Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
OpenAI își schimbă strategia de infrastructură și se îndepărtează de ideea de a deține centre de date „Stargate”, preferând să închirieze pe termen lung capacitate de calcul, o mutare care reduce nevoia de investiții directe, dar tensionează relațiile cu partenerii și ridică semne de întrebare privind predictibilitatea companiei, potrivit Tom's Hardware.
În forma inițială, Stargate a fost prezentat la începutul lui 2025 ca un joint venture cu Oracle și SoftBank, cu o țintă de investiții de 500 de miliarde de dolari (aprox. 2.250 miliarde lei) în centre de date pentru inteligență artificială în SUA. După „mai mult de un an” de dificultăți și neînțelegeri, OpenAI ar fi renunțat, în practică, la ideea de a deține infrastructură alături de parteneri și ar fi trecut la acorduri mai flexibile, bazate pe furnizori terți și închiriere de capacitate, conform Financial Times.
Schimbarea are o logică financiară pentru o companie care „arde numerar” și care ar fi ratat în ultimele luni ținte interne de venituri, notează materialul. În același timp, repoziționarea a produs „haos” în rândul partenerilor și a pus sub semnul întrebării fiabilitatea OpenAI, în condițiile în care raportul citat susține că startup-ul a „abandonat în practică” joint venture-ul, în favoarea unor acorduri bilaterale mari (inclusiv cu Oracle).
O persoană implicată în proiect ar fi spus că OpenAI a „tras pe linie moartă centrele de date proprii”, iar compania ar fi admis că Stargate este doar un „termen umbrelă” pentru strategia sa de capacitate de calcul.
Incertitudinile ar fi afectat și proiecte din afara SUA. Guvernul britanic a semnat un acord cu OpenAI și alți parteneri pentru construirea unui centru de date în Marea Britanie, însă OpenAI l-a pus „pe hold” la începutul acestei luni, invocând „reglementări restrictive” și „costuri ridicate ale energiei”. Ministrul britanic pentru IA, Kanishka Narayan, a declarat pentru Financial Times că singurul lucru care s-a schimbat față de momentul angajamentelor ar fi fost „mediul de finanțare pentru OpenAI”.
În paralel, unele părți implicate ar fi rămas cu sentimentul că au fost „dezamăgite și induse în eroare”, pe fondul deciziei Microsoft de a interveni în unele proiecte pe care OpenAI le-ar fi abandonat. O sursă citată de publicație a punctat că „banii nu sunt nelimitați”, iar o alta a spus că ar prefera Microsoft ca „chiriaș”, pentru că „este mai solvabil”.
În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul noilor acorduri sau despre ce proiecte vor continua efectiv sub „umbrela” Stargate, rămâne de urmărit cum va arăta, concret, mixul de furnizori și contracte prin care OpenAI își va asigura capacitatea de calcul în perioada următoare.
Recomandate
Procesul dintre Elon Musk și OpenAI mută disputa despre AI în zona de control și guvernanță, cu Microsoft în centrul mizei – potrivit Antena 3 , conflictul juridic ridică întrebarea practică a pieței: cine ajunge să decidă direcția unei tehnologii pe care chiar actorii din industrie o descriu drept potențial „superinteligență” (AGI), adică un nivel ipotetic în care capacitățile mașinii le depășesc pe cele umane. Miza imediată a procesului, așa cum este prezentată în material, este schimbarea OpenAI de la un „laborator” nonprofit la o structură orientată spre profit, supravegheată de o fundație nonprofit. Musk susține că liderii OpenAI ar fi trădat misiunea inițială – dezvoltarea AI „în mod sigur și transparent” – în favoarea obiectivului de a face bani. OpenAI, la rândul său, afirmă că Musk, cofondator plecat în 2018, ar fi devenit vocal abia acum din cauza succesului lui Sam Altman pe o piață pe care concurează și compania de AI a lui Musk, xAI, despre care Antena 3 notează că a fuzionat în februarie cu SpaceX. Microsoft, „controlul” și disputa despre cine decide În depoziția din această săptămână, Musk a reluat ideea că, în primii ani ai OpenAI, el ar fi trebuit să fie la conducere pentru a se asigura că tehnologia este folosită în siguranță. În același context, el a invocat investiția Microsoft de 20 de miliarde de dolari în OpenAI (aprox. 