Știri
Știri din categoria Externe
Mesajul public de susținere venit din cercul Kremlinului amplifică miza politică a alegerilor regionale din Germania, într-un moment în care Alternativa pentru Germania (AfD) conduce în sondaje în cel puțin două landuri. Potrivit Mediafax, Kirill Dmitriev, emisar al Kremlinului responsabil de relațiile economice ale Rusiei cu alte țări, a numit AfD „speranța germanilor” într-o postare pe platforma X.
Dmitriev a reacționat după ce lidera AfD, Alice Weidel, a distribuit rezultatele unui sondaj din landul Mecklenburg–Pomerania Inferioară (nord-estul Germaniei), realizat de Infratest dimap. Conform sondajului, AfD ar avea 36% din intențiile de vot, „mult înaintea celorlalte partide”.
Declarația a atras critici din partea social-democraților germani. Dirk Wiese, liderul grupului parlamentar al SPD, a spus că mesajul „arată clar ce alianță dezastruoasă lucrează împreună pentru a demonta Uniunea Europeană și democrația noastră”, potrivit dpa.
„Este clar: oricine votează AfD se va trezi într-o zi în Rusia lui Putin. Atunci nu cancelarul german va mai stabili agenda, ci criminalul de război Vladimir Putin.”
Wiese a mai afirmat, tot pentru dpa, că „AfD este calul troian al lui Putin pe continent”.
Alegeri regionale sunt programate în septembrie în Berlin, Mecklenburg–Pomerania Inferioară și Saxonia. În ultimele două landuri, AfD conduce detașat în sondaje, însă nu este clar dacă ar putea obține suficient sprijin pentru a guverna singur.
Un element-cheie pentru aritmetica post-electorală rămâne izolarea politică a AfD: partidele tradiționale continuă să excludă formarea unor coaliții cu această formațiune.
Nu este prima dată când Kirill Dmitriev își exprimă public susținerea pentru AfD. În octombrie anul trecut, el a scris că partidul stă bine în sondaje deoarece se opune „imigrației necontrolate, minciunilor și cenzurii”.
Dmitriev este descris ca un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin și, în calitate de negociator al Kremlinului în contextul războiului din Ucraina, a pledat pentru îmbunătățirea relațiilor cu Statele Unite sub președintele Donald Trump, criticând în același timp Europa și Kievul.
Recomandate
China temperează așteptările privind relaxarea tarifelor SUA–China , calificând drept „preliminare” înțelegerile comerciale și agricole discutate în timpul vizitei președintelui american Donald Trump la Beijing, potrivit Mediafax . Ministerul Comerțului din China a transmis că cele două state au convenit să creeze un consiliu pentru investiții și unul pentru comerț, structuri care ar urma să negocieze reduceri reciproce de tarife pentru anumite produse, dar și reduceri mai ample pentru bunuri nespecificate, inclusiv produse agricole, conform unui comunicat citat de Reuters. În același comunicat sunt menționate și teme punctuale care ar urma să fie abordate de fiecare parte. China afirmă că partea americană va „promova activ” soluționarea unor preocupări de lungă durată ale Beijingului, între care reținerea automată a produselor lactate și acvatice, exporturile de bonsai în medii de creștere către SUA și recunoașterea provinciei Shandong ca zonă liberă de gripă aviară. La rândul său, China spune că va „promova activ” soluționarea preocupărilor SUA privind înregistrarea instalațiilor de producție a cărnii de vită și exporturile de carne de pasăre din unele state americane către China. Pe fondul acestor discuții, Trump a susținut că Beijingul ar fi de acord să cumpere 200 de avioane Boeing , cu posibilitatea unei comenzi suplimentare de încă 750 de aeronave, precum și produse agricole americane „în valoare de miliarde de dolari”, în special soia. Ce înseamnă „preliminar” și ce urmează Autoritățile chineze au subliniat că negocierile privind detaliile acordurilor continuă și că documentele finale vor fi „definitivate cât mai curând posibil”. Mesajul reduce, cel puțin pe termen scurt, certitudinea privind calendarul și amploarea unor eventuale reduceri de tarife, element cu impact direct asupra fluxurilor comerciale și a companiilor expuse relației SUA–China. [...]
