Știri
Știri din categoria Externe
SUA le-au transmis unor aliați europeni să se pregătească pentru întârzieri semnificative la livrările de armament american, pe fondul eforturilor Pentagonului de a-și reface stocurile după războiul cu Iranul, potrivit Mediafax, care citează Financial Times.
Avertismentul ar viza, între alții, Marea Britanie, Polonia, Estonia și Lituania, iar mai multe surse familiarizate cu subiectul au declarat pentru Financial Times că Pentagonul a informat aceste țări să se aștepte la întârzieri pentru mai multe sisteme de rachete.
Potrivit Financial Times, întârzierile ar urma să afecteze muniția pentru Himars, Nasams și alte sisteme de rachete. În paralel, armata americană ar fi fost nevoită să transfere arme din alte regiuni, inclusiv din zona Indo-Pacific, pentru a susține continuarea războiului în Iran.
Pentagonul a transmis că „evaluează cu atenție noile solicitări de echipamente din partea partenerilor, precum și cazurile existente de transfer de arme, pentru a asigura alinierea la nevoile operaționale”.
Surse citate de Financial Times susțin că întârzierile nu ar urmări „pedepsirea” Europei, ci ar reflecta îngrijorări legate de nivelul stocurilor SUA.
Financial Times notează că experți în securitate avertizează că și aliații SUA din Asia ar trebui să se aștepte la întârzieri, în condițiile în care Japonia și Coreea de Sud se bazează pe armament american, inclusiv pe rachete interceptoare Patriot.
Christopher Johnstone, fost înalt funcționar al Pentagonului, în prezent la The Asia Group, a declarat pentru publicația britanică:
„Aliații din Asia probabil subestimează impactul pe care îl va avea asupra lor deficitul de muniție din SUA și durata acestui impact. (…) Această realitate va determina Japonia, Coreea de Sud și alți aliați să se concentreze mai mult pe opțiuni autohtone și non-americane, chiar și în domenii în care echipamentul american este clar superior”.
În mandatul fostului președinte Joe Biden, Washingtonul a amânat livrări de arme către aliați; în 2024, Biden a suspendat livrările de rachete de interceptare pentru sistemele Patriot și NASAMS către alte țări, pentru a accelera livrările către Kiev, potrivit Financial Times.
De această dată, publicația apreciază că avertismentul către aliații europeni este „mai grav”, având în vedere contextul geopolitic și amploarea mai mare a problemei. În același timp, președintele american Donald Trump a respins îngrijorările legate de stocuri, afirmând: „Avem stocuri peste tot în lume și le putem folosi dacă avem nevoie”.
Recomandate
Retragerea a circa 5.000 de militari americani din Germania riscă să adâncească incertitudinea de securitate în Europa , într-un moment în care relația transatlantică este deja tensionată de decizii comerciale ale Washingtonului, potrivit Stirile Pro TV . Premierul Poloniei, Donald Tusk , avertizează că pericolul major nu vine din exterior, ci din „dezintegrarea” alianței. Tusk a reacționat sâmbătă, după anunțul Pentagonului privind retragerea din Germania, spunând că principala amenințare pentru comunitatea transatlantică este erodarea internă a coeziunii. „Cea mai mare ameninţare pentru comunitatea transatlantică nu sunt duşmanii săi externi, ci dezintegrarea în curs a Alianţei noastre. Trebuie să facem cu toţii tot ce este necesar pentru a inversa acest trend dezastruos.” Calendarul retragerii și dimensiunea prezenței SUA în Germania Secretarul apărării din SUA, Pete Hegseth, a ordonat retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din Germania, a relatat sâmbătă dpa. Un purtător de cuvânt al Pentagonului a declarat pentru agenția de presă germană că retragerea ar urma să se încheie în următoarele șase până la 12 luni. Germania găzduiește aproximativ 35.000 de militari americani în serviciu activ, cel mai mare contingent american din Europa, conform informațiilor din articol. Context: tensiuni comerciale și revenirea la nivelurile de dinainte de 2022 Planurile Pentagonului vin după o altă decizie a SUA care a iritat Berlinul în același weekend: Donald Trump a anunțat că va crește taxele vamale pentru importurile auto din Uniunea Europeană cu 25%, acuzând UE că nu respectă acordul comercial, notează Reuters, citată de Știrile Pro TV. Publicația menționează că măsura „amenință să coste economia Germaniei miliarde de euro”, fără a oferi o estimare numerică. În paralel, un oficial citat în articol afirmă că reducerea va readuce numărul militarilor americani din Europa la nivelurile de dinainte de 2022, înainte ca invazia Rusiei în Ucraina să ducă la creșterea efectivelor, decisă de președintele de atunci, Joe Biden. De ce contează Mesajul lui Tusk pune accent pe riscul ca decizii succesive ale Washingtonului — militare și comerciale — să slăbească încrederea și coordonarea în cadrul alianței transatlantice. În lipsa altor detalii în sursă despre redistribuirea trupelor sau despre măsuri compensatorii, rămâne de urmărit cum va fi implementată retragerea în intervalul de șase până la 12 luni indicat de Pentagon. [...]
