Știri
Știri din categoria Externe

Emisarul lui Vladimir Putin a ajuns la Washington pentru discuții despre Ucraina, potrivit stirileprotv.ro, pe fondul semnalelor Moscovei că vrea reluarea contactelor cu administrația Trump și că se simte „lăsată pe dinafară” în agenda americană.
Kirill Dmitriev, trimisul special al președintelui rus, se află în Statele Unite și se întâlnește cu membri ai administrației președintelui american Donald Trump pentru a discuta un posibil acord de pace în Ucraina și cooperarea economică dintre SUA și Rusia, au declarat pentru Reuters surse la curent cu vizita, notează publicația.
Deplasarea are loc înainte ca SUA să decidă dacă prelungesc o derogare de la sancțiunile privind petrolul rusesc, care expiră pe 11 aprilie; subiectul ar putea fi, de asemenea, pe agendă, conform informațiilor prezentate în articol.
În paralel, Kremlinul transmite că se așteaptă ca Washingtonul să revină la discuțiile de pace în format trilateral (Rusia–Ucraina–SUA), după ce SUA și Iran au convenit un armistițiu, ceea ce ar elibera timp pentru dosarul ucrainean.
„Sperăm că, într-un viitor previzibil, (SUA) vor avea mai mult timp şi mai multe oportunităţi pentru întâlniri în format trilateral”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, referindu-se la discuțiile dintre Rusia, Ucraina și SUA.
Pe scurt, miza vizitei și a mesajelor publice de la Moscova se leagă de:
Articolul este atribuit Agerpres, iar informațiile despre vizită sunt prezentate ca provenind din surse citate de Reuters, fără a fi indicate public detalii despre un calendar al negocierilor sau despre eventuale rezultate imediate.
Recomandate

Planul SUA pentru administrarea și reconstrucția Fâșiei Gaza este blocat de lipsa finanțării , după ce „Consiliul pentru pace” al președintelui Donald Trump a primit doar o mică parte din cele 17 miliarde de dolari promise, potrivit The Jerusalem Post . Surse citate în material spun că până acum au intrat sub 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei), iar războiul cu Iranul „a afectat totul”, amplificând dificultățile de strângere a banilor. Miza este operațională: fără finanțare și în condiții de securitate precare, Comitetul Național pentru Administrarea Gazei (NCAG) – o structură susținută de SUA, formată din tehnocrați palestinieni și gândită să preia controlul de la Hamas – nu poate intra în Gaza. Un oficial palestinian familiarizat cu discuțiile a declarat că reprezentanții consiliului au transmis facțiunilor palestiniene că „nu există bani disponibili” pentru ca NCAG să se deplaseze în teritoriu. Cine a plătit și cât s-a strâns Una dintre sursele cu acces direct la funcționarea consiliului afirmă că, dintre cele zece state care au făcut angajamente financiare, doar trei au contribuit efectiv până acum: Emiratele Arabe Unite Maroc Statele Unite Suma totală colectată este „sub 1 miliard de dolari”, fără alte detalii privind defalcarea contribuțiilor. De ce contează: fără bani, nu există tranziție de la Hamas Planul discutat la Washington, cu zece zile înainte ca atacurile SUA–Israel asupra Iranului să arunce regiunea într-un nou război, viza guvernanța și reconstrucția Gazei după: dezarmarea Hamas; retragerea trupelor israeliene; demararea unei reconstrucții pe scară largă. În absența finanțării, NCAG rămâne blocat, iar mecanismul de tranziție administrativă nu poate fi pus în mișcare. O sursă diplomatică citată spune că liderul NCAG, Ali Shaath (fost adjunct de ministru în cadrul Autorității Palestiniene), împreună cu cei 14 membri ai comitetului, se află într-un hotel din Cairo, sub supravegherea unor responsabili americani și egipteni. Context: costuri uriașe și negocieri în impas Reconstrucția Gazei, unde patru cincimi dintre clădiri au fost distruse în doi ani de bombardamente israeliene, este estimată de instituții globale la circa 70 de miliarde de dolari (aprox. 322 miliarde lei). Între timp, negocierile privind dezarmarea – găzduite de Egipt și conduse, potrivit materialului, de consiliul lui Trump – rămân în blocaj: Israel condiționează retragerea de depunerea armelor de către Hamas, iar Hamas cere garanții pentru retragerea Israelului și oprirea focului. Ce urmează, conform sursei: Egiptul a invitat Hamas la noi întâlniri sâmbătă, însă, fără finanțare disponibilă și cu riscuri de escaladare militară, planul de administrare și reconstrucție rămâne, deocamdată, suspendat. [...]

