Știri
Știri din categoria Politică
PSD, PNL, USR și UDMR își asumă plafonarea creșterii cheltuielilor salariale la stat în 2027, printr-un acord politic care leagă noua lege a salarizării de țintele fiscale și de un prag de maximum 8 miliarde de lei peste nivelul din 2026, potrivit News.
Acordul a fost semnat după un proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială, iar cele patru partide se angajează să adopte legea până la finalul actualei sesiuni parlamentare. Miza este dublă: îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen 1 iulie 2026, și menținerea controlului asupra cheltuielilor bugetare într-un an în care noul cadru salarial ar urma să se aplice integral.
În comunicatul citat, Administrația Prezidențială precizează două garanții-cheie, cu impact direct asupra bugetului:
Tot documentul menționează că aplicarea noii legi „nu va pune România în situația de a-și încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu și lung”, ceea ce plasează reforma în logica limitării deficitului și a predictibilității cheltuielilor de personal.
Potrivit acordului, noua lege a salarizării este o etapă esențială în PNRR, cu termen de îndeplinire 1 iulie 2026. Legea ar urma să intre în vigoare „în totalitate” la 1 ianuarie 2027, fără aplicare eșalonată, iar semnatarii susțin că nu va mai fi modificată ulterior „prin intervenții speciale”.
Acordul este semnat de Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR), conform Administrației Prezidențiale.
Ministerul Muncii va publica proiectul de lege și va organiza consultări cu toate categoriile vizate de lege, mai arată comunicatul. Detaliile tehnice ale noii grile și ale mecanismelor de aplicare nu sunt prezentate în comunicatul citat de Administrația Prezidențială.
Recomandate
Partidele pro-europene din Parlament au convenit un plafon de creștere a cheltuielilor salariale în 2027 , într-un acord politic care condiționează noua lege a salarizării de țintele fiscale și de jaloanele din PNRR, potrivit Adevărul . Președintele Nicușor Dan a anunțat că, după un proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială, PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare. Miza este îndeplinirea termenului din Planul Național de Redresare și Reziliență , indicat ca 1 iulie 2026. În comunicarea Administrației Prezidențiale, citată de publicație, sunt stabilite două repere cu impact bugetar: niciun angajat din sectorul public nu ar urma să aibă o scădere a venitului total ca efect al aplicării legii, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în 2027 nu vor depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Totodată, acordul prevede că aplicarea noii legi nu va pune România în situația de a-și încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu și lung. Calendar și reguli de aplicare Noua lege a salarizării ar urma să intre în vigoare integral la 1 ianuarie 2027, „fără aplicare eșalonată”, și, conform acordului, nu ar mai urma să fie modificată ulterior prin „intervenții speciale”. Cine a semnat și ce urmează procedural Acordul a fost semnat de Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). În baza documentului, Ministerul Muncii va publica proiectul de lege și va organiza consultări cu toate categoriile vizate. [...]
PNL și USR își coordonează acțiunea în Parlament și în Guvern pentru a „contrabalansa” PSD , într-o formulă de colaborare pe care Ilie Bolojan o descrie ca necesară în actualul „provizorat”, potrivit news.ro . Președintele PNL a spus, miercuri seară, la B1 TV, că decizia de a colabora „din punct de vedere parlamentar”, de a face „în Guvern fiecare ce ține de noi ca lucrurile să meargă” și de a-și corela pozițiile în consultările cu președintele României a fost „un lucru corect” în contextul actual. Colaborare, dar fără „clonare” politică Bolojan a insistat că relația dintre PNL și USR este „una de colaborare și de respect”, însă partidele rămân distincte. El a descris PNL ca având „valori liberal-conservatoare”, legate de tradiții, vocație europeană și „valori economice”, precum și de „libertăți, de ordine, de familii, de comunități”. În același timp, a arătat că USR „are un profil diferit” și „reprezintă uneori categorii de votanți diferite”, dar a susținut că cele două formațiuni au, „una peste alta”, direcții convergente pentru „România modernă”. Miza: o contrapondere parlamentară la PSD Liderul PNL a argumentat că, lucrând împreună, PNL și USR pot constitui o „contrabalansare” în Parlament față de PSD, pe care îl acuză de „acțiuni iresponsabile”. El a precizat că, însumate, grupurile PNL și USR sunt „puțin mai mari decât PSD-ul” în Parlament. Bolojan a mai spus că a colaborat cu miniștri propuși de USR și de alte partide, încercând să mențină relații „civilizate” și de „încredere”, inclusiv prin susținerea lor în momente dificile și prin apărarea lor când au fost atacați. [...]