Erodarea încrederii dintre Kiev și Washington riscă să blocheze accesul Ucrainei la armament și să slăbească presiunea sancțiunilor asupra Rusiei , într-un moment în care administrația Trump este concentrată pe războiul cu Iranul și pe gestionarea consecințelor acestuia, potrivit Digi24 , care citează o analiză Kyiv Independent . Schimbarea de ton a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski – de la sprijin public pentru o operațiune militară americană în Orientul Mijlociu la critici deschise la adresa politicii externe a SUA – vine pe fondul unor „promisiuni încălcate”, al incertitudinii privind stocurile de armament și al mesajelor publice de la Washington care alimentează frustrarea Kievului, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Kyiv Independent. Oficialii ucraineni evită să vorbească despre o ruptură, dar recunosc că deficitul de încredere devine tot mai vizibil. De ce contează: sancțiunile și armele au devenit pârghii instabile Pentru Ucraina, miza imediată este dublă: menținerea presiunii economice asupra Rusiei și asigurarea fluxului de armament, în special pentru apărarea aeriană. Analiza descrie o relație bilaterală care intră într-un „impas dificil”, în timp ce SUA sunt absorbite de conflictul cu Iranul și de o diplomație „fragilă” privind o posibilă soluționare. În plan economic și de reglementare (sancțiuni), Kyiv Independent notează că Washingtonul a emis, la jumătatea lunii aprilie, o a doua derogare de la sancțiuni pentru petrolul rusesc, permițând vânzări limitate pe fondul îngrijorărilor privind penuria globală legată de război și de perturbările asociate blocadei Strâmtorii Hormuz . La Kiev, decizia a fost percepută drept „trădare”, mai ales că, cu două zile înainte, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, declarase public că administrația „nu va reînnoi licența generală pentru petrolul rusesc”. Tot potrivit sursei, chiar și unii oficiali americani ar fi considerat în privat că derogarea nu era necesară și că ar fi avut un impact redus asupra piețelor, ceea ce a amplificat neîncrederea Kievului. Prelungirea a venit la scurt timp după o vizită în SUA a trimisului rus Kirill Dmitriev, despre care „se crede” că a făcut lobby pentru derogare. Critici mai directe de la Kiev, după luni de reținere După o perioadă în care Zelenski a încercat să gestioneze relația cu Trump „înghițindu-și frustrarea în public”, ultimele luni au adus o schimbare vizibilă, arată analiza. Printre episoadele menționate: Zelenski i-a criticat direct pe cei doi emisari americani implicați în procesul de pace, acuzând lipsă de respect față de Kiev. L-a criticat pe vicepreședintele JD Vance pentru că a lăudat suspendarea ajutorului militar american pentru Ucraina, susținând că poziția avantajează Rusia și slăbește SUA. Un oficial ucrainean a explicat de ce Kievul a evitat să comenteze public după împușcăturile de la Cina Corespondenților de la Casa Albă, invocând lipsa unor reacții similare din partea americană atunci când Ucraina este supusă atacurilor masive. „Este o lipsă de respect să mergi la Moscova și nu la Kiev, este pur și simplu o lipsă de respect”, a declarat Zelenski pe 20 aprilie. Oficialii ucraineni susțin, însă, că nu ar fi vorba despre o strategie deliberată de confruntare, ci despre adaptarea mesajelor la o relație care „s-a schimbat”. Războiul cu Iranul a scos Ucraina de pe agenda Washingtonului, susține analiza Kyiv Independent arată că Zelenski a fost printre primii lideri care au susținut public campania americană și israeliană împotriva Iranului, argumentând că Teheranul este implicat de mult timp în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. „Regimul iranian a adus atâta rău Ucrainei”, a spus Zelenski. Kievul ar fi sperat că acest sprijin va consolida relevanța strategică a Ucrainei pentru Trump. În schimb, SUA ar fi devenit „și mai ostile” față de Kiev, iar Ucraina ar fi fost „efectiv scoasă de pe agenda de lucru” pe măsură ce Washingtonul s-a concentrat pe gestionarea escaladării. Armamentul: de la ajutor direct la vânzări, cu blocaje pe Patriot Pe dimensiunea operațională, cooperarea militară este descrisă ca o sursă de „anxietate tăcută”. Spre deosebire de administrația Biden, Casa Albă a lui Trump