Departamentul de Justiție al SUA se pregătește să-l pună sub acuzare pe Raúl Castro pentru rolul presupus în doborârea, în 1996, a două avioane civile ale organizației de exilați cubanezi „Hermanos al Rescate”, incident soldat cu patru morți, potrivit TVR Info . Miza depășește cazul penal în sine: inițiativa este prezentată ca parte a unei presiuni mai largi a Washingtonului asupra Havanei, inclusiv pe zona economică și de securitate, într-un moment în care relația bilaterală este din nou tensionată. Ce acuzații sunt avute în vedere Potrivit informațiilor citate, SUA ar urma să formuleze acuzații penale împotriva lui Raúl Castro (94 de ani) pentru „presupusa sa implicare” în doborârea a două avioane aparținând „Hermanos al Rescate” în februarie 1996. Publicația portugheză Espresso este indicată ca sursă pentru acest plan. Organizația (cunoscută și ca „ Brothers to the Rescue ”) opera avioane de tip Cessna și desfășura misiuni de căutare a cubanezilor care încercau să fugă de pe insulă cu plute. Un avion de vânătoare cubanez MiG-29 a doborât cele două aparate, iar patru persoane au murit. Contextul de reglementare și presiune: investigații și mesaje politice Materialul descrie o accelerare a demersurilor în SUA, inclusiv la nivelul procuraturii federale din Miami, unde procurorul federal șef ar fi inițiat „o nouă inițiativă” care vizează lideri comuniști cubanezi. Aceasta ar implica forțe de ordine federale și locale, precum și Departamentul Trezoreriei SUA, urmărind dosare legate de: infracțiuni economice, droguri, infracțiuni violente, încălcări legate de imigrație, cu accent pe persoane din conducerea Partidului Comunist, potrivit unei relatări anterioare CBS News menționate în text. În paralel, directorul CIA, John Ratcliffe, s-ar fi întâlnit cu Raúl Guillermo Rodríguez Castro („Raulito”), nepotul lui Raúl Castro, considerat un canal de contact. Un oficial CIA citat afirmă că mesajul transmis ar fi fost că SUA sunt „pregătite să se angajeze serios în probleme economice și de securitate, dar numai dacă Cuba face schimbări fundamentale” și că insula „nu mai poate fi un refugiu sigur pentru adversarii din emisfera vestică”. Disputa asupra faptelor din 1996 și reacțiile din SUA Un raport al Organizației Statelor Americane , citat în material, ar fi concluzionat că avioanele au fost doborâte în afara spațiului aerian cubanez și că Cuba ar fi încălcat dreptul internațional, trăgând fără avertisment și fără dovezi de necesitate. La acel moment, președintele Bill Clinton a condamnat incidentul „în cei mai fermi termeni posibili”. De cealaltă parte, oficialii cubanezi au susținut că doborârea a fost legitimă, invocând încălcarea spațiului aerian și presupuse acte de sabotaj. Fidel Castro i-ar fi spus jurnalistului Dan Rather (CBS) că armata acționa conform „ordinelor sale generale” de a împiedica pătrunderea avioanelor pe teritoriul țării. În 1996, Fidel Castro era liderul Cubei, iar Raúl conducea forțele armate. Materialul mai amintește că CNN a relatat despre condamnarea în SUA a lui Gerardo Hernandez pentru conspirație la crimă în legătură cu doborârea avioanelor, iar Associated Press este menționată pentru informația că acesta a fost trimis în Cuba într-un schimb de prizonieri din 2014. Ce urmează și ce rămâne neclar În Florida, procurorul general al statului ar fi anunțat în martie redeschiderea unei anchete statale închise privind incidentul din 1996, iar senatorul Rick Scott și alți legiuitori ar fi cerut Departamentului de Justiție să-l acuze pe Raúl Castro și să-l aducă în fața justiției în SUA. Guvernatorul Ron DeSantis a reacționat pe rețelele sociale: „Dați-i drumul, a trecut mult timp!” Deocamdată, informația centrală este formulată la nivel de intenție („se pregătește”, „se pregătesc să formuleze acuzații”), fără detalii despre capetele exacte de acuzare, calendarul procedural sau dacă există un rechizitoriu finalizat. [...]
