Știri
Știri din categoria Politică
PNL anunță că îl susține pe Ilie Bolojan și respinge presiunile PSD, potrivit Antena 3, după ce social-democrații au transmis că așteaptă demisia premierului până pe 23 aprilie și iau în calcul ieșirea de la guvernare.
Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu, în prezent primar general, a reacționat printr-o postare pe Facebook în care acuză PSD de „iresponsabilitate” și susține că demersul de schimbare a premierului ar putea declanșa o criză politică cu efecte economice. În mesaj, Ciucu afirmă că PSD ar fi „aruncat deficitul bugetar în aer”, ajungând „cel mai mare din Uniunea Europeană”, și că ar fi pus în pericol atragerea fondurilor europene.
„Să vă fie clar: Ilie Bolojan nu este o marionetă, așa cum v-ați obișnuit în trecut. Nu își va da demisia! Mai mult, larga majoritate a Partidului Național Liberal va face scut în jurul lui Ilie Bolojan.”
Ciucu avertizează că o eventuală destabilizare a guvernării ar afecta țintele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, programul de reforme și investiții finanțat din bani europeni) și ar bloca reforme asumate în programul de guvernare al Coaliției. El susține că, în lipsa „autorității politice”, aparatul administrativ s-ar demobiliza, iar banii europeni ar putea întârzia sau nu ar mai veni.
În același mesaj, liderul PNL afirmă că partidul a decis la ultimul Birou Politic Național că nu va mai face coaliție cu PSD dacă social-democrații vor demite Guvernul prin moțiune de cenzură. În logica prezentată de Ciucu, dacă premierul nu demisionează, PSD ar fi nevoit să meargă pe varianta demiterii în Parlament.
Pe fond, Antena 3 relatează că PSD ar fi pregătit o strategie de ieșire de la guvernare: dacă Ilie Bolojan nu demisionează până pe 23 aprilie, miniștrii PSD și-ar depune demisiile, iar partidul ar părăsi Executivul. În același scenariu, nu ar urma să demisioneze secretarii de stat, prefecții PSD și nici președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu.
În paralel, premierul Ilie Bolojan a mers miercuri seară la reuniunea de Paști a PNL București, iar în aceeași zi a avut o discuție de peste două ore, „între patru ochi”, cu președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, în încercarea de a obține o mediere a conflictului cu PSD, mai notează Antena 3.
Următorul moment politic indicat în material este luni, 20 aprilie, când PSD ar urma să organizeze un vot intern pentru retragerea sprijinului politic acordat premierului, prezentat public drept „consultare”. Antena 3 mai arată că, într-un scenariu de guvern minoritar, Ilie Bolojan ar avea la dispoziție 45 de zile pentru a cere Parlamentului un vot de încredere și ar putea rămâne la conducerea Executivului, în timp ce PSD ar intenționa să voteze moțiunea de cenzură anunțată de AUR și PACE – Întâi România.
