Justiție20 iun. 2026
O rețea din România a recrutat peste 400 de „săgeți” pentru conturi bancare vândute în Marea Britanie - Eurojust estimează un profit de cel puțin 3 milioane de euro din fraude și spălare de bani
O rețea care a folosit peste 400 de români drept „săgeți” pentru deschiderea de conturi în Marea Britanie a facilitat fraude bancare estimate la cel puțin 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane de lei) , potrivit unei investigații publicate de Libertatea . Cazul arată cum vulnerabilitatea socială a fost transformată într-o „infrastructură” de spălare a banilor, cu efect direct asupra companiilor și instituțiilor păgubite în mai multe țări. Potrivit Eurojust , anchetatorii au identificat 113 victime (persoane fizice, firme și autorități locale), iar profitul grupării este estimat la minimum 3 milioane de euro, obținut prin scheme de fraudă și transferuri succesive menite să ascundă proveniența banilor. Cum funcționa mecanismul: conturi pe numele „săgeților”, bani scoși din sistem Un exemplu descris în material pornește din martie 2020, când Primăria Rueil-Malmaison (Franța) a plătit o factură falsificată de 23.692 de euro, iar banii au ajuns într-un cont din Marea Britanie pe numele unui român din Bâscenii de Jos (Buzău). Bărbatul a declarat că a fost dus la bancă de un consătean și pus să deschidă contul, fiind „titular” doar formal. Schema avea nevoie de volume mari de conturi pentru a „rupe” traseul banilor prin transferuri în cascadă. În paralel cu fraudele comise de cumpărătorii conturilor, o grupare din România se ocupa de recrutare și de deschiderea conturilor pe numele unor persoane vulnerabile, apoi de vânzarea accesului la aceste conturi. Recrutarea: promisiuni de muncă în Anglia și conturi deschise online Un moment-cheie al anchetei a fost un apel la 112 din 20 aprilie 2022, când un bărbat din Maxenu (Buzău) a reclamat că pe numele lui și al altor consăteni au fost deschise conturi la bănci din Marea Britanie. Recrutorii le-ar fi propus oamenilor să plece „la cules de ceapă”, cu promisiunea unui salariu lunar și fără costuri pentru pașapoarte, transport sau cazare. În apartamentul unde erau duși, fiecare primea un telefon mobil, iar conturile erau deschise online. Bărbatul care a sesizat poliția a plecat cu telefonul și a cerut ajutor, suspectând că nu e vorba de un loc de muncă real. În continuare, patru investigatori sub acoperire și colaboratori cu identitate protejată au fost autorizați să strângă informații, iar infiltrarea a dus la documentarea circuitului telefoanelor și a conturilor. Ce tipuri de fraude erau alimentate de aceste conturi Materialul descrie trei moduri de operare folosite de gruparea din Marea Britanie pentru a determina victimele să vireze bani în conturi controlate de ei: trimiterea de e-mailuri de pe adrese aproape identice cu cele ale unor directori, pentru a ordona plata unor facturi „urgente”; compromiterea comunicațiilor online și folosirea identității virtuale a uneia dintre părți pentru a redirecționa plăți; apeluri în care infractorii se prezentau drept „departamentul antifraudă” al băncii și convingeau victimele să mute banii „temporar” într-un alt cont; într-un caz, o victimă a virat 18.000 de lire sterline. Pentru a masca traseul, banii erau transferați mai departe către bănci din Emiratele Arabe Unite sau Germania, iar apoi retrași de la bancomate în Marea Britanie, potrivit descrierii din anchetă. „Săgeți” în serie: câte conturi și ce primeau recrutorii Pe numele fiecărei persoane recrutate erau deschise conturi la 7–13 bănci din Marea Britanie, dar și la servicii de transfer rapid, oamenilor spunându-li-se că sunt necesare pentru plata salariilor. După 2–3 săptămâni, „înțelegerea” pentru muncă era anulată, iar persoanele erau trimise înapoi în România cu câte 500 de lire (circa 3.000 de lei), conform relatării. Recrutorii români ar fi încasat între 150 și 1.300 de lire sterline pentru fiecare cont, în funcție de bancă și de „profilul” contului. În unele situații, unii români s-au trezit și „proprietari” ai unor firme deschise în Marea Britanie, pentru care se deschideau conturi vândute mai scump, potrivit declarațiilor din anchetă. Rolul pandemiei: deschideri de conturi din România, cu VPN și „bill-uri” După debutul pandemiei, deschiderea conturilor ar fi devenit posibilă online, inclusiv din România, prin aplicații de internet banking. Era nevoie de pașaport, de verificări prin fotografii sau filmări, de un „bill” (factură de utilități) ca dovadă de rezidență și de o cartelă cu număr din Anglia. Pentru a simula prezența în Marea Britanie, pe telefoane era instalată o aplicație VPN (care „mută” aparent locația dispozitivului). Telefoanele cu aplicațiile bancare erau apoi trimise în Marea Britanie. Cine este indicat ca lider al grupării din România În România, liderul grupării este indicat ca fiind Neculai Oiță („Ceaușu”/„Ceaușel”), 51 de ani, descris drept lider al romilor din Calvini (Buzău) și fost consilier local. Materialul menționează condamnări anterioare ale acestuia (cu suspendare) și un dosar de evaziune fiscală aflat încă pe rol la Tribunalul Buzău. Potrivit relatării, Oiță ar fi declarat anchetatorilor că el a „inventat afacerea cu conturile bancare”, pornind din 2018, după contacte în Birmingham și ulterior vânzarea conturilor către cumpărători pakistanezi. De ce contează pentru mediul de afaceri Cazul descrie un risc operațional și financiar clasic pentru companii și instituții: plăți făcute pe baza unor instrucțiuni false (facturi, e-mailuri „de la director”, apeluri „de la bancă”), în care banii ajung rapid în conturi greu de urmărit, deschise pe numele unor persoane fără legătură reală cu tranzacția. În lipsa unor detalii complete în fragmentul disponibil despre stadiul dosarelor și soluțiile instanțelor, rămâne de urmărit ce acuzații și ce măsuri judiciare vor fi confirmate în procedurile din România și Marea Britanie, în condițiile în care ancheta a implicat și cooperare internațională, inclusiv prin Eurojust și Europol. [...]