Iranul spune că state europene negociază accesul prin Strâmtoarea Ormuz , iar asta menține presiunea pe lanțul global al petrolului , într-un moment în care blocada rutei – pe unde trece, de regulă, circa o cincime din producția mondială de țiței – continuă să perturbe piețele, potrivit G4Media . Televiziunea de stat iraniană a transmis că „europenii au început negocieri cu marina Gardienilor Revoluției” pentru a obține autorizații de traversare, după ce nave din Asia de Est – în special din China, Japonia și Pakistan – ar fi trecut deja. Nu au fost precizate țările europene implicate, informația fiind relatată de AFP și preluată de Agerpres. Ce schimbă pentru transportul de energie Miza este una operațională și economică: blocada iraniană a Strâmtorii Ormuz afectează o rută strategică pentru comerțul global cu petrol și oferă Teheranului un avantaj de negociere, în condițiile în care fluxurile maritime devin dependente de aprobări punctuale. În acest context, șeful comisiei parlamentare iraniene pentru securitate națională, Ebrahim Azizi , a spus că Iranul „a stabilit un mecanism profesional de gestionare a traficului” în strâmtoare, care „va fi în curând operațional”. Taxe și acces condiționat Azizi a indicat că, în noul aranjament, ar urma să beneficieze „doar navele comerciale și părțile care cooperează cu Iranul” și că „se vor colecta taxele necesare pentru servicii specializate”. Tot el a afirmat că ruta va rămâne închisă operatorilor așa-numitului proiect de „libertate”, descris ca o operațiune militară temporară a SUA pentru ghidarea navelor comerciale blocate în strâmtoare. Context: blocade reciproce și rolul Chinei Statele Unite mențin, la rândul lor, blocada porturilor iraniene, în pofida unui armistițiu „fragil” intrat în vigoare pe 8 aprilie, potrivit informațiilor citate. Iranul anunțase anterior că forțele sale navale au permis trecerea a „peste 30 de nave” chineze prin Strâmtoarea Ormuz. China este principalul importator de petrol iranian. [...]
Statele Unite și Israelul se pregătesc să reia atacurile asupra Iranului chiar de săptămâna viitoare , pe fondul unor „pregătiri intense” descrise de oficiali regionali, într-un context în care Teheranul amenință cu accelerarea programului nuclear. Informațiile sunt prezentate de G4Media , care citează un articol din New York Times bazat pe declarațiile a doi oficiali din Orientul Mijlociu. Potrivit New York Times, reluarea ostilităților ar reprezenta cele mai semnificative pregătiri de la armistițiul mediat de Pakistan la începutul lunii aprilie. Cei doi oficiali, care au vorbit sub protecția anonimatului, susțin că SUA și Israelul sunt angajate în „pregătiri intense” pentru o posibilă reluare a atacurilor comune. Semnale de escaladare: Pentagonul și Casa Albă În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , le-a spus marți parlamentarilor că SUA „are un plan de escaladare, dacă este necesar”, conform materialului citat. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri pentru Fox News că Iranul ar fi refuzat să recunoască „multiplele acorduri deja convenite”, sugerând că discuțiile nu au produs rezultate stabile. „De fiecare dată când fac o înțelegere, a doua zi este ca și cum nu am fi avut acea conversație.” Miza uraniului și reacția Teheranului Un element central al negocierilor menționate este cerința ca Iranul să transfere uraniul îmbogățit către SUA. Trump a spus că ar prefera „să-l obțină” decât să rămână „îngropat” în Iran. „De fapt, mă simt mai bine dacă l-aș obține.” Pe de altă parte, potrivit New York Times, purtătorul de cuvânt al Parlamentului iranian pentru securitate națională, Ebrahim Rezaei , a amenințat că Iranul ar putea crește îmbogățirea uraniului la 90% dacă atacurile se reiau. Ce urmează și ce rămâne incert Informația despre un posibil calendar „chiar săptămâna viitoare” se bazează pe surse anonime citate de New York Times și nu este prezentată ca o decizie oficială publică. Totuși, combinația dintre pregătirile descrise, mesajul Pentagonului privind un „plan de escaladare” și avertismentele Teheranului indică o creștere a riscului operațional și de securitate în regiune, cu potențial de escaladare rapidă. [...]
