Știri
Știri din categoria Externe
Posibila schimbare de poziție a SUA față de Falkland ar redesena calculele de securitate ale Londrei și ar putea încuraja Argentina să caute o soluție internațională mai agresivă pentru arhipelag, potrivit Digi24. În acest context, președintele argentinian Javier Milei a relansat public revendicarea asupra Insulelor Falkland (Malvine), reaprinzând o dispută veche cu Marea Britanie.
Milei a scris pe X că „Malvinele au fost, sunt și vor fi mereu argentiniene” și a declarat, într-un interviu pentru canalul digital Neura, că Argentina face „tot ceea ce este omenește posibil” pentru a readuce insulele sub controlul său, insistând că „suveranitatea este nenegociabilă”, dar trebuie gestionată „judicios”.
Insulele Falkland sunt un grup de insule aflate la aproximativ 500 de kilometri est de coasta Argentinei, cu o populație de 3.600 de locuitori. Marea Britanie și Argentina le revendică, iar în 1982 au purtat un război de 74 de zile, încheiat cu capitularea Argentinei; au murit cel puțin 900 de persoane.
Relansarea demersului argentinian vine după apariția informației că Statele Unite iau în calcul revizuirea sprijinului diplomatic pentru revendicările istorice ale Marii Britanii asupra unor teritorii „imperiale”, inclusiv Falkland. Digi24 notează că informația apare într-un e-mail intern de la Pentagon, raportat de Reuters.
Oficial, poziția SUA în disputa dintre Londra și Buenos Aires este de neutralitate, însă, neoficial, Washingtonul i-a sprijinit pe britanici în trecut cu arme și cooperare între servicii de informații. O eventuală susținere americană pentru revendicarea Argentinei ar fi o schimbare „semnificativă”, deoarece ar putea determina și alte state să adopte aceeași poziție, potrivit lui Ed Arnold de la Royal United Services Institute (RUSI).
Într-o declarație pentru BBC, Arnold a indicat și un posibil traseu diplomatic: Argentina ar putea încerca să obțină „un fel de intervenție la ONU”, iar SUA ar putea să o susțină sau să nu o blocheze.
Purtătorul de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer a reafirmat că insulele aparțin Marii Britanii și că „dreptul insularilor la autodeterminare primează”, adăugând că poziția Londrei a fost exprimată „clar și constant” inclusiv în fața administrațiilor americane anterioare.
Și opoziția conservatoare a transmis un mesaj similar. Kemi Badenoch a scris pe X că „Falkland sunt britanice. Punct” și a invocat faptul că insularii „au ales clar și în mod repetat”.
Digi24 plasează discuția despre Falkland într-un climat mai tensionat între SUA și Marea Britanie, pe fondul nemulțumirii lui Donald Trump față de refuzul aliaților europeni și NATO de a participa la războiul Statelor Unite și Israelului contra Iranului.
În același context, este menționat că Trump a criticat public NATO și a avertizat statele europene cu privire la consecințe dacă nu se aliniază unor obiective americane, inclusiv cele legate de Strâmtoarea Ormuz. Starmer a declarat, la 1 aprilie, că Marea Britanie nu va fi „târâtă” într-un conflict pe care îl consideră „nu războiul nostru”.
În lipsa unei poziții oficiale confirmate a Washingtonului privind Falkland, rămâne neclar dacă semnalele dinspre Pentagon se vor traduce într-o schimbare de politică externă. Totuși, simpla posibilitate ridică miza pentru Londra și poate oferi Buenos Aires un stimulent să împingă disputa în foruri internaționale.
