Știri
Știri din categoria Politică
Dragoş Pîslaru avertizează PSD că destabilizarea Guvernului e „gravă iresponsabilitate”, potrivit News.ro. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a transmis, vineri, un mesaj public către PSD, în care critică ameninţările privind ieşirea de la guvernare şi cere „maturitate” politică, pe fondul riscurilor de securitate şi al presiunilor economice.
Într-o postare pe Facebook, Pîslaru susţine că România traversează o perioadă complicată, invocând războiul de la graniţă, conflictul din Orientul Mijlociu, volatilitatea economică, tensiunile de pe pieţe şi riscul reapariţiei unei crize energetice. În acest context, ministrul pune accent pe miza finalizării reformelor şi investiţiilor din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă), de care ar depinde „bugetul, credibilitatea şi direcţia” ţării.
„Orice tentativă de destabilizare a Guvernului este un act de gravă iresponsabilitate şi o dovadă de totală lipsă de respect faţă de români.”
Ministrul afirmă că poate înţelege competiţia politică şi diferenţele de opinie, inclusiv tentaţia mesajelor populiste, însă respinge ideea declanşării unei crize politice pentru interese de partid sau personale. „Asta nu mai este politică. Este iresponsabilitate”, spune Pîslaru, în mesajul citat de News.ro.
Pîslaru mai afirmă că reformele rămase de îndeplinit în PNRR „valorează, în termeni financiari, sute de milioane de euro” şi sunt „non-negociabile”, insistând că trebuie realizate „la timp şi fără scuze”. El critică, totodată, ameninţările publice de tipul „ieşim din coaliţie” şi cere colaborare în interiorul guvernării, avertizând că România „nu mai are nevoie de politicieni care îşi flexează muşchii pe la televizor ca să dea bine la partid”.
Recomandate
Ilie Bolojan spune că nu ia în calcul demisia din funcția de premier , în contextul tensiunilor din coaliție, potrivit HotNews.ro . Șeful Guvernului a susținut, într-o intervenție la Europa FM, că deciziile cabinetului au avut acceptul prealabil al coaliției și că cei care provoacă crize politice trebuie să își asume consecințele. Întrebat despre o eventuală plecare de la Palatul Victoria, pe fondul condiționărilor puse de PSD pentru continuarea guvernării, Bolojan a respins scenariul. „Nu iau în calcul o astfel de ipoteză. Caut să mă comport responsabil cât timp am onoarea să ocup această funcţie, cât timp suntem într-o situaţie problematică şi sigur, cei care generează crizele trebuie să-şi asume consecinţele acestor lucruri şi să acţioneze politic aşa cum consideră de cuviinţă.” În același context, liderul PNL a transmis că partidul își stabilește singur conducerea și premierul, avertizând că, dacă deciziile sunt luate „în alte sedii”, formațiunea riscă să devină irelevantă. El a argumentat că schimbarea unui cabinet cu altul nu rezolvă automat problemele României, ci poate deschide o perioadă de instabilitate în care nu se iau deciziile necesare. Bolojan a respins și varianta unui guvern minoritar ca soluție de ieșire din criză, deși a admis că România a mai funcționat în trecut în astfel de formule. Totodată, întrebat dacă ia în calcul o candidatură la alegerile prezidențiale din 2030, a negat, invocând existența unui președinte pe care PNL l-a susținut în turul al doilea și care ar dori să candideze. Pe de altă parte, PSD a demarat o consultare internă în teritoriu privind poziționarea față de actuala coaliție, care ar urma să se încheie cu un vot intern pe 20 aprilie, relatează HotNews.ro. Surse social-democrate citate de publicație susțin că obiectivul principal al demersului este forțarea înlocuirii premierului, în timp ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că partidul ar putea continua guvernarea dacă se schimbă protocolul coaliției sau ar putea trece în opoziție și a lăsat deschisă inclusiv posibilitatea unei rocade anticipate a premierilor. [...]
