiune extraordinară la final de iulie pentru pachetul PNRR , însă trecerea tuturor reformelor necesare nu este sigură, potrivit informațiilor publicate de Economedia , care citează surse din PSD. Miza imediată este adoptarea pachetului de măsuri necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru care parlamentarii PSD ar fi fost anunțați să fie pregătiți de o sesiune extraordinară spre finalul lunii iulie. Aceleași surse indică însă că PSD nu ar susține toate proiectele incluse în acest pachet. Reformele PNRR, sub risc politic În acest context, una dintre cele mai disputate inițiative rămâne Legea salarizării unitare , pe fondul „mizei electorale” a proiectului, potrivit sursei citate. Informația sugerează că, deși convocarea unei sesiuni extraordinare ar urmări accelerarea adoptării reformelor, consensul politic pentru întregul set de măsuri nu este garantat. Posibilă învestire a unui nou guvern, tot la final de iulie În paralel, la finalul lunii iulie ar putea avea loc și învestirea unui nou guvern, dacă va fi desemnat un premier care să poată strânge o majoritate parlamentară. Sursele citate vorbesc despre nevoia unei perioade de „una-două săptămâni de liniște” înainte ca negocierile pentru majoritate să poată avansa. În același cadru, scenariul desemnării ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , ca premier „nu este considerat unul realist în acest moment”, potrivit surselor. [...]
Negocierile pentru o majoritate care să învestească rapid un guvern, fără sprijinul AUR, devin miza imediată , după ce Kelemen Hunor a transmis că Alexandru Nazare este „una dintre variante” pentru funcția de premier, dar că decizia nu aparține UDMR, potrivit G4Media . Liderul UDMR a spus, la Parlament, că nu are „nicio problemă” cu Alexandru Nazare ca opțiune de prim-ministru, însă a insistat că discuția despre nume și despre rotația premierilor nu ar trebui să fie prioritară în acest moment. Declarațiile sunt relatate de Agerpres, preluate de publicație. Prioritatea, în viziunea UDMR: majoritate parlamentară, nu rotația premierilor Kelemen Hunor a susținut că partidele ar trebui să se concentreze pe obținerea unei majorități parlamentare și pe învestirea unui guvern, nu pe „detalii” precum rotația premierilor. În același timp, el a afirmat că alegerile anticipate „nu vor fi” și că, în logica negocierilor, „nimeni nu vrea voturi de la AUR”, ceea ce restrânge opțiunile la un acord între partidele parlamentare. „În primul rând, trebuie să cădem de acord că alegerile anticipate nu vor fi. Nimeni nu vrea voturi de la AUR și atunci nu rămâne altă soluție decât să găsim împreună o posibilitate de a investi un guvern (...)” În acest context, liderul UDMR a cerut reducerea tensiunilor dintre partide și o abordare „pas cu pas”, invocând un „conflict foarte, foarte dur” între unele formațiuni și lideri. PNRR: consens pe majoritatea actelor, blocaj la legea salarizării unitare Pe agenda legislativă legată de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Kelemen Hunor a indicat existența unui consens între partide pentru adoptarea majorității actelor normative, inclusiv într-o posibilă sesiune extraordinară a Parlamentului. Singura temă unde nu există „o apropiere a punctelor de vedere”, potrivit lui, este legea salarizării unitare. UDMR își menține poziția că reforma salarizării nu trebuie să ducă la scăderea veniturilor în sectorul public și că ierarhizarea salariilor în administrație (centrală și locală), inclusiv în sănătate, educație, justiție și structurile de apărare și ordine publică, ar trebui refăcută pentru a reveni la „o piramidă corectă”. Ce urmează Din declarațiile citate reiese că UDMR încearcă să mute centrul negocierilor de la disputa pe nume și formule (precum rotația) către construirea unei majorități funcționale și adoptarea rapidă a pachetului legislativ asociat PNRR, cu legea salarizării unitare rămasă principalul punct sensibil. [...]