Recomandate
România ar putea câștiga o poziție operațională mai puternică în NATO dacă administrația Trump va aplica un sistem de „recompense” și „consecințe” pentru aliați, inclusiv prin relocarea trupelor americane în Europa, potrivit Știrile Pro TV , care citează o analiză POLITICO bazată pe surse din NATO și din administrația SUA. Publicația arată că România apare între „aliații model” care au intrat în grațiile Casei Albe pentru sprijinul acordat SUA în războiul din Iran, inclusiv prin permiterea folosirii unor baze. În paralel, Casa Albă ar fi lucrat la un document intern care împarte statele NATO în țări „prietenoase” și „obraznice”, în funcție de cooperarea cu Washingtonul. Ce ar putea însemna „favoarea” SUA: trupe, exerciții, vânzări militare Conceptul discutat la Washington ar putea oferi administrației americane opțiuni de a redistribui beneficii militare între aliați, potrivit a doi oficiali europeni familiarizați cu planul, citați de POLITICO. În practică, ar putea fi vizate: retragerea sau reducerea unor desfășurări de trupe din țări considerate „rău-voitoare”; diminuarea exercițiilor comune; limitarea vânzărilor militare către anumiți aliați; mutarea acestor resurse către state considerate „aliați model”. Secretarul Apărării, Pete Hegseth , a formulat public ideea încă din decembrie, când a spus că „aliații model” vor primi „favoarea noastră specială”, iar cei care „nu își fac partea pentru apărarea colectivă” se vor confrunta cu „consecințe”. De ce România e menționată: sprijin logistic și infrastructură disponibilă În materialul citat, România este indicată între țările care au permis SUA să își folosească bazele aeriene, în timp ce alți aliați – precum Spania, Marea Britanie și Franța – fie au respins, fie au amânat cererile de ajutor ale Washingtonului. Bulgaria ar fi sprijinit „în liniște” logistica americană în Orientul Mijlociu. Un element operațional important pentru România este baza aeriană Mihail Kogălniceanu , descrisă ca recent extinsă și cu spațiu pentru mai multe trupe americane, după ce România a permis utilizarea ei pentru războiul aerian din Iran. Limitări și riscuri: relocarea trupelor e scumpă, iar „pedepsirea” aliaților are opoziție Chiar dacă mutarea trupelor este discutată ca opțiune, un oficial european citat de POLITICO avertizează că o astfel de măsură ar „pedepsi în principal SUA”, iar relocările ar fi costisitoare și ar dura. În plus, ideea de a „pedepsi” aliați întâmpină deja rezistență în Congres. Senatorul republican Roger Wicker a criticat retorica de dispreț față de alianțe și a cerut ca liderii americani să evidențieze beneficiile politice și strategice ale acestora. NATO nu a răspuns unei solicitări de comentarii, iar sursele citate susțin că detaliile sunt păstrate confidențiale, fără clarificări despre ce ar însemna concret „favorurile” pentru țările „prietenoase” sau „consecințele” pentru celelalte. [...]
Aleksandar Vučić avertizează că amânarea extinderii UE poate deschide spațiu pentru o influență americană mai puternică în Europa de Est, inclusiv în România , potrivit Mediafax . Mesajul are o miză de coeziune politică pentru Uniunea Europeană, în condițiile în care discuția se leagă direct de ritmul integrării statelor candidate și de capacitatea Bruxelles-ului de a rămâne actorul dominant în regiune. Declarațiile au fost făcute într-un episod al podcastului „The Rest Is Politics: Leading”, realizat de Alastair Campbell și Rory Stewart, în care liderul sârb a vorbit despre poziționarea Serbiei între UE, Rusia, China și Statele Unite. „Cred că America își va construi propria structură, luând cinci până la zece țări din Europa, în principal din Europa de Est, nu sub controlul lor, dar sub influența predominantă a Statelor Unite ale Americii, creând probleme pentru Uniunea Europeană.” Întrebat dacă se referă la o posibilă desprindere a unor țări din Est de nucleul vest-european al UE, Vučić a răspuns afirmativ. El a invocat explicit Polonia, România și Bulgaria, susținând că americanii ar putea discuta cu „o structură în Polonia”, „alta în România” și „alta în Bulgaria”, ceea ce ar complica menținerea coeziunii politice europene. Extinderea UE, prezentată ca decizie „strategică” În același context, Vučić a reluat ideea accelerării integrării statelor candidate în piața unică europeană. El a menționat propunerea promovată împreună cu premierul Albaniei, Edi Rama: acces mai rapid la piața comună și la spațiul Schengen pentru țările candidate pregătite, fără solicitări imediate precum drept de veto, comisari europeni sau locuri în Parlamentul European. Liderul de la Belgrad a pledat și pentru o abordare „la pachet” a statelor candidate, argumentând că primirea doar a unor țări precum Muntenegru sau Moldova, fără Serbia, „nu are sens”. Serbia este stat candidat la UE din 2012, iar negocierile de aderare au început în ianuarie 2014; potrivit Consiliului UE , 22 de capitole de negociere au fost deschise până acum. Referirea la România și Bulgaria, folosită ca argument în disputa despre extindere Vučić a criticat reticența marilor puteri europene față de extindere și a numit blocarea procesului „o mare greșeală strategică”. „Dacă nu vor, fac o mare greșeală strategică.” În același interviu, el a comparat situația actuală cu aderarea României și Bulgariei, susținând că cele două țări nu ar fi îndeplinit toate cerințele la momentul intrării în UE. Totodată, Vučić a indicat greșit anul aderării, vorbind despre 2004; România și Bulgaria au devenit membre ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. „Cred că era 2004 când România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană. Îndeplineau ele toate cerințele, toate solicitările, chiar și astăzi? Nu este cazul.” Context: respingerea etichetei de „marionetă a Rusiei” Vučić a respins și acuzațiile că Serbia ar fi „marioneta Rusiei”, susținând că prezentarea relației Occident–Rusia este adesea simplificată. „Există nuanțe, multe nuanțe de gri. Nu totul este alb și negru.” El a legat atitudinea publicului sârb față de Rusia de bombardamentele NATO din 1999 și de statutul Kosovo, acuzând statele occidentale că au schimbat frontierele Serbiei și că acest precedent a fost observat ulterior și de alte state. [...]