92 miliarde lei) ca motiv de îngrijorare, argumentând că „Microsoft are propriile motivații” care ar putea devia de la obiectivele inițiale. Musk a formulat în instanță și o întrebare către jurați, în linie cu teza sa privind riscurile: „Chiar ați vrea ca Microsoft să controleze superinteligența digitală?” Materialul citat de Antena 3, o analiză CNN, punctează însă că alternativa sugerată implicit de Musk, cel puțin în primii ani ai OpenAI, ar fi fost un control concentrat în jurul lui Musk și al unui consiliu dominat de numiri făcute de el. Musk ar fi spus că „avea nevoie de control” la început, anticipând ulterior diluarea participației prin intrarea altor investitori. O listă scurtă de „stăpâni” ai AGI și problema de legitimitate Analiza CNN redată de Antena 3 susține că, în timp ce părțile se contrazic, opțiunile discutate rămân, practic, în interiorul unui cerc restrâns de mari jucători: Musk, OpenAI (condusă de Sam Altman), Microsoft și, eventual, Google, Meta sau Anthropic. În același material apare și reacția unor membri ai juriului, care ar indica o ostilitate față de Musk, inclusiv formulări dure din chestionarele de selecție. Judecătoarea federală Yvonne Gonzalez Rogers ar fi recunoscut existența acestei ostilități, dar a susținut că ea nu exclude integritatea procesului judiciar. Instanța delimitează tema: nu este un proces despre riscurile AI Judecătoarea a intervenit și pe fondul retoricii despre riscurile existențiale ale AI, remarcând – potrivit textului – ironia faptului că Musk dezvoltă o companie în același domeniu. Tot ea a delimitat însă obiectul cauzei, spunând că nu este un proces despre riscurile AI sau efectele asupra omenirii, ci că acesta ar putea fi subiectul unui proces viitor. În termeni de impact, cazul evidențiază o tensiune care depășește disputa dintre două nume: cum se stabilește guvernanța (cine controlează, cu ce mandat și ce mecanisme de verificare) într-o industrie în care capitalul mare și infrastructura tehnologică tind să concentreze decizia în mâinile câtorva companii și fondatori. [...]
Sam Altman încearcă să reducă anxietatea legată de concedieri, susținând că OpenAI vizează „instrumente” care amplifică munca oamenilor, nu „entități” care îi înlocuiesc , potrivit IT之家 . Mesajul vine pe fondul unei percepții tot mai răspândite că inteligența artificială ar putea prelua o parte semnificativă din locurile de muncă, după un an marcat în SUA de valuri de disponibilizări. Altman a scris pe platforma X că direcția companiei este să construiască tehnologii care „îmbunătățesc și cresc capacitățile umane”, nu sisteme menite să înlocuiască oamenii. În aceeași intervenție, el a argumentat că pesimismul pe termen lung legat de „înlocuirea oamenilor de către AI” este greșit, deoarece, în timp, oamenii vor găsi „munci mai semnificative”. De ce contează: concedierile asociate cu AI alimentează rezistența față de tehnologie Publicația dă ca exemplu cazul dezvoltatorului jocului mobil „Candy Crush”, compania King, care ar fi concediat ingineri ce lucrau la un instrument de generare a nivelurilor cu ajutorul AI, după finalizarea proiectului, aceștia fiind înlocuiți de sistemul pe care l-au construit. În acest context, IT之家 notează că mulți oameni cred că AI va „prelua toate joburile”, iar această stare de spirit amplifică reticența față de tehnologie. Context: declarațiile din industrie care amplifică temerile Materialul amintește și de pozițiile CEO-ului Anthropic, Dario Amodei, care a susținut în repetate rânduri că lumea ar putea ajunge la un punct în care „tot codul este scris de AI” într-un interval de „șase luni până la un an”, contribuind la creșterea anxietății în jurul impactului AI asupra muncii. Ce promite Altman pe termen lung Altman a schițat și o viziune optimistă despre viitor, sugerând că oamenii ar putea avea o „viață prosperă și minunată” chiar și dacă nu își doresc să muncească din greu, fără a detalia însă cum ar funcționa concret un astfel de scenariu. [...]