s-a abținut de la acordarea de ajutor militar direct, iar asistența ar veni tot mai mult prin vânzări de arme și mecanisme de achiziție care implică aliații NATO. Unele rapoarte au sugerat că Washingtonul ar folosi livrările către Ucraina ca pârghie în negocieri mai ample cu guvernele europene; un oficial al Apărării din SUA a respins această idee, potrivit analizei. În Europa, frustrarea ar crește, iar o sursă familiarizată cu discuțiile a spus că acest lucru afectează direct capacitatea Ucrainei de a obține armele de care are nevoie „urgent”, inclusiv rachete pentru sistemele Patriot. „Este foarte greu să canalizăm acești bani chiar și pentru achiziționarea de rachete pentru sistemele Patriot”, a spus sursa citată. Analiza mai notează că penuria a devenit atât de gravă încât Zelenski i-a cerut comandantului Forțelor Aeriene să contacteze direct partenerii care promiseseră anterior rachete Patriot și alte sisteme de apărare aeriană. Ce urmează: relație mai tranzacțională și reacții publice mai dure Un semnal al schimbării este și reacția publică a ambasadoarei Ucrainei în SUA, Olha Stefanișina, care a criticat derogarea privind petrolul rusesc și a cerut reinstituirea sancțiunilor, potrivit analizei. Pentru Kiev, „problema mai profundă” nu ar fi petrolul în sine, ci încrederea – iar odată erodată, spațiul pentru compromisuri discrete se îngustează, cu efecte directe asupra sancțiunilor și a livrărilor de armament. [...]
Iran a propus redeschiderea Strâmtorii Hormuz înaintea negocierilor nucleare, dar planul a fost respins de Donald Trump , potrivit Reuters . Miza imediată este fluxul de energie: războiul a provocat, conform sursei, „cea mai mare perturbare de până acum” a aprovizionării globale cu energie. La patru săptămâni după ce SUA și Israel au suspendat campania de bombardamente împotriva Iranului, nu există încă un acord care să încheie conflictul. Între timp, Iran blochează de peste două luni aproape toate transporturile maritime din Golf, cu excepția celor proprii, iar luna trecută SUA au impus la rândul lor o blocadă asupra navelor care pleacă din porturi iraniene. Ce conținea propunerea Teheranului Un oficial iranian de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului din cauza caracterului confidențial al discuțiilor, a descris un cadru în care elementele cu impact imediat asupra transportului maritim ar fi fost rezolvate înaintea dosarului nuclear: încetarea războiului, cu o garanție că Israelul și SUA nu vor ataca din nou; redeschiderea Strâmtorii Hormuz pentru navigație; ridicarea blocadei americane asupra Iranului; abia ulterior, negocieri privind limitarea programului nuclear iranian, în schimbul ridicării sancțiunilor. Iranul ar fi cerut ca Washingtonul să îi recunoască dreptul de a îmbogăți uraniu în scopuri pașnice, chiar dacă ar accepta suspendarea îmbogățirii, potrivit aceleiași surse. De ce a respins Trump și ce condiții pune Washingtonul Donald Trump a declarat vineri că nu este „mulțumit” de cea mai recentă propunere a Iranului, fără să detalieze ce elemente respinge. Președintele american a spus reporterilor la Casa Albă: „Cer lucruri cu care nu pot fi de acord.” Washingtonul a reiterat, potrivit Reuters, că nu va încheia războiul fără un acord care să împiedice Iranul să obțină vreodată o armă nucleară — obiectivul principal invocat de Trump când a lansat loviturile în februarie, în timpul unor discuții pe tema nucleară. Iranul susține că programul său nuclear este pașnic. Ce urmează: presiune pe rutele energetice, negocieri împinse în plan secund Oficialul iranian a susținut că Teheranul vede amânarea discuțiilor nucleare pentru o etapă ulterioară drept o „schimbare semnificativă” menită să faciliteze un acord. Reuters notează că presa relatase deja în ultima săptămână că Iranul propunea redeschiderea strâmtorii înainte de rezolvarea chestiunilor nucleare, iar oficialul a confirmat că acest calendar a fost inclus într-o propunere formală transmisă SUA prin mediatori. În lipsa unui acord, blocajele reciproce — ale Iranului asupra transporturilor din Golf și ale SUA asupra navelor din porturile iraniene — rămân principalul factor de risc pentru fluxurile energetice și pentru stabilitatea rutelor maritime din regiune. [...]
