Știri
Știri din categoria Externe

Emisarul lui Vladimir Putin a salutat pe X ideea retragerii SUA din NATO, potrivit HotNews.ro. Kirill Dmitriev, directorul Fondului rus de investiții directe și negociator principal al Kremlinului în relația cu Washingtonul, a reacționat la atacurile lui Donald Trump la adresa Alianței Nord-Atlantice.
Dmitriev a publicat miercuri pe platforma X mesajul „Adio, NATO”, alături de un link către un articol din Daily Mail, în care Trump ar fi urmat să critice dur NATO și să spună că este gata să scoată Statele Unite din alianță.
Trump nu a reluat însă acest subiect în discursul la care făcea trimitere articolul, deși i-a îndemnat pe aliați să se implice în deblocarea Strâmtorii Ormuz, închisă de Iran. În schimb, potrivit sursei, președintele SUA a lăsat anterior să se înțeleagă că se apropie de o ruptură majoră cu partenerii din NATO.
Într-un interviu acordat cotidianului britanic Daily Telegraph, Trump i-a criticat pe aliații europeni și a descris NATO drept un „tigru de hârtie”. El a spus că ia în considerare serios retragerea SUA din alianță, după ce aliații ar fi refuzat să susțină acțiunea militară americană împotriva Iranului.
„Nu m-a impresionat niciodată NATO. Am știut întotdeauna că sunt un tigru de hârtie, iar Putin știe asta, de altfel”, a spus el.
Declarațiile pentru Daily Telegraph sunt prezentate ca cel mai puternic semn de până acum că administrația de la Casa Albă ia în calcul o ieșire din NATO. Consemnează, de asemenea, Reuters că o eventuală retragere ar putea necesita aprobarea Congresului, iar orice semnal că Washingtonul ar putea să nu-și apere aliații în cazul unui atac rusesc riscă să slăbească grav alianța.
Recomandate

Donald Trump pune sub semnul întrebării sprijinul NATO într-un posibil conflict cu China , potrivit Antena 3 CNN , după declarații făcute la Casa Albă în contextul tensiunilor generate de războiul din Iran. Liderul american a sugerat că aliații nu ar susține Statele Unite într-un conflict major, pe care l-a numit indirect „ăla mare”, cu referire la un posibil război global. Declarațiile au fost făcute în timpul unui eveniment de Paște, unde Trump a criticat deschis NATO, dar și lideri europeni precum Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer. Președintele american a afirmat că lipsa de sprijin în conflictul din Iran i-a ridicat semne de întrebare privind solidaritatea alianței în situații mai grave. Mesajul lui Trump Trump a sugerat explicit că NATO nu ar interveni în cazul unui conflict global: a pus la îndoială angajamentul aliaților într-un război major a făcut aluzie la un posibil conflict cu China a indicat că relațiile cu Beijingul sunt „mai bune decât cu NATO” În paralel, liderul american a reluat amenințarea privind retragerea SUA din alianță, invocând lipsa de sprijin din partea partenerilor occidentali. Critici la adresa liderilor europeni Trump a avut un ton dur și personal în referirile la liderii europeni: l-a ironizat pe Emmanuel Macron pentru refuzul de a trimite nave în Golf l-a criticat pe Keir Starmer pentru lipsa de reacție la solicitările americane a sugerat că aliații cer sprijin doar după încheierea conflictelor Declarațiile au inclus și remarci ironice și imitații, ceea ce a amplificat tensiunea discursului. Contextul declarațiilor Ieșirea lui Trump vine pe fondul conflictului din Iran și al divergențelor dintre SUA și unele state europene privind implicarea militară. Lipsa unui sprijin coordonat a alimentat criticile Washingtonului față de NATO și a readus în discuție rolul alianței în conflicte globale. Afirmațiile nu reprezintă o schimbare oficială de politică, dar indică o posibilă deteriorare a relațiilor transatlantice și o repoziționare strategică în raport cu China și aliații tradiționali. [...]

