Știri
Știri din categoria Politică
PNL anunță că îl susține pe Ilie Bolojan și respinge presiunile PSD, potrivit Antena 3, după ce social-democrații au transmis că așteaptă demisia premierului până pe 23 aprilie și iau în calcul ieșirea de la guvernare.
Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu, în prezent primar general, a reacționat printr-o postare pe Facebook în care acuză PSD de „iresponsabilitate” și susține că demersul de schimbare a premierului ar putea declanșa o criză politică cu efecte economice. În mesaj, Ciucu afirmă că PSD ar fi „aruncat deficitul bugetar în aer”, ajungând „cel mai mare din Uniunea Europeană”, și că ar fi pus în pericol atragerea fondurilor europene.
„Să vă fie clar: Ilie Bolojan nu este o marionetă, așa cum v-ați obișnuit în trecut. Nu își va da demisia! Mai mult, larga majoritate a Partidului Național Liberal va face scut în jurul lui Ilie Bolojan.”
Ciucu avertizează că o eventuală destabilizare a guvernării ar afecta țintele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, programul de reforme și investiții finanțat din bani europeni) și ar bloca reforme asumate în programul de guvernare al Coaliției. El susține că, în lipsa „autorității politice”, aparatul administrativ s-ar demobiliza, iar banii europeni ar putea întârzia sau nu ar mai veni.
În același mesaj, liderul PNL afirmă că partidul a decis la ultimul Birou Politic Național că nu va mai face coaliție cu PSD dacă social-democrații vor demite Guvernul prin moțiune de cenzură. În logica prezentată de Ciucu, dacă premierul nu demisionează, PSD ar fi nevoit să meargă pe varianta demiterii în Parlament.
Pe fond, Antena 3 relatează că PSD ar fi pregătit o strategie de ieșire de la guvernare: dacă Ilie Bolojan nu demisionează până pe 23 aprilie, miniștrii PSD și-ar depune demisiile, iar partidul ar părăsi Executivul. În același scenariu, nu ar urma să demisioneze secretarii de stat, prefecții PSD și nici președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu.
În paralel, premierul Ilie Bolojan a mers miercuri seară la reuniunea de Paști a PNL București, iar în aceeași zi a avut o discuție de peste două ore, „între patru ochi”, cu președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, în încercarea de a obține o mediere a conflictului cu PSD, mai notează Antena 3.
Următorul moment politic indicat în material este luni, 20 aprilie, când PSD ar urma să organizeze un vot intern pentru retragerea sprijinului politic acordat premierului, prezentat public drept „consultare”. Antena 3 mai arată că, într-un scenariu de guvern minoritar, Ilie Bolojan ar avea la dispoziție 45 de zile pentru a cere Parlamentului un vot de încredere și ar putea rămâne la conducerea Executivului, în timp ce PSD ar intenționa să voteze moțiunea de cenzură anunțată de AUR și PACE – Întâi România.
Recomandate
PNL își justifică sprijinul pentru un guvern cu miniștri PSD prin „asumarea răspunderii” , după ce a refuzat în urmă cu câteva luni să susțină formula Tomac, considerată un „paravan”, potrivit Adevărul . Ilie Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, susține că diferența esențială ține de claritatea politică: PSD intră acum la guvernare cu propria echipă și își asumă explicit responsabilitatea. Într-o intervenție la B1 TV , Bolojan a spus că nu regretă decizia PNL de a nu susține Guvernul Tomac, invocând linia adoptată de partid după moțiunea de cenzură inițiată de PSD: liberalii au decis atunci că nu vor mai fi într-un guvern cu PSD. În opinia sa, PSD ar fi încercat să evite costurile politice ale guvernării, printr-un „joc dublu” în care era simultan la putere și în opoziție. De ce contează: miza este responsabilitatea politică, nu aritmetica parlamentară Bolojan argumentează că formula Tomac ar fi perpetuat ambiguitatea, pentru că PSD ar fi avut miniștri fără să își asume guvernarea în mod deschis. „Guvernul Tomac era o formulă de tip paravan: PSD avea miniștri, dar nu avea niciun fel de răspundere, nu era o asumare clară.” În schimb, liderul PNL spune că actuala formulă, rezultată din nominalizarea lui Luca Niculescu de către președintele României și din decizia PSD