Recomandate
Eugen Tomac spune că există încă spațiu pentru o majoritate PSD–PNL, ceea ce ar putea scurta blocajul guvernamental și reduce presiunea pentru alegeri anticipate, potrivit Mediafax . Consilierul prezidențial a afirmat că, deși moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a dus la căderea Guvernului și a amplificat tensiunile, „punțile nu sunt complet arse” între cele două partide. Declarația a fost făcută marți, la B1 TV, unde Tomac a argumentat că PSD și PNL au guvernat împreună „sub o formă sau alta” timp de 20 de ani și că, atâta vreme cât „stau la aceeași masă” pentru a discuta ieșirea din blocaj, există premise pentru reluarea negocierilor. Miza: evitarea anticipatelor și găsirea rapidă a unei formule de guvernare Tomac a pledat pentru continuarea discuțiilor în vederea formării unei majorități care să poată trece un nou Executiv prin votul de încredere al Parlamentului. În același timp, a avertizat că scenariul alegerilor anticipate ar fi „extrem de riscant” în acest moment. Argumentul „pro-occidental”: PSD și PNL, în aceeași coaliție la nivel european Întrebat dacă PSD ar fi în continuare un partid pro-occidental, Tomac a răspuns afirmativ și a invocat colaborarea de la nivel european, susținând că partidele care au făcut parte din coaliția guvernamentală până la moțiune se regăsesc și în Parlamentul European în coaliția care sprijină Comisia Europeană. Contextul crizei: desemnări succesive și un guvern respins în Parlament În material este reamintit că Eugen Tomac a fost desemnat premier pe 4 iunie de președintele Nicușor Dan și anunțase atunci intenția de a veni în fața Parlamentului cu un „guvern de specialiști”, adică un guvern tehnic (format din experți, nu din reprezentanți politici). După negocieri cu partidele, Tomac și-a depus mandatul, iar în locul său a fost desemnat Adrian Veștea. Președintele Consiliului Județean Brașov a prezentat o propunere de Guvern, însă aceasta a fost respinsă de Parlament. [...]
PNL contestă credibilitatea unui sondaj care repoziționează PSD peste liberali , într-un moment în care ierarhia din măsurătorile de opinie devine un instrument de presiune politică și de negociere, potrivit HotNews . Cel mai recent sondaj IRES, comandat de PSD, indică AUR la 40% în intenția de vot pentru alegerile parlamentare, urmat de PSD cu 21% și PNL cu 17%. USR ar obține 10%, iar 36% dintre respondenți spun că toate partidele sunt de vină pentru situația politică actuală. Reacția PNL: acuzații de „sondaje” fără legătură cu realitatea Vicepreședintele PNL Siegfried Mureșan , propus recent de alianța PNL–USR–UDMR pentru funcția de prim-ministru, a reacționat miercuri pe Facebook, susținând că PSD are „o lungă istorie” de a publica sondaje care „nu au nicio legătură cu realitatea”. În mesaj, Mureșan sugerează că, dacă într-un astfel de sondaj PSD apare cu doar 4% peste PNL, diferența „reală” ar fi, de fapt, în favoarea liberalilor. Exemplul invocat: un sondaj înainte de alegerile pentru Primăria Capitalei Mureșan a dat ca exemplu un sondaj comandat de PSD și publicat cu două zile înainte de alegerile pentru Primăria Municipiului București, în care candidatul PSD Daniel Băluță era creditat cu 27%, iar candidatul PNL Ciprian Ciucu cu 24%. „Două zile mai târziu, Ciprian Ciucu câştiga alegerile cu 36,16%, în timp ce Daniel Băluţă aduna 20,2% din voturi, obţinând doar locul 3. PSD îşi poate fura singur căciula, dacă doreşte, dar pe noi nu ne păcăleşte.” De ce contează: sondajele se bat cap în cap după moțiunea de cenzură HotNews notează că ierarhia din sondajul IRES diferă de cea din alte cercetări apărute după moțiunea de cenzură: deși AUR rămâne pe primul loc, alte măsurători plasează PNL pe locul al doilea, înaintea PSD. În sondajul INSCOP realizat după demiterea guvernului Bolojan, AUR era la 38,2%, urmat de PNL cu 20,3% și PSD cu 17,5% (USR 10%, UDMR 5%). În cercetarea Agenției de Rating Politic (30 iunie–3 iulie), AUR avea 36,4%, PNL 22,4%, PSD 17,9% (USR 10,5%, UDMR 4,9%). [...]