Donald Trump l-a atacat personal pe Emmanuel Macron și s-a declarat nemulțumit după o convorbire telefonică în care a cerut sprijinul Franței pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz, transmite News.ro , citând Le Figaro. Potrivit relatării, președintele american a reluat un atac la adresa omologului său francez, afirmând că acesta „este maltratat de către soția sa și abia își revine”, cu trimitere la un episod dintr-un turneu în Asia de Sud-Est, în mai 2025, când Brigitte Macron l-a atins la față. În același context, Trump a spus că a cerut Franței ajutor pentru „deblocarea” Strâmtorii Ormuz, rută strategică pentru comerțul global cu hidrocarburi, și a descris în termeni direcți solicitarea adresată lui Macron. „Emmanuel, ne-ar plăcea să primim un pic de ajutor la Golful (Persic), chiar dacă-i eliminăm pe cei răi și distrugem rechetele balistice. Ai putea să trimiți nave de război imediat?” Președintele american și-a exprimat nemulțumirea într-o conferință de presă la Casa Albă, miercuri seara, cu câteva ore înaintea unei alocuțiuni către națiune. El a criticat faptul că eforturile SUA de a asigura această cale maritimă nu ar fi susținute suficient de aliații europeni și a ironizat pozițiile unor parteneri. Trump a reiterat, de asemenea, criticile frecvente la adresa aliaților europeni în legătură cu dependența lor de Statele Unite în domeniul apărării, invocând și NATO în acest context. [...]

Donald Trump a spus că războiul cu Iranul este aproape de încheiere , în primul său discurs oficial de la Casa Albă de la declanșarea conflictului, relatează News.ro . Discursul a avut loc miercuri seara, ora Washingtonului, la aproximativ o lună de la începutul războiului, iar președintele SUA a susținut că obiectivele americane sunt „pe cale de a fi îndeplinite”. În intervenția de circa 20 de minute, Trump a prezentat campania militară drept o reacție la decenii de violență atribuită Iranului și aliaților săi și a insistat că Teheranului nu i se poate permite să dezvolte o armă nucleară. El a descris bombardamentele recente drept succese majore și a cerut răbdare, numind războiul o „investiție” pentru viitorul americanilor, însă nu a oferit un răspuns concret la întrebarea când se va încheia exact conflictul. „Mă bucur să spun că aceste obiective strategice esenţiale sunt pe cale de a fi îndeplinite”, a spus Trump. Potrivit relatării, Trump a reiterat un orizont de „două-trei săptămâni” pentru intensificarea loviturilor și a amenințat cu extinderea țintelor, inclusiv către infrastructura energetică a Iranului, în lipsa unui acord. În același timp, a afirmat că „discuțiile sunt în curs” și a susținut că „schimbarea regimului nu a fost obiectivul” SUA, deși a pretins că liderii inițiali ai Iranului „toți sunt morți”. Un punct central al discursului a fost Strâmtoarea Ormuz, rută critică pentru transportul global de petrol. Trump a spus că, odată cu încheierea conflictului, strâmtoarea se va redeschide „natural”, dar a reluat ideea că statele care depind de petrolul din Orientul Mijlociu ar trebui să se implice direct în menținerea acesteia deschise, argumentând totodată că SUA nu au nevoie de petrol din străinătate. Reuters a remarcat că Trump nu a abordat direct subiectul NATO, deși declarase anterior, într-un interviu acordat agenției, că intenționează să-și exprime nemulțumirea față de alianță pentru ceea ce consideră a fi sprijin insuficient pentru obiectivele SUA în Iran. În material se mai arată că tensiunile transatlantice s-au adâncit după ce aliații europeni au respins cererea Washingtonului de a contribui la securizarea unui traseu sigur pentru transportul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz. [...]