de a intra cu miniștri, „scoate” scena politică dintr-o „ipocrizie”, tocmai pentru că responsabilitatea este explicită. „Acest guvern, că ne place sau nu, ne scoate dintr-o anumită ipocrizie.” Critica scenariilor alternative și condiția intrării la guvernare Bolojan a respins și varianta unui Guvern Veștea, despre care afirmă că nu ar fi respectat „spiritul democrației parlamentare” și ar fi avantajat PSD. Totodată, el a susținut că intrarea într-o coaliție trebuie decisă doar când există convingerea că pot fi implementate măsurile necesare, altfel costul este pierderea credibilității. În acest context, Bolojan a invocat perioada 2023–2024 ca exemplu negativ, afirmând că, deși „s-a aruncat cu bani pe proiecte”, a existat un vot „puternic antisistem”, iar probleme precum „nedreptăți” și „numiri clientelare” nu ar fi fost corectate. Tensiuni interne în PNL înainte de votul de învestire Bolojan a respins ideea că susținerea guvernului condus de Luca Niculescu i-ar pune în pericol poziția în partid și a spus că va rămâne la conducerea PNL atât timp cât formațiunea consideră că îi este utilă. A admis însă existența unor opinii diferite în partid, inclusiv din partea celor care și-ar fi dorit participarea PNL la guvernare și obținerea de funcții. În același timp, liderul liberal s-a declarat convins că parlamentarii PNL vor respecta decizia partidului la votul de învestire, chiar dacă există rezerve legate de prezența PSD în guvern. Separat, Adrian Veștea, fost premier desemnat, a criticat decizia conducerii PNL de a susține guvernul Niculescu fără ca liberalii să aibă miniștri, acuzând o schimbare de poziție față de PSD. Context suplimentar despre acest episod apare într-un material distinct al publicației: Adrian Veștea, fost premier desemnat, a lansat un atac la adresa conducerii PNL . [...]
Demisia cerută de PNL la intrarea în opoziție a fost impusă prin demitere în Transporturi , după ce premierul interimar Ilie Bolojan l-a revocat din funcție pe secretarul de stat Ionel Scrioșteanu , potrivit G4Media , care citează „surse oficiale”. Scrioșteanu este prezentat de publicație drept „singurul înalt demnitar PNL” care ar fi refuzat să demisioneze, în contextul deciziei luate duminică de conducerea PNL. Context: PNL a decis intrarea în opoziție și retragerea din funcții Potrivit informațiilor relatate, PNL a hotărât duminică, în ședința Biroului Politic Național, intrarea în opoziție și plecarea „prin demisie” a secretarilor de stat și a șefilor de instituții. În acest cadru, luni, Ilie Bolojan – în calitate de premier interimar – l-a demis pe Ionel Scrioșteanu din Ministerul Transporturilor, conform sursei citate. Cine este Ionel Scrioșteanu, în relatarea sursei G4Media notează că Ionel Scrioșteanu provine din Ilfov și îl descrie ca fiind apropiat de gruparea lui Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov. Publicația mai susține că, după „o scurtă perioadă de răcire” a relațiilor cu Hubert Thuma, Scrioșteanu „a revenit alături de acesta”, potrivit informațiilor sale. [...]
Intrarea PNL în opoziție este prezentată în partid ca o încercare de refacere a credibilității și a identității politice , după costurile electorale ale guvernării alături de PSD, potrivit Mediafax . Deputatul liberal Robert Sighiartău susține că alianța începută în 2021 a erodat încrederea alegătorilor și a „diluat” profilul formațiunii. Într-o postare pe Facebook, Sighiartău afirmă că s-a opus de la început colaborării cu PSD, pe care o consideră „o greșeală” cu efecte directe asupra imaginii PNL. „În 2021, când PNL a intrat în alianță cu PSD, am spus că este o greșeală. O greșeală care ne-a costat enorm și a afectat profund încrederea alegătorilor noștri” Costul politic al guvernării și ruptura de PSD Deputatul argumentează că diferențele dintre PNL și PSD nu țin doar de doctrină, ci și de modul de a face politică. În lectura sa, PSD ar fi cules avantajele guvernării, în timp ce PNL ar fi suportat o parte importantă din costurile politice ale deciziilor nepopulare. Sighiartău face referire și la perioada în care Ilie Bolojan a fost premier, susținând că PNL și-a asumat atunci măsuri