Un lider PSD avertizează că alegerile anticipate ar putea împinge România spre o majoritate care să impună un premier AUR , pe baza sondajelor interne ale partidului, potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul în care în spațiul public revine scenariul anticipatelor, iar PSD încearcă să mute discuția de la tactici politice la riscuri de guvernare și stabilitate. Daniel Zamfir , liderul senatorilor PSD, spune că „toată lumea flutură scenariul alegerilor anticipate” fără „un raționament minim, logic” și insistă că un astfel de demers ar avea consecințe care „fără doar și poate sunt unele menite să agraveze actuala situație”, inclusiv pe plan economic și social. Miza politică invocată de PSD: cine ar putea da premierul după anticipate În evaluarea lui Zamfir, anticipatele nu sunt doar un exercițiu electoral, ci pot schimba raportul de forțe astfel încât să devină dificil de evitat o nominalizare de premier din zona AUR, în funcție de rezultatele pe care PSD susține că le vede în măsurătorile interne. În același timp, el atrage atenția asupra poziționărilor dintre partide: PNL ar fi decis să nu se alieze cu PSD, însă, spune Zamfir, nu ar exista un veto liberal pentru o alianță cu AUR. Tot în această logică, Zamfir afirmă că atât Ilie Bolojan , cât și AUR ar avea „un obiectiv comun în momentul ăsta” – declanșarea alegerilor anticipate. Context: tensiuni în jurul alianțelor și al „frecventabilității” unor transferuri Zamfir critică și modul în care PNL ar fi cooptat doi membri din zona Dianei Șoșoacă, pe care i-ar fi pus șefi de organizații, sugerând că astfel „brusc sunt frecventabili”. În paralel, el explică de ce PSD ar avea „o problemă de încredere” în relația cu George Simion, fără ca fragmentul disponibil din material să detalieze argumentele complete. În ansamblu, intervenția lui Zamfir fixează o linie de mesaj în PSD: anticipatele sunt prezentate ca un pariu cu costuri economice și sociale și cu un risc politic major – o reconfigurare a puterii care ar putea forța, indirect, o soluție de premier asociată AUR. [...]
PSD ar putea strânge o majoritate de voturi pentru un guvern minoritar dacă ar primi mandatul de formare , susține Lia Olguța Vasilescu , într-o declarație făcută pe fondul blocajului politic și al lipsei unei formule de guvern cu „puteri depline”, potrivit Mediafax . Fosta ministră a Muncii a spus, marți seara, la Realitatea Plus , că ieșirea din criză este „foarte complicată”, dar că PSD ar reuși să obțină voturile necesare dacă i s-ar da mandatul să formeze un guvern minoritar. „E foarte complicat, dar eu cred că dacă s-ar da mandatul PSD-ului ca să formeze un guvern minoritar, ar reuși să obțină voturile.” Negocieri: „Nu” Întrebată dacă PSD are deja negocieri pentru obținerea voturilor, Vasilescu a răspuns că nu. Ținta politică: schimbarea guvernului Vasilescu a mai afirmat că PSD își dorește în continuare să ducă mai departe demersul început prin moțiunea de cenzură, respectiv „să dea jos acest guvern”. În același context, ea a criticat un executiv despre care spune că nu ar avea „niciun fel de putere” în afară de a semna contracte și de a face numiri în companiile de stat. „Să dea jos acest guvern. Și credeți-mă, orice guvern este mai bun decât un guvern care nu are niciun fel de putere decât a semna contracte în continuare și de a numi oamenii în companiile de stat.” [...]