Atacul lui Siegfried Mureșan la adresa lui Sorin Grindeanu readuce în prim-plan tema credibilității României în UE și a implementării PNRR , într-un moment în care negocierile politice pentru viitorul guvern se poartă și pe terenul „încrederii” externe, potrivit HotNews . Eurodeputatul Siegfried Mureșan, propus de PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, a publicat luni dimineață un mesaj pe Facebook în care susține că „încrederea la nivel european se câștigă doar prin fapte” și că Uniunea Europeană „nu va uita” tentativa PSD, „sub conducerea premierului Sorin Grindeanu”, de a „legaliza corupția politică” prin OUG 13. Mureșan face trimitere la Ordonanța 13 , adoptată pe 31 ianuarie 2017 în mandatul lui Grindeanu, care dezincrimina parțial abuzul în serviciu. În mesaj, eurodeputatul invocă și protestele masive de atunci, despre care afirmă că au rămas „întipărite” în memoria partenerilor europeni. PNRR și deficitul, folosite ca argument de „încredere” în negocierile politice În aceeași postare, Mureșan aduce în discuție și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , susținând că un „alt moment de neîncredere” a fost „întârzierea la implementarea PNRR”, „fuga de reforme” și „deficitul de 9.3% al lui Marcel Ciolacu”, în perioada în care Grindeanu era membru al Guvernului. El afirmă, totodată, că încrederea ar fi fost „recâștigată în ultimul an prin rezultate”, invocând drept „dovadă” faptul că „cererea de plată 4 din PNRR a fost adoptată imediat și integral”. În final, Mureșan conchide că Sorin Grindeanu „va fi întotdeauna premierul OUG 13”, pe care îl descrie drept „incapabil să câștige încrederea pentru România”. [...]
Blocajul prelungit la desemnarea unui premier riscă să lase România fără un guvern cu mandat deplin , într-un moment în care partidele par mai preocupate să evite alegerile anticipate decât să închidă rapid criza, potrivit Adevărul . Fostul președinte Traian Băsescu susține că actorii politici prelungesc deliberat impasul, în timp ce „țara nu primește un guvern legitim”. Într-o postare pe Facebook, Băsescu descrie ironic un „consens” în care fiecare își urmărește interesul. Despre Sorin Grindeanu, el afirmă că „nu vrea anticipate” și nici să fie premier, invocând, în aceeași intervenție, teme precum PNRR și angajamentele din SAFE. Despre Ilie Bolojan, Băsescu spune că „nu vrea anticipate, dar vrea să rămână premier interimar pe termen nelimitat”, deși, potrivit fostului șef de stat, acesta ar fi primit prin moțiune de cenzură un „ordin constituțional de evacuare” din Palatul Victoria. Băsescu îl menționează și pe președintele Nicușor Dan , despre care afirmă că „nu vrea anticipate”, dar ar prefera ca partidele să aleagă ele un candidat „cu care să se evite anticipatele”. În aceeași logică, fostul președinte susține că Parlamentul „ar vota orice candidat pentru că nu vrea anticipate”, însă lipsește un nume de premier desemnat, concluzionând: „Doar țara nu primește un guvern legitim. Mai vedem la toamnă!”. Negocierile pentru guvern, din nou în impas Intervenția lui Traian Băsescu vine pe fondul prelungirii negocierilor pentru desemnarea unui nou prim-ministru, după căderea Guvernului Bolojan. Potrivit informațiilor prezentate, discuțiile dintre partidele fostei coaliții au ajuns din nou într-un punct mort, fără acord asupra viitorului premier. În acest context, PSD și-a oficializat susținerea pentru Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR susțin varianta europarlamentarului Siegfried Mureșan. Separat, Grupul parlamentar PACE – Întâi România a anunțat duminică, 28 iunie, că îl propune pe Patriarhul Daniel pentru funcția de prim-ministru, potrivit Adevărul . Miza: evitarea anticipatelor și lipsa unui guvern „legitim” În lipsa unor concesii între tabere, negocierile rămân blocate, iar președintele Nicușor Dan „pare să fi devenit parte a confruntării politice, în loc să arbitreze conflictul dintre partide”, conform unei analize publicate de Adevărul . În termeni politici, prelungirea interimatului menține incertitudinea asupra direcției guvernării și întârzie instalarea unui executiv cu mandat deplin. [...]
