Știri
Știri din categoria Externe
Emisarul lui Vladimir Putin a ajuns la Washington pentru discuții despre Ucraina, potrivit stirileprotv.ro, pe fondul semnalelor Moscovei că vrea reluarea contactelor cu administrația Trump și că se simte „lăsată pe dinafară” în agenda americană.
Kirill Dmitriev, trimisul special al președintelui rus, se află în Statele Unite și se întâlnește cu membri ai administrației președintelui american Donald Trump pentru a discuta un posibil acord de pace în Ucraina și cooperarea economică dintre SUA și Rusia, au declarat pentru Reuters surse la curent cu vizita, notează publicația.
Deplasarea are loc înainte ca SUA să decidă dacă prelungesc o derogare de la sancțiunile privind petrolul rusesc, care expiră pe 11 aprilie; subiectul ar putea fi, de asemenea, pe agendă, conform informațiilor prezentate în articol.
În paralel, Kremlinul transmite că se așteaptă ca Washingtonul să revină la discuțiile de pace în format trilateral (Rusia–Ucraina–SUA), după ce SUA și Iran au convenit un armistițiu, ceea ce ar elibera timp pentru dosarul ucrainean.
„Sperăm că, într-un viitor previzibil, (SUA) vor avea mai mult timp şi mai multe oportunităţi pentru întâlniri în format trilateral”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, referindu-se la discuțiile dintre Rusia, Ucraina și SUA.
Pe scurt, miza vizitei și a mesajelor publice de la Moscova se leagă de:
Articolul este atribuit Agerpres, iar informațiile despre vizită sunt prezentate ca provenind din surse citate de Reuters, fără a fi indicate public detalii despre un calendar al negocierilor sau despre eventuale rezultate imediate.
Recomandate
Europa riscă să rămână în afara negocierilor SUA–Rusia–Ucraina, iar lipsa unei poziții comune îi slăbește influența diplomatică , potrivit unei analize citate de Biziday , pe fondul presiunilor președintelui american Donald Trump asupra Kievului pentru acceptarea unui acord cu Moscova. Miza pentru capitalele europene este dublă: pe de o parte, deciziile discutate în formatul SUA–Rusia–Ucraina pot afecta direct securitatea continentului; pe de altă parte, Europa încearcă să evite marginalizarea într-un proces în care are pârghii economice importante, dar pe care nu reușește să le transforme în influență diplomatică. Negocieri la Abu Dhabi și semnale de la Washington Contextul imediat este reprezentat de negocierile dintre SUA, Rusia și Ucraina programate la Abu Dhabi, în noiembrie. În paralel, Trump a relaxat sancțiunile împotriva Moscovei, a acuzat Ucraina că nu ar dori încheierea conflictului și a readus în discuție posibilitatea reluării relațiilor economice cu Rusia (menționată de Biziday și în acest context: posibilitatea reluării relațiilor economice ). În acest cadru, unele state europene ar susține reluarea dialogului direct cu Vladimir Putin, în timp ce altele cer ca orice contact să se facă doar pe baza unei poziții comune europene, arată analiza Financial Times. Inițiative necoordonate și reacții între aliați Îngrijorările privind excluderea Europei au dus deja la demersuri nealiniate: liderii Norvegiei și Finlandei au organizat o convorbire telefonică cu Vladimir Putin fără a obține în prealabil sprijinul Uniunii Europene (episod relatat de Biziday aici: o convorbire telefonică ). Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a justificat inițiativa prin nevoia ca liderul rus „să audă direct poziția noastră”. Decizia a fost criticată de Danemarca, Italia și Lituania, care au cerut o decizie europeană comună, în timp ce Germania a susținut că țările nordice i-au informat pe ceilalți înainte și după discuție. Pârghii mari, influență mică: sancțiuni și active înghețate Diplomați și oficiali citați de Financial Times vorbesc despre „acțiuni de comunicare dezorganizate” care reflectă dilema Europei: cum își transmite interesele către Putin și Trump. Analiza notează că Europa dispune de pârghii considerabile, între care: ridicarea sancțiunilor; eliberarea activelor înghețate ale Kremlinului, de peste 200 de miliarde de euro; perspectiva aderării Ucrainei la UE. Cu toate acestea, guvernele europene