Sorin Grindeanu nu exclude ca PSD să preia guvernarea și funcția de premier , după consultările interne programate pe 20 aprilie, potrivit Antena 3 CNN . Liderul PSD spune că, în întâlnirile regionale desfășurate până acum, nu a existat nicio voce care să susțină continuarea guvernării în formula actuală, cu Ilie Bolojan premier. Consultările din partid și mesajul către coaliție Grindeanu a afirmat că PSD a organizat cinci întâlniri regionale, cu participarea a „peste 30 de județe”, urmând și reuniunea Ilfov-București. Din discuțiile purtate, el susține că nemulțumirea dominantă vizează modul în care funcționează coaliția, iar varianta menținerii actualei formule nu ar avea susținere internă. „Ceea ce îmi spun colegii din aceste mai bine de 30 de județe (...) e că nu ne mai dorim să continuăm în forma asta.” În același timp, Grindeanu a indicat că PSD își va stabili poziția după votul intern din 20 aprilie și a promis că partidul va prezenta public opțiunea aleasă, inclusiv prin detalierea scenariilor discutate. Scenariul „PSD cu premier” și schimbarea conducerii Guvernului Întrebat despre posibilitatea ca PSD să își asume guvernarea cu propriul premier, Grindeanu a spus că această variantă poate fi inclusă în scenariul unei coaliții menținute, dar cu un alt prim-ministru. El a evitat să intre în detalii înainte de consultarea internă, invocând nevoia unei decizii colective. Liderul PSD a mai arătat că discuțiile din partid au inclus și o „autoevaluare”, la care au participat „aproape toți miniștrii”, înainte ca el să prezinte „cele trei scenarii” care urmează să fie dezbătute. Opțiunile PSD la 20 aprilie și posibile consecințe politice Conform relatării, Grindeanu a reiterat că, dacă nu va fi posibilă o coaliție cu partide pro-europene, PSD poate trece în opoziție. El a subliniat că partidul nu își propune să comenteze organizarea internă a PNL sau USR și că decizia va fi luată strict din perspectiva PSD. Cele trei scenarii anunțate pentru dezbaterea din 20 aprilie sunt: trecerea PSD în opoziție; schimbarea lui Ilie Bolojan și a ministerelor; continuarea guvernării. În privința discuțiilor despre protocolul de guvernare, Grindeanu a spus că documentul existent nu ar fi legat de nume concrete, menționând explicit că nu „spune despre Bolojan, Sorin Grindeanu, Kelemen Hunor sau Dominic Fritz”. Anticipatele și tema „stabilității” în relația cu mediul de afaceri Întrebat despre alegeri anticipate, Grindeanu a condiționat ideea de stabilitate politică de efectele economice, arătând că stabilitatea este utilă „dacă îți oferă prosperitate” și dacă „direcția în care merge țara e una bună”. El a spus că PSD va încerca să acționeze „de bună credință” într-o coaliție pro-europeană, dacă există o majoritate care să susțină această formulă. În același articol este menționată și poziția liderului deputaților UDMR, Csoma Botond, care a declarat la RFI că ruperea coaliției și scenariul anticipatelor ar avea consecințe grave și ar avantaja doar AUR. [...]
Sorin Grindeanu susține că TVA diferențiat la carburanți este posibil , potrivit News.ro , și îl contrazice pe premier, pe fondul discuțiilor din coaliție despre măsuri pentru criza carburanților. Președintele PSD a declarat miercuri, la Parlament, că ordonanța adoptată de Guvern în legătură cu criza carburanților „nu are niciun efect”, ci doar stabilește cadrul. Grindeanu a spus că, de aproximativ o lună, ministrul Bogdan Ivan ar fi prezentat în coaliție mai multe scenarii, însă decizia politică a întârziat, iar „marea decizie” de luni a fost înființarea unui grup de lucru. În acest context, Grindeanu a afirmat că România ar fi „ultima țară din Uniunea Europeană” care nu a acționat și a acuzat „cinism” în întârzierea adoptării unor măsuri, sugerând că statul ar putea obține „venituri suplimentare” sau „venituri excepționale” din această situație. Liderul PSD a contestat afirmația premierului potrivit căreia nu se poate discuta despre TVA diferențiat, spunând că acest lucru este „fals” și că, într-o situație de criză, pot fi aplicate temporar măsuri speciale. El a indicat drept exemple Polonia și Spania, despre care a spus că au recurs la o astfel de soluție. Întrebat despre intenția premierului de a reduce prețul doar la motorină, nu și la benzină, Grindeanu a respins ideea, calificând-o drept „o prostie”. În declarațiile citate, el și-a exprimat speranța ca la următoarea ședință de guvern să existe „măcar o decizie” privind intervenția pe piața carburanților. [...]