PSD cere ca riscul de retrogradare la „junk” să fie discutat în CSAT , pe fondul blocajului politic și al ședinței convocată înaintea Summitului NATO, potrivit G4Media . Deputatul Mihai Fifor îl acuză pe premierul interimar Ilie Bolojan că „ține țara captivă” și susține că „reziliența economică” trebuie tratată ca temă de securitate națională. Într-o postare pe Facebook, Fifor comentează ședința CSAT programată luni, convocată de președintele Nicușor Dan și organizată în contextul pregătirilor pentru Summitul NATO de la Ankara. Deputatul PSD spune că este o decizie „firească și necesară”, invocând și faptul că în echipa care îl va însoți pe președinte ar urma să fie „doi miniștri demiși”, respectiv ministrul Apărării și ministrul de Externe. Miza: legarea riscurilor economice de securitatea națională Fifor cere ca pe ordinea de zi a CSAT să fie introdusă și „problema extrem de urgentă și complicată” a modului în care „premierul demis de aproape două luni” ar menține blocajul politic, pe care îl descrie drept „vulnerabilitate strategică” pentru România. În același mesaj, deputatul PSD ridică tema unor declarații atribuite lui Ilie Bolojan privind o posibilă retrogradare a României în categoria „junk” (statut asociat, în general, cu un risc mai mare pentru investitori și costuri mai ridicate de finanțare). El solicită clarificări „la cel mai înalt nivel” dacă aceste afirmații „au vreun fundament” sau sunt „simple speculații”. Acuzații de „blocaj” și apel la deblocarea instituțională Fifor susține că decizii politice ar putea afecta economia și stabilitatea țării și afirmă că, dacă „reziliența economică” ar fi pusă în pericol pentru obiective politice, situația ar fi „de o gravitate excepțională”, în contextul în care „economia a fost deja împinsă în recesiune”, iar țara se confruntă cu „dificultăți economice și sociale”. În acest cadru, el cere ca CSAT să lămurească dacă „există sau nu o acțiune coordonată” care ar vulnerabiliza „interesele fundamentale ale statului român” și solicită „deblocarea situației politice” și revenirea „în matca constituțională”. [...]
PNL, USR și UDMR își leagă opțiunea de premier de credibilitatea României în UE , iar europarlamentarul Siegfried Mureșan susține că Sorin Grindeanu nu poate recâștiga încrederea partenerilor europeni din cauza asocierii cu OUG 13 , potrivit G4Media . Mureșan, prezentat drept propunerea PNL, USR și UDMR pentru funcția de premier, afirmă într-o postare pe Facebook că „Uniunea Europeană nu va uita niciodată” tentativa PSD, sub conducerea premierului de atunci Sorin Grindeanu, de a „legaliza corupția politică prin OUG 13”. El adaugă că încrederea „se câștigă doar prin fapte”, nu „doar prin vorbe”. Europarlamentarul invocă și protestele masive din perioada OUG 13, despre care spune că vor rămâne mult timp în memoria partenerilor europeni ca reper legat de statul de drept și valorile europene. PNRR și deficitul, ca argumente de neîncredere În aceeași intervenție, Mureșan indică drept „un alt moment de neîncredere” întârzierea implementării PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), „fuga de reforme” și „deficitul de 9,3% al lui Marcel Ciolacu”, menționând că Sorin Grindeanu a fost membru al Guvernului. „Încrederea a fost recâștigată” prin rezultate, susține Mureșan Mureșan afirmă că, în ultimul an, încrederea ar fi fost recâștigată „prin rezultate”, invocând că Guvernul „a făcut ce a promis”, „a oprit risipa” și și-a respectat angajamentele din PNRR. Ca exemplu, el spune că cererea de plată 4 din PNRR „a fost adoptată imediat și integral”. În concluzie, europarlamentarul își menține atacul la adresa lui Sorin Grindeanu: „Sorin Grindeanu va fi întotdeauna premierul OUG 13, incapabil să câștige încrederea pentru România.” [...]