Mutarea atenției Casei Albe spre Iran riscă să accelereze decuplarea de securitate a Europei de SUA , pe fondul percepției că sprijinul american pentru Ucraina devine tot mai incert, potrivit unei analize citate de Libertatea . În acest context, oficiali europeni vorbesc despre „urgența” creșterii autonomiei strategice, inclusiv prin ideea unei Uniuni Europene de Apărare. De peste două luni, războiul din Iran captează atenția Statelor Unite, iar conflictul din Ucraina a coborât ca prioritate la Casa Albă. Un oficial european anonim spune că „lucrurile par să fie blocate și au nevoie de un nou impuls”, însă „ultimele 24 de ore” ar fi arătat că speranțele pentru o schimbare rapidă sunt nerealiste. Semnale de distanțare: Ucraina, pe plan secund, Europa își face calculele În material sunt enumerate mai multe acțiuni recente ale lui Donald Trump: criticarea cancelarului Germaniei pe rețelele sociale, surprinderea Pentagonului cu o amenințare privind reducerea prezenței trupelor americane în trei țări europene (inclusiv Germania) și o discuție telefonică extinsă cu Vladimir Putin. În urma convorbirii, cei doi ar fi convenit asupra unui armistițiu temporar fără consultarea Ucrainei. În paralel, liderii europeni par să se adapteze la perspectiva unei Americi „tot mai distante” și discută măsuri de reducere a dependenței de Washington, inclusiv explorarea unei Uniuni Europene de Apărare. „Este o urgență să ne asigurăm mai multă autonomie”, a declarat un oficial european. Totodată, războiul din Iran și criza energetică din Strâmtoarea Ormuz sunt prezentate ca factori care ar fi întărit hotărârea Europei de a sprijini Ucraina. „Dacă e ceva ce acest conflict din Iran a întărit, este hotărârea noastră de a fi alături de Ucraina”, a adăugat oficialul. Ucraina își caută alternative: Turcia și contracte pe drone Pe măsură ce sprijinul SUA devine mai incert, Ucraina își reconfigurează strategia: Volodimir Zelenski ar urma să se orienteze către Turcia pentru următoarele negocieri cu Rusia. În același timp, Ucraina începe să-și evidențieze capacitățile tehnologice și militare, prin contracte de vânzare de tehnologii de apărare cu drone către aliați din Europa și din Golf. „Țările încep să realizeze că au nevoie de Ucraina la fel de mult cum au nevoie de noi”, a spus aceeași sursă europeană. Materialul citează și un sondaj al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev: doar 40% dintre ucraineni mai cred că SUA vor oferi sprijinul necesar, în scădere cu 17 puncte procentuale față de începutul anului. Uniune de Apărare și coaliții noi: ce se discută în Europa Statele europene discută formarea unor noi coaliții de securitate. Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare, a propus ca țări din afara UE – precum Marea Britanie, Norvegia și Ucraina – să fie incluse într-o Uniune Europeană de Apărare, idee care ar putea oferi Ucrainei „o garanție puternică de securitate după stabilirea păcii”, potrivit unui oficial european citat. În plus, este menționat că summitul Comunității Politice Europene din Armenia a invitat, pentru prima dată, un lider non-european: premierul canadian Mark Carney, care a pledat la Davos pentru o reconfigurare geopolitică menită să reducă dependența de SUA. Critica fostului șef NATO: Europa trebuie să se bazeze mai mult pe propriile forțe Fostul secretar general NATO Anders Fogh Rasmussen a declarat pentru Euro News că situația actuală îl face să concluzioneze că Europa trebuie să reducă dependența de SUA. „Încă din copilărie, am admirat Statele Unite. Dar acum trebuie să acceptăm realitatea că este necesar să ne bazăm mai mult pe forțele proprii”, a spus Rasmussen. Totuși, unii oficiali europeni consideră în continuare că implicarea SUA rămâne importantă pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, pe motiv că Washingtonul „are o influență serioasă”, dar insistă că Europa trebuie să-și asume un rol mai mare în negocieri – cu condiția ca americanii să continue sprijinul pentru Ucraina și să garanteze acordurile viitoare. [...]