Casa Albă cere circa 1.500 de miliarde de dolari pentru apărare în 2027 , potrivit CNN , într-un proiect de buget care ar duce cheltuielile militare la cel mai ridicat nivel din istoria modernă și ar reduce finanțarea pentru locuințe, servicii sociale și sănătate. Documentul publicat vineri este prezentat ca o schiță a priorităților președintelui și are, în mare parte, un caracter simbolic, întrucât Congresul controlează cheltuielile federale și rareori adoptă integral propunerile Casei Albe. Totuși, planul indică direcția politică a administrației Trump în contextul războiului în desfășurare cu Iranul. Conform propunerii, bugetul de apărare ar crește cu peste 40% față de anul trecut. Casa Albă vrea să consolideze producția de muniții, să extindă flota navală și să înceapă construcția sistemului de apărare antirachetă „Golden Dome”. Proiectul include și majorări salariale între 5% și 7% pentru personalul militar, cu obiectivul de a îmbunătăți recrutarea și retenția. Din cele 445 de miliarde de dolari pe care administrația vrea să le adauge bugetului apărării, 350 de miliarde ar urma să fie aprobate printr-o viitoare lege pe care republicanii intenționează să o treacă printr-o procedură ce necesită doar majoritate simplă în Senat, fără sprijin democrat. În paralel, propunerea pentru Departamentul Energiei include o creștere de peste 3,5 miliarde de dolari pentru National Nuclear Security Administration, pentru dezvoltarea de focoase noi, modernizarea celor existente și tehnologii pentru viitoare sisteme navale. Propunerea de buget urmărește să reducă cheltuielile non-apărare cu 10%, o tăiere de 73 de miliarde de dolari care ar afecta în principal locuințele, serviciile sociale, sănătatea și alte programe interne pe care administrația le-a catalogat drept „woke”. Pe partea de programe interne, planul ar elimina, între altele, programul de 4 miliarde de dolari pentru sprijinirea plății energiei de către gospodăriile cu venituri mici (Low Income Home Energy Assistance Program) și grantul de 775 de milioane de dolari Community Services Block Grant, destinat reducerii sărăciei. În energie și mediu, bugetul ar anula 15 miliarde de dolari din finanțarea Departamentului Energiei din legea de infrastructură adoptată în timpul fostului președinte Joe Biden și ar redirecționa peste 4,5 miliarde; ar elimina și peste 1 miliard de dolari pentru cercetare în climă și energie curată la Office of Science. Pentru Agenția pentru Protecția Mediului (EPA), Casa Albă propune înjumătățirea bugetului și eliminarea mai multor programe, inclusiv cele de „environmental justice”, despre care documentul susține că promovează „divisive racial discrimination”. Propunerea mai include reduceri pentru FEMA și pentru Cybersecurity and Infrastructure Security Agency, precum și demararea privatizării parțiale a activității de control în aeroporturi prin extinderea Screening Partnership Program, în care TSA plătește personal privat pentru verificări. În sănătate, bugetul ar tăia 5 miliarde de dolari de la National Institutes of Health și ar elimina mai multe institute din Departamentul Sănătății, iar pentru fisc ar reduce cu încă 1,4 miliarde de dolari finanțarea Internal Revenue Service; totodată, ar elimina 4,2 miliarde de dolari subvenții pentru stații de încărcare a mașinilor electrice. Următorul pas este dezbaterea în Congres, unde istoricul recent arată că propunerile Casei Albe pot fi modificate substanțial sau respinse. [...]
Plecarea unor oficiali ai administrației Trump, inclusiv directorul FBI Kash Patel, este discutată , potrivit Reuters , care citează un articol publicat de The Atlantic. Reuters relatează că, potrivit The Atlantic, la Casa Albă au loc discuții privind posibila ieșire din administrație a directorului FBI Kash Patel, a secretarului Armatei Daniel Driscoll și a secretarului Muncii Lori Chavez-DeRemer, pe baza informațiilor furnizate de persoane familiarizate cu planurile. Publicația americană notează că nu există, deocamdată, un calendar stabilit și că decizia finală nu a fost luată de președinte. „Momentul este incert, iar președintele Donald Trump nu s-a hotărât încă”, a relatat The Atlantic, citat de Reuters. Reuters precizează că nu a putut verifica imediat informațiile din articolul The Atlantic. Dacă aceste plecări se confirmă, ele ar putea indica o nouă rundă de schimbări la nivel înalt în administrația de la Washington, cu impact asupra conducerii unor instituții-cheie precum FBI, Departamentul Armatei și Departamentul Muncii. [...]
Dacian Cioloș a fost numit consilier prezidențial de Nicușor Dan , potrivit Mediafax . Administrația Prezidențială anunță că președintele României a semnat vineri, 3 aprilie 2026, decretul de numire. Numirea intră în vigoare de luni, 6 aprilie, când Cioloș își va prelua atribuțiile, conform comunicării citate de publicație. „Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri, 3 aprilie 2026, pentru numirea în funcția de consilier prezidențial a domnului Dacian Julien Cioloș”, transmite Administrația Prezidențială, care precizează că acesta își va asuma rolul de luni, 6 aprilie. În același context, Nicușor Dan l-a propus pe Dacian Cioloș pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei, în cadrul evenimentului dedicat Zilei Internaționale a Francofoniei, mai notează sursa. Cioloș a mai ocupat o funcție de consilier prezidențial în perioada în care Ilie Bolojan a asigurat interimatul la conducerea statului, după demisia fostului președinte Klaus Iohannis. În planul carierei publice, Cioloș a fost ministru al Agriculturii în 2007 și comisar european pentru Agricultură, numit în 2009 și învestit în funcție în 2010, iar în noiembrie 2015 a fost desemnat prim-ministru după demisia lui Victor Ponta, pe fondul tragediei de la Colectiv. [...]