Ilie Bolojan acuză PSD că a încercat să subordoneze PNL , într-un context în care liberalii reclamă presiuni politice legate de moțiunea de cenzură și de căderea Guvernului, potrivit news.ro . Miza declarațiilor este una de funcționare a coalițiilor: Bolojan susține că PSD ar fi urmărit nu un parteneriat, ci un raport de tip „partid subordonat”. Președintele PNL a fost întrebat, miercuri seară, la B1 TV, cât este adevăr și cât este „anecdotă” în informațiile potrivit cărora PSD ar fi încercat să scindeze PNL odată cu introducerea moțiunii de cenzură și cu răsturnarea Guvernului. În răspuns, Bolojan a afirmat că, pe lângă obiectivul de a dărâma Guvernul, PSD ar fi urmărit „blocarea reformelor” și „eliminarea risipei”, dar și un calcul politic prin care PNL să devină „unul dintre partidele subordonate”. Bolojan a admis că, „în anumite perioade”, o astfel de subordonare „s-a întâmplat”, însă a susținut că PNL „a învățat din aceste greșeli” și că deciziile recente ar arăta că o parte majoritară a partidului a înțeles că „a fi demn este o necesitate” pentru a păstra respectul și încrederea electoratului. În același context, el a invocat și o afirmație a lui Ciprian Ciucu, potrivit căreia PNL „și-a redescoperit sufletul”. Atacul la PSD: „au nevoie de vasali, nu de parteneri” În intervenția sa, liderul PNL i-a criticat pe social-democrați, susținând că „foarte mulți oameni din PSD” ar proveni din „zone unde s-au obișnuit cu mici feude” și ar avea „o mentalitate de feudal”, ceea ce ar face ca PSD să caute „vasali”, nu parteneri. „Ei n-au nevoie de parteneri. Ei au nevoie de vasali. (...) PNL nu are vocație de vasal.” Bolojan a mai spus că, într-o „țară pe care ne-o dorim respectuoasă, civilizată”, respectul și încrederea trebuie oferite pentru a fi primite, iar nerespectarea înțelegerilor și a partenerilor ar face imposibilă continuarea unei colaborări în aceleași condiții. De ce contează Declarațiile indică o linie de demarcare mai dură a PNL față de PSD, cu efect direct asupra modului în care ar putea funcționa viitoare formule de guvernare sau înțelegeri parlamentare. În lectura lui Bolojan, problema nu este doar una de competiție electorală, ci de raport de forțe în coaliții: parteneriat versus subordonare. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan pune presiune pe PSD să deblocheze rapid formarea guvernului , argumentând că România nu își permite o perioadă în care Executivul „nu lucrează la capacitate”, într-un moment sensibil pentru accesarea fondurilor europene, potrivit Stirile Pro TV . Bolojan, lider al PNL, a spus că nu este „astăzi o piedică” în formarea unei majorități parlamentare și a susținut că PSD, care „a generat criza politică”, are „responsabilitatea morală” să vină cu soluții. Declarațiile au fost făcute în contextul consultărilor de la Cotroceni și al discuțiilor despre cine ar trebui să primească mandatul de a forma un nou guvern. Argumentul lui Bolojan: cine a dărâmat guvernul trebuie să vină cu majoritatea Întrebat la B1TV despre așteptările sale după consultările cu președintele și despre posibilitatea ca șeful statului să dea social-democraților mandatul de formare a guvernului, Bolojan a invocat „logica politică”: PSD a inițiat moțiunea de cenzură împreună cu AUR și, prin demiterea guvernului, „au probat că sunt în stare să facă o majoritate”, în timp ce partidele rămase în coaliție (PNL, USR, UDMR) ar fi arătat, „cel puțin asta este poza de moment”, că nu au capacitatea de a face majoritatea. În acest cadru, Bolojan a criticat faptul că, la mai mult de două săptămâni de la moțiune, PSD nu a anunțat public o asumare și o propunere de guvernare. Miza imediată: funcționarea guvernului și fondurile europene Bolojan a avertizat că România are nevoie de un guvern funcțional „în această perioadă”, pe care a descris-o drept crucială pentru accesarea fondurilor europene, și că trebuie evitată o etapă în care guvernul „nu lucrează”. Schimb de acuzații cu PSD: „campanie electorală” vs. „nu e cazul” În același context, Bolojan a respins acuzațiile președintelui PSD, Sorin Grindeanu, potrivit cărora ar fi în „campanie electorală prezidențială” și ar bloca formarea unei majorități. El a susținut că ideea este falsă și a argumentat că munca și comunicarea periodică a unui premier sunt firești și țin de respectul față de cetățeni. Potrivit relatării, Grindeanu i-a cerut premierului interimar „să iasă din campania electorală prezidențială” și a solicitat ca partidele prooccidentale să se așeze la masă pentru a forma guvernul. [...]