Noile teste arată că GPT-5.5 ajunge din urmă Mythos Preview la capabilități relevante pentru securitate cibernetică , ceea ce pune sub semnul întrebării argumentul comercial al lansărilor „cu acces limitat” vândute ca măsură de siguranță, potrivit Ars Technica . În evaluarea AISI (instituția nu este detaliată în fragmentul furnizat), rezultatele pentru GPT-5.5 sugerează că Mythos Preview probabil nu a fost „un progres specific unui singur model”, ci mai degrabă un efect al îmbunătățirilor generale în autonomie pe termen lung, raționament și programare — adică exact tipul de evoluții care pot ridica simultan și utilitatea, și riscul în zona de „cyber”. De ce contează pentru companii și piața de securitate Dacă performanța „de vârf” în scenarii de securitate cibernetică nu mai este un diferențiator exclusiv al unui model foarte mediatizat, atunci: justificarea pentru prețuri premium și poziționare bazată pe „pericol” devine mai greu de susținut; presiunea se mută pe guvernanță (cine primește acces, în ce condiții) și pe control operațional, nu pe „unicitatea” tehnologică a unui singur produs; organizațiile care evaluează astfel de modele pentru apărare trebuie să trateze riscul ca fiind mai „generalizat” în generațiile noi de modele, nu ca o excepție. „Marketing bazat pe frică” și accesul limitat, în centrul discuției Într-un interviu recent acordat podcastului Core Memory , Sam Altman, CEO OpenAI, a criticat promovarea lansărilor limitate prin ceea ce el numește „marketing bazat pe frică”. El a comparat retorica din jurul unor modele cu un mesaj de tipul „am construit o bombă” urmat de vânzarea unui „adăpost anti-bombă” pentru 100 de milioane de dolari. „Va exista mult mai multă retorică despre modele prea periculoase pentru a fi lansate. Vor exista și modele foarte periculoase care vor trebui lansate în moduri diferite.” Interviul este disponibil aici: Core Memory . Cum își structurează OpenAI accesul la modelele „cyber” OpenAI a introdus în februarie un program-pilot numit „ Trusted Access for Cyber ”, prin care cercetători în securitate și companii își pot verifica identitatea și își pot înregistra interesul pentru a studia modele de frontieră în scopuri defensive: Trusted Access for Cyber și pagina de verificare: chatgpt.com/cyber . Luna trecută, compania a spus că folosește această listă pentru a controla lansarea limitată a GPT-5.4-Cyber, o variantă „ajustată intenționat” pentru capabilități suplimentare în zona cyber și cu mai puține restricții: OpenAI . Iar joi, Altman a afirmat pe rețele sociale că lansarea inițială a GPT-5.5-Cyber va fi, la rândul ei, limitată „în următoarele zile” la „apărători critici” din zona cyber: X . Ce urmează Pe termen scurt, miza se mută pe criteriile de acces și pe modul în care astfel de programe „cu identitate verificată” vor deveni un standard de piață pentru utilizarea defensivă. În același timp, dacă îmbunătățirile care cresc riscul sunt „mai generale”, cum sugerează AISI, presiunea pentru reguli și proceduri de lansare diferențiate (nu doar pentru un singur model „special”) ar putea crește. Limitarea importantă: fragmentul furnizat nu include detalii despre metodologie, seturi de teste sau scoruri, deci comparația rămâne la nivelul concluziei prezentate. [...]
Pentagonul își diversifică furnizorii de AI pentru rețele secrete , semnând acorduri cu șapte companii tehnologice și lăsând în afara listei Anthropic , pe fondul unei dispute legate de mecanismele de siguranță pentru utilizarea militară a inteligenței artificiale, potrivit Agerpres . Decizia are o miză operațională și de gestionare a riscului: integrarea unor „capacități avansate” de AI în rețele clasificate, în timp ce Pentagonul încearcă să evite blocaje de aprovizionare și o dependență prea mare de un singur furnizor, conform comunicatului citat de Reuters. Cine sunt furnizorii selectați și ce urmează să livreze Cele șapte companii cu care Departamentul american al Apărării a ajuns la acorduri sunt: SpaceX, OpenAI, Google, Nvidia, Reflection, Microsoft și Amazon. Unele dintre ele colaborau deja cu Pentagonul. Aceste soluții urmează să fie integrate în rețele cu „niveluri de impact 6 și 7”, o clasificare care se referă la efectele pe care compromiterea confidențialității, integrității sau disponibilității sistemelor informatice le-ar avea asupra securității naționale. De ce lipsește Anthropic din listă Comunicatul exclude Anthropic, companie aflată într-o dispută cu Pentagonul privind mecanismele de siguranță pentru utilizarea militară a AI. În același timp, sursa citată arată că există rezerve interne față de renunțarea la Anthropic: unii angajați ai departamentului, foști oficiali și furnizori de tehnologie care lucrează îndeaproape cu armata americană au declarat pentru Reuters că instrumentele firmei ar fi „mai bune decât alternativele”, deși s-a ordonat eliminarea lor în următoarele șase luni. Directorul pentru tehnologie al Departamentului Apărării, Emil Michael, a declarat pentru CNBC că Anthropic reprezintă în continuare un risc pentru lanțul de aprovizionare. Unde va fi folosită AI în armată Extinderea serviciilor de AI vizează utilizări precum: planificare; logistică; selectarea țintelor; alte activități operaționale, cu obiectivul de a simplifica și accelera operațiunile, potrivit comunicatului preluat de Reuters. [...]