Pakistan își schimbă statutul și devine intermediar între SUA și Iran, după o revenire diplomatică rapidă potrivit Reuters , această transformare este legată în mare parte de rolul șefului armatei, mareșalul Asim Munir, care a devenit un canal direct de comunicare cu administrația președintelui Donald Trump. În ultimul an, Islamabadul a trecut de la izolare la o poziție activă în diplomația regională. Relația cu Washingtonul s-a încălzit după mai multe contacte directe între Munir și Trump, inclusiv o întâlnire unu-la-unu la Casa Albă. În paralel, Pakistanul a predat autorităților americane un suspect al grupării Stat Islamic, într-un gest considerat esențial pentru reluarea cooperării în domeniul securității. Două momente au accelerat apropierea dintre cele două state: martie 2025 – Pakistanul ajută la capturarea unui suspect implicat în atentatul de la aeroportul din Kabul mai 2025 – conflictul scurt cu India, prezentat de Islamabad ca un test diplomatic gestionat eficient În același timp, Pakistanul și-a consolidat relațiile externe pe mai multe direcții: a intensificat dialogul cu SUA a menținut parteneriatul strategic cu China a deschis canale de comunicare cu statele din Golf Pe plan intern, armata rămâne actorul dominant, iar vizita lui Munir la Casa Albă fără lideri civili a fost interpretată ca o recunoaștere a acestei realități. Autoritățile susțin însă că există o coordonare strânsă între guvern și conducerea militară. Noua poziție diplomatică include și un rol de mediator în conflictul din Orientul Mijlociu. Ministrul de externe Ishaq Dar a găzduit la Islamabad discuții cu reprezentanți din Turcia, Arabia Saudită și Egipt, în încercarea de a reduce tensiunile și de a limita extinderea conflictului cu Iranul. Totuși, această repoziționare vine cu riscuri. Relațiile tensionate cu India, fragilitatea economică și obligațiile din pactul de apărare cu Arabia Saudită pot complica echilibrul diplomatic. Analiștii avertizează că Pakistanul va trebui să gestioneze atent relațiile cu Iranul, SUA și aliații regionali pentru a evita escaladări sau tensiuni interne. [...]

Armata iraniană amenință cu atacuri „devastatoare” împotriva SUA și Israelului , după declarațiile președintelui american Donald Trump, potrivit HotNews.ro , care citează AFP. Mesajul Teheranului vine în contextul în care Trump a avertizat că ar putea ordona bombardamente masive în săptămânile următoare, susținând că va readuce Iranul în „epoca de piatră”. Într-un comunicat difuzat de televiziunea de stat, comandamentul operațional al armatei iraniene, Khatam al-Anbiya, a transmis că războiul va continua până la capitularea adversarilor. „Cu încredere în Dumnezeu Atotputernicul, acest război va continua până la umilirea, dezonoarea, regretele definitive și capitularea voastră” Conducerea armatei iraniene a adăugat că urmează „acțiuni” mai ample și mai distructive. Reacția a venit după ce Trump a afirmat peste noapte că războiul din Iran „e aproape de final”, dar că SUA vor „lovi tare” în următoarele săptămâni, inclusiv prin formula: „Îi vom trimite înapoi în epoca de piatră”. Tensiunile au avut efect și asupra piețelor: prețul petrolului a urcat, iar acțiunile au scăzut, pe fondul riscului de prelungire a conflictului și al incertitudinii legate de amploarea unei eventuale escaladări militare. Separat, ambasada SUA la Bagdad a avertizat, într-un comunicat publicat pe X, că grupuri armate irakiene pro-iraniene ar putea lansa atacuri în centrul orașului în următoarele două zile și a cerut americanilor aflați în Irak să părăsească țara imediat. Irakul a fost atras în războiul din Orientul Mijlociu declanșat pe 28 februarie, după ofensiva americano-israeliană împotriva Iranului. [...]

Parlamentul Republicii Moldova a votat denunțarea acordurilor-cheie cu CSI , pas care deschide calea ieșirii țării din organizație, relatează Meduza , citând Parlamentul de la Chișinău. Potrivit publicației, 60 de deputați din totalul de 101 au susținut adoptarea legilor necesare. Împotrivă au votat deputați din Partidul Comuniștilor și Partidul Socialiștilor, care avertizează asupra efectelor economice ale deciziei. Deputații din Partidul Comuniștilor și Partidul Socialiștilor consideră că ieșirea Moldovei din CSI „va avea consecințe catastrofale” pentru economia țării. În continuare, legile adoptate trebuie semnate de președintele Republicii Moldova. După acest pas, Ministerul de Externe urmează să transmită documentele către Comitetul Executiv al CSI, iar ieșirea efectivă din organizație ar avea loc la 12 luni după notificare. Autoritățile de la Chișinău au anunțat pentru prima dată intenția de a părăsi CSI în decembrie 2023, după ce președintele Rusiei, Vladimir Putin, a spus că participarea Moldovei în organizație „nu are mare valoare”, consemnează Meduza. În anii anteriori, Georgia a ieșit din CSI în 2008, iar Ucraina în 2018, amintește publicația. Pentru Republica Moldova, votul din parlament reprezintă un pas formal important, însă calendarul final depinde de semnarea legilor și de procedura de notificare către structurile CSI. [...]