Turcia spune că NATO nu are obligația să intervină militar la Ormuz , pe fondul tensiunilor dintre SUA, Israel și Iran, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de ministrul turc al Comerțului, Ömer Bolat, într-un interviu acordat Euronews, în contextul presiunilor venite de la Washington pentru reluarea traficului maritim prin strâmtoare. Poziția Ankarei vine după ce președintele american Donald Trump le-a cerut aliaților din NATO să găsească rapid o soluție pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice la nivel global. Conform relatării, Trump i-ar fi transmis un ultimatum secretarului general al NATO, Mark Rutte, cerând identificarea unei soluții „în câteva zile”, în timp ce Rutte se află la Washington pentru întâlniri cu oficiali americani, inclusiv cu secretarul de stat Marco Rubio și cu secretarul apărării Pete Hegseth. În acest moment, doar un număr limitat de nave reușește să traverseze strâmtoarea, deși a fost anunțat un armistițiu fragil care ar trebui să permită reluarea traficului. În acest cadru, Ömer Bolat a insistat asupra naturii defensive a alianței și a limitelor mandatului său. „NATO are în principal rolul de a descuraja conflictele și de a menține pacea și securitatea pe continentul european, dar și la nivel global”, a spus oficialul turc. Întrebat dacă statele membre pot să îi amintească lui Trump că NATO nu a fost implicată în planificarea conflictului cu Iranul, Bolat a răspuns afirmativ. Articolul menționează că mai multe state NATO au respins deja solicitările inițiale ale SUA de a susține campania militară împotriva Iranului, invocând lipsa consultărilor înaintea loviturilor și caracterul defensiv al alianței. În paralel, aproximativ 40 de state, majoritatea membre NATO, alături de Japonia, Coreea de Sud și Australia, analizează o strategie pentru securizarea Strâmtorii Ormuz după încetarea ostilităților. Miza este economică și energetică: Strâmtoarea Ormuz este o rută-cheie pentru transportul petrolului, iar orice blocaj sau restricție se transmite rapid în piețele globale, inclusiv în prețul petrolului. În consecință, presiunea diplomatică pentru redeschiderea completă crește, însă, potrivit pozițiilor descrise, o intervenție militară colectivă sub umbrela NATO rămâne incertă. [...]

Rusia a atacat Ucraina cu aproape 150 de drone în noaptea de joi spre vineri, înainte ca Vladimir Putin să anunțe un armistițiu de Paște, potrivit Antena 3 CNN . Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 113 dintre drone, iar autoritățile au indicat că bombardamentele continuau vineri dimineață. Atacurile au provocat victime în regiunea Dnipro, din estul Ucrainei. Administrația regională a anunțat pe Telegram că două persoane au fost ucise și trei au fost rănite în urma loviturilor aeriene ruse asupra unor districte din zonă, transmite AFP, conform Agerpres. Jurnaliștii de la Ukrainska Pravda au relatat că forțele ruse au folosit 128 de drone de tip Shahed, Gerbera, Italmas și alte vehicule aeriene fără pilot (UAV), începând din seara de 9 aprilie. Potrivit informațiilor citate, până în dimineața de 10 aprilie atacul era încă în desfășurare. Forțele Aeriene ale Ucrainei au comunicat că, până la ora 08:00, au distrus sau au bruiat 113 drone în nordul, sudul și estul țării. Oficialii au mai precizat că au fost înregistrate lovituri ale 14 drone în șase locații și căderi de resturi în alte șapte locații. Pe fondul acestor atacuri, Putin a anunțat un armistițiu pentru Paștele Ortodox, valabil sâmbătă și duminică, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus ulterior că îl acceptă, menționând totodată că Kievul a propus deja o astfel de pauză a ostilităților. Armistițiul ar urma să înceapă sâmbătă la ora locală 16:00 (13:00 GMT), conform informațiilor din articol. [...]

Donald Trump acuză Iranul că nu respectă înțelegerea privind tranzitul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit Mediafax . Președintele SUA a susținut vineri că situația din acest punct strategic nu ar fi „conformă cu acordul existent”. Într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, Trump a criticat direct modul în care Teheranul ar permite trecerea petrolului prin strâmtoare, una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de țiței la nivel global. „Iranul face o treabă foarte slabă, lipsită de onoare ar spune unii, în a permite tranzitul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz. Acesta nu este acordul pe care îl avem!”, a scris Trump pe platforma Truth Social. Liderul de la Casa Albă a reluat și tema unor posibile taxe impuse de Iran navelor care tranzitează zona, afirmând că Teheranul nu ar trebui să perceapă astfel de costuri. Totodată, Trump a invocat „rapoarte” potrivit cărora petrolierele ar fi taxate și a cerut oprirea imediată a practicii, dacă informațiile se confirmă. În același context, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat miercuri că Statele Unite se opun perceperii de taxe de către Iran pentru navele care trec prin Strâmtoarea Ormuz. Mediafax notează că subiectul unor eventuale aranjamente între Washington și Teheran ar urma să fie discutat în următoarele două săptămâni, perioadă în care este în vigoare un armistițiu. [...]