PSD își condiționează sprijinul parlamentar pentru legile PNRR și anunță că nu va vota „la impuse” , într-un mesaj în care Sorin Grindeanu atacă dur retorica anti-PSD pe care o pune pe seama lui Ilie Bolojan și a unui „cor digital și de sclavi media”, potrivit HotNews . Într-o postare pe Facebook, președintele PSD susține că România traversează „de 10 luni” o „criză economică profundă” și că există riscul ca țara să fie retrogradată la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), în timp ce, spune el, discursul public rămâne blocat în „teza ieftină anti-PSD”. Miza politică: voturile PSD pentru pachetul de legi legat de PNRR Grindeanu afirmă că PSD își va respecta angajamentele, inclusiv cele privind legile necesare finalizării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , dar trasează o linie roșie: partidul nu va accepta proiecte „la impuse”, în contextul în care vorbește despre un „guvern demis”. În mesaj, liderul PSD enumeră explicit ce spune că nu va vota forma propusă de guvern și ce intenționează să modifice: Legea salarizării , dacă „taie din banii oamenilor” – „O vom corecta!”, afirmă el. O lege care ar închide noi capacități de producție de energie , pe fondul unei „liberalizări” care, susține Grindeanu, „a scumpit curentul cu 60%”. Legi care „ciuntesc” atribuțiile ANI (Agenția Națională de Integritate), despre care spune că ar rezolva „probleme de incompatibilitate și conflict de interese” pentru „unor useriști în frunte cu Fritz”. Presiune pe Guvern: proiecte „urgent la Parlament” Grindeanu îi cere „premierului demis” să nu întârzie publicarea proiectelor în transparență decizională și să le trimită rapid în Parlament, invocând urgența calendarului: „Ceasul ticăie…”. În același mesaj, liderul PSD își reafirmă poziția politică: „PSD este în opoziție” și va vota „transparent” doar „în interesul oamenilor și al României”, legând explicit miza de fond de finanțările europene: „miliardele din PNRR sunt vitale pentru România”. Contextul atacului: criza economică și retorica anti-PSD Pe fond, Grindeanu își construiește argumentația pe două planuri: pe de o parte, descrie presiunea economică asupra populației („românii abia se ajung cu banii de la o lună la alta”), iar pe de altă parte, acuză polarizarea politică și „propaganda” pe care o atribuie lui Ilie Bolojan. Totodată, admite că PSD „are o parte din vină” pentru situația actuală, afirmând că partidul a acceptat uneori „măsuri de dreapta” pentru stabilitatea țării și că a fost „arogant” sau „autosuficient”. Ce urmează, din informațiile prezentate, este o negociere politică pe forma finală a legilor asociate PNRR, cu PSD anunțând din start că nu va oferi un vot automat pentru pachetul promovat de guvern. [...]
Ciprian Ciucu contestă credibilitatea unui sondaj IRES comandat de PSD, care plasează AUR pe primul loc la parlamentare , susținând că aceeași „casă” de sondare l-a evaluat greșit înaintea alegerilor locale, potrivit news . Mesajul are miză politică directă: pune sub semnul întrebării un instrument folosit frecvent pentru a seta agenda și a influența percepțiile înainte de alegeri. Într-o intervenție la B1 TV, miercuri seară, primarul Sectorului 6 a spus că a fost cotat „pe locul 3” cu „două-trei zile înainte de alegeri”, dar a câștigat „pe locul unu, la 12 puncte procentuale”. Pe acest fond, Ciucu a calificat rezultatele actuale drept o „nouă intoxicare”. „Uitaţi-vă, casa aceasta a PSD. Pe mine mă dădeau pe locul 3 cu două-trei zile înainte de alegeri şi am ieşit pe locul unu, la 12 puncte procentuale, aceeaşi casă. Hai să fim serioşi! Hai să fim serioşi! Deci nu, e o nouă intoxicare, despre asta este vorba.” Ce arată sondajul invocat de Ciucu Sondajul IRES menționat în material este realizat „la comanda PSD” și estimează că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 40% dintre voturile exprimate. În clasament ar urma: PSD: 21% PNL: 17% USR: 10% UDMR: 3% (sub pragul electoral, potrivit sondajului) Partidul SENS: 2% SOS România: 2% POT: 1% De ce contează disputa pe sondaje Reacția lui Ciucu indică o contestare frontală a credibilității cercetării, pe fondul faptului că sondajul este prezentat ca fiind comandat de PSD. În lipsa altor date în material despre metodologie sau eșantion, acuzația rămâne la nivel de poziționare politică, dar are potențialul de a alimenta tensiunile din pre-campanie și de a relativiza rezultatele prezentate public. [...]