dificile pentru corectarea problemelor financiare ale țării. El afirmă că partidul a plătit electoral pentru aceste decizii și pune căderea Guvernului Bolojan pe seama PSD, interpretând episodul ca pe o încercare de a readuce PNL într-o poziție de subordonare. Ce spune Sighiartău despre „planul” de revenire la guvernare În mesajul său, deputatul liberal mai afirmă că, timp de cinci luni, ar fi existat încercări de readucere a PNL la guvernare alături de PSD, „cu sprijinul președintelui Nicușor Dan ”. În opinia sa, o astfel de formulă ar fi afectat suplimentar credibilitatea partidului, iar eșecul acestui demers ar fi dus la decizia de intrare în opoziție. „Acest plan a eșuat. PNL intră în opoziție” Sighiartău mai spune că votul care ar permite instalarea unui guvern susținut de PSD îi obligă pe cei care sprijină această formulă să își asume rezultatele guvernării. Ținta internă: reconstrucție până în 2028 În perspectiva lui Sighiartău, opoziția ar oferi PNL spațiul necesar pentru a-și reconstrui identitatea și a-și defini o direcție proprie, după „aproape cinci ani” în care partidul ar fi fost afectat de guvernarea cu PSD. El avertizează că urmează presiuni asupra primarilor liberali și posibile tentative de divizare, dar susține că alternativa ar fi fost pierderea definitivă a identității politice. Până în 2028, deputatul indică drept obiective atragerea de oameni noi, reorganizarea partidului și formularea de soluții pentru problemele României. „Nu este suficient să fim împotriva PSD. Trebuie să demonstrăm că suntem diferiți și că ținem la țara noastră” [...]
Decizia PNL de a vota un guvern din care nu face parte riscă să prelungească blocajele din administrațiile locale , într-un an deja marcat de întârzieri bugetare și incertitudine privind investițiile, avertizează liberalul Adrian Veștea , potrivit Mediafax . Fostul premier desemnat critică linia conducerii partidului, care le-a cerut parlamentarilor să susțină Executivul propus de premierul desemnat Luca Niculescu , deși PNL nu ar urma să intre la guvernare. Veștea susține că formula guvernamentală ar fi „practic monocolor PSD”, cu „câteva excepții tehnocrate”, iar PNL ar lipsi „cu desăvârșire” din noul Executiv. În acest context, el consideră că partidul ar trebui să urmărească participarea la guvernare, nu susținerea din afara ei. Efectul asupra primăriilor: investiții amânate și blocaje administrative Un punct central al mesajului vizează impactul instabilității politice asupra administrațiilor locale. Veștea afirmă că anul a fost dificil pentru primari și comunități, invocând: aprobarea întârziată a bugetului; incertitudinea privind investițiile; blocaje administrative. În opinia sa, aceste probleme se traduc în proiecte amânate, investiții blocate și oportunități pierdute pentru cetățeni. Totodată, el spune că România are nevoie „urgentă” de un guvern cu puteri depline. Acuzații de inconsecvență în conducerea PNL Veștea acuză conducerea PNL, pe care o asociază cu Ilie Bolojan, de inconsecvență politică. El compară poziția actuală cu cea de „acum câteva luni”, când, potrivit lui, susținerea unui guvern condus de un liberal era contestată de Bolojan și apropiații săi. În mesaj, Veștea afirmă că atunci menținerea PNL la guvernare ar fi fost catalogată drept o greșeală, iar cei care susțineau această linie ar fi fost amenințați cu excluderea. Acum, spune el, aceeași conducere ar susține votarea unui guvern din care liberalii nu fac parte. „Responsabilitatea politică nu poate fi invocată selectiv, în funcție de cine propune guvernul sau de cine ocupă funcția de prim-ministru” Avertisment politic: risc de declin și comparația cu PNȚCD În final, Veștea leagă decizia de evoluția PNL în sondaje și de slăbirea poziției politice, susținând că partidul trebuie să-și regăsească identitatea și valorile pentru a conta la alegerile din 2028. El avertizează că direcția actuală ar putea împinge PNL către un declin major și invocă riscul repetării destinului politic al PNȚCD. „PNL are nevoie de unitate, dar unitatea nu înseamnă unanimitate impusă. Are nevoie de disciplină, dar disciplina nu trebuie confundată cu tăcerea” [...]