Declarațiile lui Donald Trump ridică miza asupra Strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol , într-un moment în care redeschiderea rutei maritime rămâne limitată, potrivit G4Media.ro . Președintele SUA a susținut că Iranul nu ar avea „nicio altă carte în mână” la negocieri decât capacitatea de a presa pe termen scurt prin căile maritime internaționale. Trump a scris pe rețeaua sa Truth Social, înaintea începerii negocierilor de pace programate în Pakistan, că „singurul motiv” pentru care iranienii „sunt încă în viață este pentru a negocia”. Într-un mesaj separat, el a afirmat că Iranul ar fi „mai dotat” pentru a gestiona „media mincinoase” și „relațiile publice” decât pentru a lupta. De ce contează Ormuz pentru economie Miza imediată este Strâmtoarea Ormuz , descrisă drept „strategică” și care, înainte de război, era tranzitată de 20% din țițeiul mondial. Controlul și funcționarea acestei rute ar urma să fie în centrul discuțiilor de pace din acest weekend dintre delegațiile americană și iraniană, în Pakistan. Deși Iranul și SUA declaraseră că strâmtoarea va fi redeschisă după anunțarea, marți, a unui armistițiu de două săptămâni, în practică „doar un număr mic de nave” a trecut de atunci prin Ormuz, potrivit informațiilor din articol. Presiune militară înaintea negocierilor Trump a spus joi că Iranul „nu își face deloc treaba” în Ormuz și a adăugat: „Nu acesta este acordul pe care l-am încheiat!”. Tot vineri, el a declarat pentru cotidianul New York Post că armata americană se pregătește de noi lovituri dacă discuțiile din Pakistan nu vor avea rezultat. „Dacă nu va exista un acord, le vom utiliza, și le vom utiliza foarte eficace”, a spus Trump pentru New York Post. Ce urmează depinde de rezultatul negocierilor din Pakistan și de măsura în care redeschiderea Strâmtorii Ormuz se va vedea efectiv în trafic maritim, nu doar în declarații politice. [...]

Kirilo Budanov susține că negocierile mediate de SUA avansează spre un acord de pace , într-un semnal care, dacă se confirmă, ar reduce riscul geopolitic din regiune și ar putea schimba rapid așteptările economice legate de război, potrivit G4Media.ro . Principalul negociator al Ucrainei în relația cu Rusia spune că vede progrese și că o soluționare ar putea fi obținută „într-un timp relativ scurt”. Budanov, consilier-cheie al președintelui Volodimir Zelenski și fost șef al serviciului de informații militare al Ucrainei (2020–ianuarie 2026), a făcut declarațiile într-un interviu acordat Bloomberg pe 4 aprilie, în contextul discuțiilor mediate de SUA între Kiev și Moscova. De ce contează: costul războiului devine argument de negociere În evaluarea lui Budanov, Rusia ar avea un motiv „clar” să ajungă la un acord, invocând presiunea financiară a conflictului. El afirmă că, spre deosebire de Ucraina, Rusia „cheltuie propriii bani” și că este vorba despre „sume enorme, care se ridică deja la trilioane”, fără a detalia moneda sau metodologia estimării. Totodată, Budanov susține că ambele părți au plecat în negocieri cu poziții „maximaliste”, dar se așteaptă ca acestea să se apropie treptat în căutarea unui compromis. Ce spune despre calendar și stadiul discuțiilor Budanov afirmă că există o înțelegere generală că războiul trebuie să se încheie și leagă acest lucru de faptul că părțile negociază. „Toți înțeleg că războiul trebuie să se încheie. De aceea negociază.” „Nu cred că va mai dura mult.” În același timp, el admite că, până acum, negocierile au produs puține rezultate vizibile în spațiul public. Miza cea mai dificilă: teritoriul Potrivit lui Budanov, subiectul teritoriului rămâne cel mai sensibil punct al negocierilor. El a refuzat să descrie cum ar putea arăta un compromis și a spus că „nu a fost luată încă nicio decizie finală”, dar că „limitele a ceea ce este acceptabil” ar fi devenit mai bine conturate, pe care le califică drept „un progres enorm”. În lipsa unor detalii despre parametrii unui posibil acord, declarațiile rămân un semnal politic și de negociere, nu o confirmare a unui rezultat iminent. [...]