ar fi rămas excluse din negocieri, deși Washingtonul și Kievul ar recunoaște tot mai mult rolul „indispensabil” al continentului în orice acord, potrivit aceleiași surse. Cine ar putea „reprezenta” Europa și de ce apar tensiuni O posibilă soluție discutată este un format care reunește Marea Britanie, Franța și Germania. Patru diplomați europeni au declarat că SUA și Ucraina ar vedea acest grup ca reprezentant al intereselor europene în negocieri, iar emisarul american Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi convenit cu oficialii ucraineni asupra formulei. Propunerea generează însă neînțelegeri, deoarece statele europene mai mici se tem că interesele lor ar putea fi marginalizate. Separat, Kremlinul transmite că nu vede necesară participarea UE la discuțiile tripartite. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, este citat afirmând că formatul nu prevede participarea UE și că nici SUA „probabil” nu ar avea nevoie de europeni în acest proces. Ce urmează: fereastra de negociere, posibil după iarnă Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie pentru Rusia și Eurasia din Berlin, apreciază că Moscova nu ar fi interesată de negocieri serioase înainte de trecerea iernii și avertizează că Europa trebuie să fie pregătită pentru următoarea oportunitate, după ce ar fi ratat deja momente în care Ucraina avea o poziție mai puternică. Analiza integrală este disponibilă în Financial Times . [...]
Anthony Scaramucci avertizează că lingușirea lui Trump poate costa Europa concesii economice și de securitate , într-un moment în care UE și aliații din NATO au acceptat deja angajamente majore în relația cu Washingtonul, potrivit Digi24 . Fost director de comunicare al Casei Albe în primul mandat al lui Donald Trump , Scaramucci susține că liderii europeni folosesc o strategie „greșită” și că, în relația cu actualul președinte american, „trebuie să fii ferm”, altfel Trump „nu respectă” interlocutorii. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru WELT AM SONNTAG și sunt relatate de Politico. Două modele de negociere: „Carney” versus „Rutte” Scaramucci descrie două tipuri de abordare în relația cu Trump, asociate cu Mark Carney, prim-ministrul Canadei, respectiv Mark Rutte, secretarul general al NATO. În viziunea sa, modelul Carney funcționează mai bine, inclusiv pentru că are sprijin intern, chiar dacă asta vine cu costuri economice: „Cred că Mark Carney se descurcă mai bine cu el. Poporul canadian îi este alături, chiar dacă acest lucru implică anumite dificultăți economice.” În schimb, Scaramucci spune că Rutte greșește atunci când adoptă o atitudine ambiguă sau recurge la complimente, pentru că astfel ar pierde respectul lui Trump: „Când ești ambiguu sau îl lingușești (...) nu faci decât să-i pierzi respectul. Nu câștigi nimic.” Digi24 amintește că Rutte l-a lăudat în repetate rânduri pe Trump, inclusiv într-un interviu acordat Politico în această vară. De ce contează pentru Europa: precedentul concesiilor În material sunt invocate două exemple în care Europa ar fi cedat presiunilor lui Trump: acordul comercial UE–SUA, criticat pentru că ar favoriza Washingtonul; decizia aliaților europeni, la summitul NATO de la Haga de anul trecut, de a accepta un obiectiv de cheltuieli de 5% din PIB până în 2035, aliniat cererii principale a lui Trump. În contrapondere, Carney este prezentat ca fiind mai puțin dispus să cedeze: s-a retras din negocierile comerciale cu SUA, motivând că Ottawa nu poate accepta oferta și cererile, și a promis răspuns la tarifele impuse de Washington cu tarife echivalente, „dolar cu dolar”. Critici și către republicani: „tactici de forță” Scaramucci îi critică și pe republicanii din Congres, pe care îi acuză că nu l-au „ținut în frâu” pe Trump. El afirmă că parlamentarii nu s-au opus deciziei președintelui de a suspenda prevederi cheie ale legii privind sancțiunile împotriva Rusiei, susținută de senatorul Lindsey Graham. „Acesta este un exemplu elocvent a ceea ce s-ar numi tactici de forță. Oamenii care cred în autoritarism acționează prin intimidare. Asta a făcut Trump.” [...]