PNL va vota învestirea guvernului Nicușor Dan–PSD, invocând deblocarea finanțării serviciilor publice , deși îl cataloghează drept „guvern al rușinii naționale”, potrivit G4Media , care redă o declarație a vicepreședintei PNL Raluca Turcan . Turcan susține că România a ajuns „într-un moment critic” din cauza întârzierii desemnărilor și a unor „tentative” care ar fi vizat „ruperea și îngenuncherea PNL”, iar statul ar fi fost blocat de interimatul unui guvern cu atribuții limitate. În acest context, ea afirmă că „servicii de bază” au rămas fără finanțare și indică probleme punctuale în sănătate și educație. Argumentul PNL: vot pentru a evita blocajul administrativ În mesajul citat, Raluca Turcan leagă votul PNL de necesitatea „deblocării” situației: „PNL l-a asigurat pe premierul desemnat că va primi votul pentru ca România să fie deblocată.” Ea afirmă că în sănătate „nu mai sunt bani pentru medicamente, consumabile și combustibil pentru salvări”, pe care le pune pe seama unui „buget prost gândit” de ministrul Alexandru Rogobete . În educație, spune că „plățile curente nu mai pot fi susținute”. Critica la adresa guvernului și acuzații privind fonduri pierdute Deși anunță sprijinul la învestire, Turcan descrie executivul drept „capturat de PSD” și „o rușine pentru România”. În același mesaj, ea acuză doi miniștri că ar fi „pierdut bani pentru România”, indicând sume și domenii: Alexandru Rogobete – „peste 1 miliard de euro” pentru sănătate, „doar pentru construcția de spitale”, cu „19 spitale sau corpuri noi de spitale sacrificate”; Florin Manole – „770 de milioane de euro” pentru legea salarizării, despre care afirmă că ar fi fost „moșmondită, pierdută și povestită”. Miza imediată: învestirea și funcționarea statului Turcan mai spune că populația resimte „o criză prelungită” care ar reduce calitatea vieții, invocând împrumuturi mai scumpe pentru cheltuieli curente, creșteri de prețuri și dobânzi, pe fondul percepției de instabilitate. În final, ea afirmă că guvernul va primi voturile necesare „ca să-și poată arăta adevărata valoare”, în condițiile în care, potrivit declarației, executivul ar urma să aibă „11 miniștri”. [...]
PNL justifică susținerea învestirii Guvernului Niculescu prin urgența rectificării bugetare , invocând riscul ca spitalele să rămână fără bani pentru medicamente și tratamente și ca ambulanțele să rămână fără combustibil, potrivit Agerpres . Vicepremierul Oana Gheorghiu afirmă că legea nu permite Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan să adopte rectificarea prin ordonanță de urgență, ceea ce ar prelungi un blocaj cu efecte directe asupra serviciilor publice esențiale. Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu descrie decizia ca pe o alegere „între două rele”: fie menținerea blocajului, fie contribuția la învestirea unui executiv „dominat de PSD”, pe care îl critică inclusiv prin prisma listei de miniștri. Ea spune că înțelege nemulțumirea față de votul liberalilor și susține că și ea este „revoltată”. Miza imediată: rectificarea bugetară și funcționarea sistemului sanitar Argumentul central invocat de vicepremier este că România are nevoie „urgentă” de rectificare bugetară, iar lipsa acesteia ar putea afecta direct: finanțarea medicamentelor și tratamentelor în spitale; alimentarea cu combustibil a ambulanțelor. În mesajul citat de Agerpres, Gheorghiu insistă că nu este doar o problemă de bani, ci una cu potențiale consecințe „măsurate în vieți omenești”. Context politic: de la căderea Guvernului Bolojan la un cabinet cu majoritate PSD Potrivit Oanei Gheorghiu, PSD, împreună cu AUR, a contribuit la căderea Guvernului Bolojan, despre care afirmă că începuse să „pună ordine în finanțele țării”, să reducă risipa și privilegiile. Ea mai susține că, în perioada de interimat, reformele au fost continuate „timp de peste cinci luni”, în pofida limitărilor și a contestărilor în instanță. Gheorghiu menționează că, după nominalizările eșuate Tomac și Veștea, PNL, USR și UDMR ar fi propus un guvern minoritar condus de Siegfried Mureșan, variantă refuzată de PSD. În final, spune ea, s-a ajuns la un executiv în care PSD are 11 miniștri din totalul de 17. Ce urmează, în logica PNL: opoziție și presiune pe „asumarea” guvernării Vicepremierul afirmă că PNL nu intră la guvernare, ci în opoziție, iar PSD „va trebui să își asume guvernarea” și să livreze promisiunile făcute, fără a mai putea invoca „austeritatea” lui Ilie Bolojan. În același timp, Gheorghiu spune că liberalii vor continua să susțină reforma statului, reducerea risipei, eliminarea privilegiilor și profesionalizarea companiilor de stat. [...]