Elon Musk a admis că xAI a folosit modele OpenAI pentru a antrena Grok , o recunoaștere care împinge în prim-plan „zona gri” a industriei AI privind distilarea modelelor și riscurile de încălcare a proprietății intelectuale, potrivit G4Media . Declarația a fost făcută într-un proces din California , în timpul unei audieri în care Musk a fost întrebat despre practicile de antrenare a modelelor de inteligență artificială. Discuția s-a concentrat pe „distilare” – o metodă prin care un model mai mare și mai performant este folosit pentru a antrena unul mai mic, transferându-i din capabilități. Întrebat direct dacă xAI a folosit tehnologia OpenAI în acest mod, Musk a evitat inițial un răspuns tranșant, spunând că „în general, toate companiile de AI” recurg la astfel de practici. Presat să clarifice, el a răspuns: „Parțial”. De ce contează: distilarea, între practică uzuală și dispută de proprietate intelectuală Distilarea este descrisă ca fiind larg utilizată în industrie, mai ales pentru a obține versiuni mai eficiente și mai accesibile ale unor sisteme complexe. În același timp, metoda a devenit controversată pe fondul disputelor legate de proprietatea intelectuală și de respectarea termenilor de utilizare. În acest context, articolul menționează mai multe poziții și reacții din industrie: Anthropic și OpenAI au atras atenția asupra riscurilor ca distilarea să fie folosită pentru a replica performanțele unor modele concurente fără a parcurge întregul proces de dezvoltare. Unele firme din China au fost acuzate că folosesc astfel de metode pentru a reduce costurile și timpul de dezvoltare. Google a anunțat măsuri pentru a limita ceea ce numește „atacuri de distilare”, pe care le consideră o posibilă formă de încălcare a proprietății intelectuale. Reprezentanții Anthropic au spus, într-o analiză publicată anterior, că distilarea este în esență o metodă legitimă și frecvent folosită pentru optimizarea modelelor proprii, dar care poate fi exploatată pentru avantaje competitive „discutabile”. Ce susține Musk Ulterior, Musk a spus că este „o practică standard” ca modelele de inteligență artificială să fie validate sau îmbunătățite cu ajutorul altor sisteme similare. Declarațiile vin pe fondul intensificării competiției în AI, într-un moment în care delimitarea dintre inovație, colaborare și utilizare controversată a tehnologiei devine tot mai dificilă, mai notează articolul. [...]
Elon Musk a recunoscut în instanță că xAI a folosit „distilarea” pe modele OpenAI pentru a antrena Grok , o practică ce poate eroda avantajul competitiv al laboratoarelor care investesc masiv în infrastructură de calcul și care, în același timp, ridică mizele privind aplicarea termenilor de utilizare ai modelelor, potrivit TechCrunch . Mărturia a fost dată joi, într-o instanță federală din California, în procesul în care Musk dă în judecată OpenAI , pe CEO-ul Sam Altman și pe Greg Brockman. Întrebat dacă xAI a folosit tehnici de distilare pe modele OpenAI pentru a antrena Grok, Musk a spus că este o practică generală în industrie, iar când i s-a cerut să confirme dacă răspunsul este „da”, a răspuns: „Parțial”. De ce contează: distilarea reduce bariera de cost și apasă pe regulile de utilizare Distilarea (în contextul modelelor de inteligență artificială) este o metodă prin care un model nou este antrenat să reproducă comportamentul unuia mai performant, prin interogări sistematice ale chatboturilor sau ale interfețelor de programare (API) puse la dispoziție public. Miza economică este că astfel pot fi obținute modele „aproape la fel de capabile” la costuri mai mici, subminând avantajul construit de jucătorii mari prin investiții în capacitate de calcul. TechCrunch notează că nu este clar dacă distilarea este explicit ilegală; mai degrabă, ar putea încălca termenii de utilizare impuși de companii pentru produsele lor. Reacția industriei: încercări de a bloca interogările „suspecte” În paralel, OpenAI, Anthropic și Google ar fi lansat, prin Frontier Model Forum, o inițiativă de schimb de informații despre cum pot fi combătute încercările de distilare, în special din China. Abordarea descrisă se bazează pe identificarea și prevenirea interogărilor în masă care pot „cartografia” comportamentul intern al modelelor. OpenAI nu a răspuns solicitării de comentariu privind declarația lui Musk, la momentul publicării articolului. Context din proces: poziționarea xAI în cursa globală În aceeași mărturie, Musk a fost întrebat despre o afirmație făcută vara trecută, potrivit căreia xAI ar urma să depășească în curând orice companie, cu excepția Google. El a clasat furnizorii de top astfel: Anthropic pe primul loc, urmată de OpenAI, Google și modele chinezești cu cod deschis, caracterizând xAI drept o companie mult mai mică, cu „câteva sute” de angajați. [...]