Schimbul de acuzații dintre PSD și PNL mută presiunea pe formarea majorității , după ce Ilie Bolojan a respins public ideea că ar fi „în campanie” și a susținut că nu el blochează negocierile pentru un nou guvern, potrivit HotNews . Ilie Bolojan, premier interimar și lider PNL, a declarat miercuri seară la B1 TV că acuzația lansată de Sorin Grindeanu, liderul PSD, este „falsă” și a negat că acțiunile sale ar face parte dintr-un plan de candidatură la următoarele alegeri prezidențiale. Bolojan a argumentat că își menține ritmul de lucru și comunicarea publică „din respect pentru oameni”, invocând o practică pe care spune că a avut-o „în toate cele nouă luni” cât a fost premier. „Eu întotdeauna, așa cum v-am spus, muncesc de dimineață până seara, or se pare că domnul Grindeanu nu are percepția că dacă muncești o faci natural, ci trebuie să fii doar în campanie electorală când muncești, or nu este cazul ăsta.” Miza: cine poartă responsabilitatea pentru o nouă majoritate În aceeași intervenție, Bolojan a răspuns și acuzației că ar „bloca găsirea unei soluții” și că „se agață în continuare de funcții”. El a spus că „Bolojan nu este astăzi o piedică în formarea unei majorități” și a atacat PSD, pe care l-a acuzat că a „dinamitat coaliția în mod iresponsabil” și că „nu are soluții”. Liderul PNL a reiterat că PSD și AUR, partidele care au demis Guvernul prin moțiune de cenzură , „au o responsabilitate morală să vină și cu soluțiile”, susținând că demiterea executivului ar fi trebuit să fie însoțită de capacitatea de a construi o majoritate. Ce a spus Grindeanu Tot miercuri, la „Adevărul LIVE” , Sorin Grindeanu a afirmat că Bolojan „este în campanie electorală prezidențială” și că ar trebui „să pună pauză câteva săptămâni, să facem Guvernul”. În plus, l-a acuzat că „se agață în continuare de funcții” și că „blochează găsirea unei soluții” pentru formarea unui nou guvern, susținând că „ține captiv USR”. Contextul acuzațiilor este detaliat într-un material anterior al publicației, despre care HotNews face trimitere aici: „blochează găsirea unei soluții” . În lipsa unor detalii suplimentare despre calendarul negocierilor, schimbul de replici indică o dispută directă pe tema responsabilității politice pentru formarea majorității și a viitorului guvern, într-un moment în care fiecare tabără încearcă să transfere costul blocajului către cealaltă. [...]
Ilie Bolojan respinge acuzațiile PSD în cazul fraților Micula și mută disputa în zona răspunderii guvernării , susținând că social-democrații lansează „pseudoștiri” pentru a evita asumarea responsabilității după căderea Executivului, potrivit Mediafax . Premierul interimar spune că PSD ar fi preferat atacurile politice și „informațiile false” în locul unei propuneri „clare” de premier și a unor soluții politice. În acest context, Bolojan afirmă că tema fraților Micula este folosită pentru a alimenta acuzații publice fără bază. „Pentru a acoperi această fugă de răspundere, se creează tot felul de pseudoștiri.” Ce spune Bolojan despre discuțiile invocate în cazul Micula Bolojan afirmă că, în toamna anului trecut, în interiorul Guvernului au existat „discuții tehnice” privind poziția statului român față de sentințe și litigii mai vechi care vizau compania controlată de frații Micula. Potrivit lui, într-o astfel de întâlnire a fost evocată o situație din perioada guvernării conduse de Ludovic Orban . În acest cadru, el acuză PSD că ar fi amestecat perioadele și ar fi atribuit actualei conduceri a Guvernului discuții care ar fi avut loc în alt mandat. „Cineva a povestit că pe vremea fostului premier Ludovic Orban s-au discutat niște fonduri. Să vii acum și să confunzi planurile, să spui că pe vremea actualului premier s-a întâmplat asta, să minți cu nerușinare, este inadmisibil.” Ținta directă: Daniel Zamfir și „nuanțarea” ulterioară Bolojan îl acuză direct pe senatorul PSD Daniel Zamfir că ar fi lansat informații false și că ulterior ar fi încercat să își nuanțeze declarațiile. „După aceea să corectezi și să spui doar «premierul» arată o lipsă totală de răspundere.” În plus, Bolojan afirmă că și informațiile vehiculate despre Alina Gorghiu ar face parte „din același registru al bluffurilor și minciunilor politice”, susținând că astfel de atacuri se întorc împotriva celor care le propagă. [...]