Vizita de stat a regelui Charles în SUA este folosită ca instrument diplomatic pentru a calma tensiunile Washington–Londra , pe fondul războiului din Iran și al criticilor președintelui Donald Trump la adresa guvernului britanic, potrivit CNN . Regele Charles al III-lea și regina Camilla au ajuns luni în Statele Unite pentru o vizită de patru zile, organizată în contextul marcării a 250 de ani de la independența SUA. În prima zi, cei doi s-au întâlnit la Casa Albă cu președintele Donald Trump și cu prima doamnă, Melania Trump, pentru un ceai, după care au participat la o recepție de tip „garden party” la reședința ambasadorului britanic din Washington, DC. Miza vizitei depășește protocolul, în condițiile în care relațiile SUA–Marea Britanie sunt descrise ca fiind tensionate din cauza războiului din Iran. CNN notează că Trump a criticat refuzul premierului Keir Starmer de a sprijini militar SUA, iar guvernul britanic speră ca turneul regelui să contribuie la detensionarea relației bilaterale, chiar dacă monarhul trebuie să rămână deasupra politicii. Discurs în Congres, pe fondul unui incident de securitate Vizita are loc și pe fondul unui atac armat la o gală de presă din Washington, DC , produs sâmbătă. CNN relatează că regele este așteptat să facă o referire scurtă la incident în discursul programat marți, în fața unei sesiuni comune a Congresului. În același timp, programul include o primire ceremonială completă la Casa Albă, planificată pentru marți dimineață, după întâlnirea informală din prima zi. Semnale publice despre „relația specială” Deputatul ambasadorului britanic în SUA, James Roscoe, a declarat pentru CNN că vizita subliniază dorința regelui de a „întări și stabiliza” relațiile bilaterale. Într-o formulare citată de publicație, Roscoe a descris începutul relației SUA–Marea Britanie drept „accidentat”, dar a susținut că, în timp, aceasta a devenit „cea mai importantă relație” din ultimii 250 de ani. Un alt reper de context menționat de CNN: este prima dată când un monarh britanic în exercițiu vizitează Casa Albă din 2007, când regina Elisabeta a II-a s-a întâlnit cu președintele George W. Bush. [...]
O posibilă dronă căzută pe un bloc a declanșat evacuarea temporară a locatarilor dintr-o scară din centrul Chișinăului , într-o intervenție de securizare care arată presiunea operațională pusă pe autorități în astfel de incidente, potrivit Mediafax . Incidentul a fost semnalat în noaptea de luni spre marți, după ce un cetățean a anunțat Poliția Republicii Moldova că a găsit „un obiect asemănător unei drone” în sectorul Centru al capitalei. La fața locului au intervenit specialiștii Secției Tehnico-Explozive, care au securizat zona. Ca măsură de precauție, locatarii din scara unui bloc au fost evacuați temporar, până la examinarea și ridicarea obiectului. Ce se știe despre obiect și ce urmează Conform informațiilor preliminare comunicate de poliție, obiectul este avariat, după ce ar fi lovit acoperișul blocului. Urmează să fie examinat în detaliu de experți, iar polițiștii au deschis cercetări pentru a stabili circumstanțele. [...]