Rusia contestă extinderea informală a G20 prin invitarea Poloniei , pe fondul unei inițiative americane ca Varșovia să devină membru permanent, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de Serghei Lavrov indică o dispută de procedură și influență în formatul G20, unde deciziile se bazează pe consens. Lavrov a declarat, vineri, la reuniunea miniștrilor de externe ai G20 de la Atlanta (SUA), că invitarea Poloniei ar fi „contraproductivă” și ar încălca practica diplomatică de a căuta consensul în astfel de reuniuni. Digi24 notează că informația este relatată de Reuters, iar declarațiile lui Lavrov sunt preluate „potrivit agențiilor de știri rusești”, via News.ro. Disputa: consensul în G20 și invitațiile către „noi participanți” Șeful diplomației ruse a susținut că subiectul ține de „ordinea de zi” și de modul în care sunt trimise invitațiile către participanți suplimentari. În acest context, Lavrov a afirmat că Polonia „nu aduce nimic” la reuniune și că nu ar îndeplini condițiile necesare pentru participare, invocând dimensiunea economiei poloneze. Totodată, el a contestat ideea că Polonia ar reprezenta „Europa de Est”, argumentând că ar exista deja o reprezentare suficientă în G20 din partea NATO și a Uniunii Europene. Inițiativa SUA: moțiune pentru statut permanent al Poloniei Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski , a declarat la Atlanta că SUA au înaintat o moțiune pentru ca Polonia să devină membru permanent al G20 și că Varșovia face lobby în acest sens. Lavrov a mai spus că Rusia nu ar fi fost supusă presiunilor privind invitarea Poloniei la reuniunea de la Atlanta, descriind situația ca pe o invitație directă făcută de partea americană ministrului polonez. Context: apel pentru armistițiu în Marea Neagră În declarațiile sale către presă, Sikorski a cerut, între altele, un armistițiu rapid în Marea Neagră, care să permită transportul în siguranță al încărcăturilor de cereale atât din Ucraina, cât și din Rusia. Nu reiese din material dacă moțiunea depusă de SUA are un calendar de adoptare sau ce sprijin concret există în interiorul G20 pentru schimbarea statutului Poloniei. [...]
Estonia își menține linia dură față de Rusia, în pofida semnalelor venite din SUA , iar mesajul are implicații directe pentru coeziunea NATO și pentru discuțiile despre împărțirea costurilor de apărare în Europa, potrivit Digi24 . Premierul estonian Kristen Michal a declarat vineri, 30 octombrie, că nu își va modera criticile la adresa președintelui rus Vladimir Putin, după un raport potrivit căruia oficiali ai Pentagonului ar fi îndemnat aliații din țările baltice să-și tempereze retorica referitoare la Rusia. Informația este relatată de Kyiv Post , care citează un interviu acordat de Michal publicației Delfi. „Nu o să mă abțin. Putin este un dictator care ucide femei și copii.” Ce spune Tallinnul și ce neagă Michal a afirmat că Estonia își va menține poziția și va continua să vorbească deschis despre amenințarea rusă, argumentând că „a face concesii dictatorilor duce la umilință, fără a păstra libertatea”. El a mai spus că Putin va continua pe aceeași linie „până când va fi obligat să-și schimbe cursul”. În același timp, premierul estonian a precizat că nu a primit personal nicio solicitare din partea SUA de a-și modera tonul și că subiectul nu a fost abordat la ultima sa întâlnire cu președintele Donald Trump, care a avut loc la Ankara în vara acestui an. Contextul din NATO: apeluri la „reținere” și reevaluarea prezenței SUA În material este menționat că Reuters a relatat că oficialii Pentagonului au cerut confidențial mai multor aliați NATO – inclusiv Estonia, Letonia și Lituania – să-și modereze retorica față de Rusia. Patru persoane la curent cu discuțiile au spus că solicitările au fost formulate în întâlniri bilaterale din ultimele săptămâni, iar printre oficialii