Iranul a transmis Washingtonului un plan în 14 puncte care condiționează orice armistițiu de ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor , o abordare care ar putea complica negocierile și ar prelungi incertitudinea regională, inclusiv pe rutele energetice și comerciale, potrivit Mediafax . Informația este atribuită agenției semi-oficiale iraniene Tasnim , citată de Al Jazeera. Demersul vine după ce, potrivit acelorași relatări, SUA ar fi trimis Iranului o propunere separată, în nouă puncte. Ce cere Teheranul și care este miza Conform Tasnim, SUA ar fi solicitat un armistițiu cu un termen limită de două luni. Iranul ar fi insistat ca „problemele” să fie rezolvate în 30 de zile și ca accentul să fie pus pe „încheierea războiului”, nu pe prelungirea armistițiului. Planul iranian ar include, între altele: garanții de neagresiune; retragerea forțelor americane din vecinătatea Iranului; ridicarea blocadei navale; deblocarea activelor înghețate ale Iranului; ridicarea sancțiunilor; încetarea războiului „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban. Ce urmează Iranul așteaptă un răspuns din partea SUA la propunerea sa. Materialul nu oferă detalii despre poziția oficială a Washingtonului sau despre un calendar de negocieri, dincolo de termenele menționate în relatările Tasnim. [...]
Deși circa 1,6 milioane de sirieni s-au întors în Siria după tranziția politică de la sfârșitul lui 2024, repatrierile din Germania rămân marginale, sub 4.000 , potrivit G4Media , care citează date UNHCR și informații ale autorităților germane. Datele furnizate de Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR), preluate de dpa și citate de Welt am Sonntag, arată că revenirea are loc în principal din statele vecine Siriei: 634.000 de persoane s-au întors din Turcia, 621.000 din Liban și 284.000 din Iordania. În schimb, potrivit Biroului german pentru migrație (BAMF) , în februarie, anul trecut 3.678 de refugiați sirieni s-au întors în Siria din cei peste 900.000 de sirieni care locuiesc în prezent în Germania. De ce contează: Germania transmite că „nu mai vede motive” de protecție, dar evită repatrierea forțată În material se arată că, după înlăturarea regimului Assad în decembrie 2024, numărul sirienilor care cer azil în Germania a crescut rapid. Noul președinte sirian, Ahmed al-Sharaa, a cărui grupare HTS a înlăturat regimul Assad, a încercat o apropiere de Occident. Guvernul german a transmis că nu mai vede motive pentru a oferi protecție refugiaților sirieni, însă nu a trecut la repatrierea forțată, pe fondul dezbaterii interne privind condițiile din Siria. Blocaj legal și stimulente financiare pentru întoarcere Partidele de opoziție din Germania susțin ideea ca refugiații sirieni să poată reveni temporar în țară pentru a evalua situația, însă legea actuală îi expune riscului de a-și pierde statutul de protecție dacă pleacă temporar în Siria. Totodată, Germania oferă sprijin financiar pentru repatriere, de până la 1.000 de euro (aprox. 5.000 lei) pentru adulți, notează dpa. [...]