Nemulțumirea lui Trump față de propunerea Iranului crește riscul de blocaj pe ruta petrolului prin Ormuz , într-un moment în care Washingtonul vrea ca dosarul nuclear să fie negociat „de la început”, nu amânat, potrivit Digi24 . Propunerea iraniană, așa cum este descrisă de Reuters și de presa americană, ar presupune amânarea discuțiilor despre programul nuclear al Teheranului până după încheierea războiului. Un oficial familiarizat cu discuțiile de la Casa Albă a spus pentru Reuters că Trump a fost nemulțumit tocmai pentru că SUA vor ca tema nucleară să fie abordată încă de la început. Ce conține propunerea și unde se rupe negocierea Conform informațiilor prezentate, planul ar include: deschiderea Strâmtorii Ormuz , rută maritimă esențială pentru tranzitul petrolului; amânarea discuțiilor despre programul nuclear iranian pentru o etapă ulterioară. În schimb, poziția lui Trump rămâne legată de două cerințe: Strâmtoarea Ormuz să fie deschisă și Iranul să predea uraniul îmbogățit, potrivit declarațiilor purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt . De ce contează: „pârghia” SUA și riscul pentru fluxurile energetice CNN a relatat, citând două persoane familiarizate cu subiectul, că este puțin probabil ca Trump să accepte propunerea. Argumentul invocat este că ridicarea de către SUA a blocadei asupra porturilor iraniene fără rezolvarea dosarului nuclear ar putea reduce un element important de presiune în negocieri. În plan practic, miza imediată rămâne accesul prin Strâmtoarea Ormuz, o arteră critică pentru transporturile de petrol, iar orice prelungire a impasului politic poate menține incertitudinea asupra securității navigației în zonă. Ce urmează: presiune internă în SUA înainte de 1 mai Pe fondul blocajului, Digi24 notează și un termen-limită intern în SUA, menționat de Al Jazeera: potrivit Rezoluției privind puterile de război din 1973, președintele american ar avea termen până la 1 mai să obțină aprobarea Congresului pentru continuarea operațiunilor militare; în caz contrar, legea îl obligă să le înceteze. Până acum, o astfel de autorizare nu a fost adoptată. Între timp, Trump a discutat luni cu consilierii săi de securitate națională despre noua propunere, iar Leavitt a indicat că publicul va auzi „direct de la președinte” pe acest subiect. [...]
Mesajul invocat de Putin sugerează că la Teheran funcționează încă un canal de comandă , într-un moment în care absența prelungită a noului lider suprem al Iranului ridică semne de întrebare asupra capacității de decizie a regimului, potrivit News . Vladimir Putin a declarat că a primit săptămâna trecută un mesaj de la liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , despre care „nu s-a mai auzit nimic” de când a fost anunțat succesor al tatălui său decedat, cu peste șase săptămâni în urmă. Afirmația a fost făcută luni, la Sankt Petersburg, în timpul unei întâlniri cu ministrul iranian de externe Abbas Araghchi , potrivit unui comunicat al Kremlinului. În același context, Putin a transmis că apreciază mesajul și i-a urat lui Khamenei „sănătate și bunăstare”, iar despre Iran a spus că „luptă” pentru „independență și suveranitate”. Liderul rus a adăugat că Rusia „va face tot ceea ce este în interesul dumneavoastră și al tuturor popoarelor din regiune” pentru ca „pacea” să fie realizată „cât mai repede posibil”. De ce contează: incertitudinea de la vârful Iranului complică deciziile de război și negocierile Potrivit relatării, au apărut numeroase întrebări privind starea de sănătate a lui Mojtaba Khamenei, pe fondul absenței sale prelungite în timpul războiului dintre SUA, Israel și Iran. CNN citează o sursă care a declarat luna trecută că Khamenei ar fi suferit o fractură la picior, o vânătaie la ochiul stâng și răni minore la față în aceeași serie de atacuri în care au fost uciși tatăl său și principalii comandanți militari ai Iranului. Ce spun SUA și ce indică alte informații publice Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat luni că SUA „au indicii” că Khamenei este încă în viață, dar a spus că nu este clar câtă credibilitate are noul lider suprem în Iran. Într-un interviu acordat Fox News, Rubio a afirmat: „Nu avem dovezi că nu ar fi (în viață). Cred că a fi în viață și a fi la putere sunt două chestiuni diferite.” Separat, Reuters a citat surse anonime care susțin că liderul suprem ar participa la întâlniri cu înalți oficiali prin conferințe audio și ar fi implicat în decizii privind probleme majore, inclusiv războiul și noile negocieri cu Washingtonul. [...]