implicați s-ar fi numărat Elbridge Colby, șeful departamentului de politici al Pentagonului. O sursă citată a afirmat că Colby ar fi sfătuit un oficial baltic să nu „provoace” Rusia, invocând descrieri ale Moscovei ca fiind „pusă la colț” și „din ce în ce mai disperată”. Reuters notează că nu a putut stabili dacă referirea viza în mod specific remarci anterioare ale lui Michal, care în septembrie îl numise pe Putin „un șobolan încolțit”. Potrivit textului, discuțiile ar fi fost „cordiale”, însă Pentagonul a refuzat să comenteze schimburile private dintre aliați, iar NATO a refuzat, de asemenea, să facă declarații. Apelurile către guvernele baltice sunt plasate într-un context mai larg: Washingtonul își reevaluează prezența militară în Europa și pune presiune pe aliații europeni să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare. De ce contează: presiunea pe bugetele de apărare și pe sprijinul pentru Ucraina Materialul indică faptul că există o dezbatere în Europa privind tonul public față de Rusia: unii consideră că accentul pe amenințare riscă să amplifice frica pe care Moscova încearcă să o răspândească, în timp ce alții susțin că avertismentele directe ajută la justificarea cheltuielilor mai mari pentru apărare și a sprijinului continuu pentru Ucraina. În acest cadru, Michal a spus că o evaluare „clară” a amenințării este esențială pentru pregătirea în situații de urgență și a avertizat că Ucraina se confruntă cu o iarnă dificilă. Separat, textul amintește că, la summitul din octombrie de la Bruxelles, Michal a susținut atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, în pofida presiunilor SUA asupra Kievului pentru a opri atacurile asupra producției petroliere rusești. „Cu cât toate rafinăriile rusești și capacitatea de a vinde energie vor fi făcute praf mai repede, cu atât mai bine.” În iulie, Zelenski și Michal au semnat la Ankara, în marja summitului NATO, un acord privind dronele, iar președintele ucrainean a mulțumit Estoniei pentru asistența militară și umanitară și pentru sprijinul diplomatic privind aderarea Ucrainei la UE și NATO. În paralel, reprezentanți ai serviciilor de informații occidentale au avertizat asupra unei campanii ruse de sabotaj în expansiune în Europa, acuzație pe care Moscova o neagă, potrivit articolului. [...]
Ucraina cere o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate ONU , după cel mai recent val de atacuri rusești cu rachete și drone, care a provocat cel puțin 25 de morți și 110 răniți la nivel național, potrivit Kyiv Post . Demersul are o miză de reglementare și de guvernanță internațională: Kievul încearcă să forțeze o reacție instituțională într-un for unde Rusia, ca membru permanent, poate bloca deciziile prin dreptul de veto. Ministerul ucrainean de Externe a susținut că amploarea și dispersia geografică a loviturilor – „de la Dnipro și Cernihiv la Kremenciuk și Kiev” – arată că nicio zonă a țării nu este în afara razei atacurilor. Potrivit declarației, au fost vizate inclusiv copii, locuințe private, infrastructură civilă și facilități feroviare. Ministrul de Externe Andrii Sîbiha a calificat atacurile drept o încălcare gravă a dreptului internațional și a Cartei ONU și a acuzat Rusia că subminează pacea internațională. El a reiterat că Moscova își folosește statutul din Consiliul de Securitate pentru a împiedica instituția să-și îndeplinească mandatul, prin posibilitatea de a bloca rezoluțiile finale. Ce urmărește Kievul: presiune diplomatică și sprijin militar În aceeași linie, Ucraina a cerut partenerilor: mai multe capabilități de apărare antiaeriană; creșterea presiunii asupra Moscovei; sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. „Rusia trebuie să înțeleagă că această campanie de teroare duce doar la consecințe, nu la concesii”, a spus Sîbiha, adăugând că Rusia trebuie trasă la răspundere pentru „crimele pe care le-a comis”. Context: atacuri asupra infrastructurii feroviare și victime în mai multe orașe Materialul descrie o serie de lovituri recente, inclusiv asupra unor obiective feroviare. La Dnipro, un atac din 29 octombrie a lovit o platformă feroviară, unde o dronă cu reacție a ucis 14 persoane care așteptau lângă un tren de pasageri Dnipro–Zaporojie. A doua zi, gara orașului a fost lovită din nou, fiind rănită o femeie, potrivit guvernatorului regional Oleksandr Hanzha. În Cernihiv, un atac în centrul orașului a ucis două fete de 15 ani și a rănit 27 de persoane, inclusiv un copil de 10 luni. În Kremenciuk, atacuri în două locații – inclusiv într-o zonă unde a fost avariată o școală-internat – au ucis trei persoane și au rănit 32, dintre care șase copii. Sursa mai notează lovituri cu bombe aeriene ghidate asupra unui bloc din Izium (regiunea Harkiv) și atacuri cu rachete balistice asupra Kievului, care au provocat incendii la depozite și pagube la clădiri rezidențiale. De ce contează: blocajul din Consiliul de Securitate rămâne problema centrală Solicitarea unei reuniuni de urgență pune din nou în prim-plan limita practică a mecanismelor ONU în cazul unui conflict în care unul dintre cei cinci membri permanenți este parte directă și își poate folosi veto-ul. Kyiv Post amintește că, încă din decembrie 2022, Kievul a cerut înlăturarea Rusiei din Consiliul de Securitate. În paralel, materialul plasează demersul în contextul unor evoluții diplomatice mai largi: la final de septembrie, 51 de state membre ONU au semnat o declarație comună de sprijin pentru Ucraina și au cerut Rusiei să accepte o încetare completă a focului și negocieri „semnificative”. În aceeași zi, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a spus în Consiliul de Securitate că Rusia nu își va opri agresiunea nici măcar în timpul negocierilor, respingând apelurile tot mai numeroase pentru armistițiu. [...]
Închiderea „Nowaja Gazeta” taie și ultima sursă majoră de presă independentă din Rusia , după ce autoritățile au blocat finanțarea prin donații și au impus evacuarea redacției, potrivit Bild . Publicația germană relatează că ziarul își oprește complet activitatea după 30 de ani, pe fondul „presiunii masive” exercitate de instituțiile statului rus. Redactorul-șef, Serghei Sokolov, a anunțat într-un mesaj video publicat pe YouTube și pe site-ul ziarului că „Nowaja Gazeta încetează să mai existe”. El susține că decizia a fost forțată de autorități și de serviciile secrete ruse. „Autoritățile ruse, serviciile secrete ruse au obligat redacția să-și oprească activitatea.” Sokolov a descris închiderea în termeni duri, afirmând că publicația „a fost ucisă”, iar oprirea definitivă a activității ar urma să aibă loc pe 9 noiembrie, când vor fi închise serverele și redacția va părăsi sediul. Presiune operațională și blocaj financiar Potrivit redacției, „Nowaja Gazeta” a primit o notificare să elibereze spațiile din Moscova până la 9 noiembrie. În paralel, sistemul de colectare a donațiilor a fost blocat, ceea ce, conform ziarului, i-a tăiat baza financiară. În material este citat și fondatorul Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, care afirmă că închiderea nu este o decizie voluntară, ci una impusă din exterior, cu scopul de a distruge publicația. De ce contează Cazul indică o combinație de măsuri administrative și financiare folosite pentru a scoate din funcțiune o redacție: evacuare din sediu și blocarea canalelor de finanțare prin donații. În termeni practici, asta înseamnă că un actor media poate fi închis fără o interdicție explicită, prin eliminarea infrastructurii minime de operare și a resurselor de funcționare. Din informațiile disponibile în articol, următorul reper este data de 9 noiembrie, când redacția spune că va opri serverele și își va încheia activitatea. [...]