Rusia a predat Ucrainei 528 de trupuri, un canal rar de cooperare în război , într-un schimb de rămășițe pământești care rămâne printre puținele domenii în care Moscova și Kievul mai colaborează, potrivit Agerpres . Centrul ucrainean responsabil de prizonierii de război a transmis pe rețelele sociale că, „în urma eforturilor de repatriere”, în Ucraina au fost aduse trupurile a 528 de persoane decedate, despre care partea rusă susține că „ar putea fi vorba despre militari ucraineni”. Instituția nu a precizat data la care au fost primite rămășițele. Anchetatori și experți urmează să facă demersurile necesare pentru identificarea persoanelor repatriate, a mai anunțat Centrul. Context: schimburi de prizonieri și un armistițiu anunțat de Trump Știrea vine după ce, vineri, Rusia și Ucraina au efectuat un schimb de 205 prizonieri de război de fiecare parte. Totodată, vinerea trecută, Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile în conflictul dintre Kiev și Moscova, de sâmbătă până luni, precum și un schimb de 1.000 de prizonieri de fiecare parte. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că schimbul de vineri reprezintă „prima fază” a acestui anunț. De la începutul invaziei ruse la scară largă, în urmă cu peste patru ani, schimburile de prizonieri și de rămășițe pământești ale combatanților au rămas printre puținele forme de cooperare între cele două state beligerante. [...]
China cere SUA să oprească vânzările de arme către Taiwan și să evite „semnale greșite” către separatiști , după ce Washingtonul și-a exprimat nemulțumirea față de bugetul de achiziții militare al Taiwanului, potrivit Global Times . Mesajul vine din partea Biroului pentru Afaceri Taiwan al Consiliului de Stat, într-o reacție care menține presiunea diplomatică pe componenta de cooperare militară SUA–Taiwan. Într-un briefing de presă la Beijing, purtătorul de cuvânt Zhang Han a declarat că „problema Taiwanului” este „strict o chestiune internă a Chinei” și „nu admite interferențe externe”. În același răspuns, oficialul a spus că Beijingul „se opune ferm oricărei forme de legături militare” între SUA și regiunea Taiwan a Chinei. Zhang a cerut părții americane să respecte principiul „o singură Chină ” și cele trei comunicate comune China–SUA , să gestioneze „cu prudență” subiectele legate de Taiwan, să oprească vânzările de arme către Taiwan și să se abțină de la transmiterea de „semnale greșite” către forțele separatiste care susțin „independența Taiwanului”. De ce contează Reacția indică faptul că Beijingul tratează bugetul de achiziții militare al Taiwanului și poziționările publice ale SUA pe această temă ca elemente cu potențial de escaladare politică și de securitate, în special în contextul vânzărilor de armament și al relațiilor militare dintre Washington și Taipei. Ce rămâne neclar din informațiile disponibile Materialul nu oferă detalii despre: nivelul bugetului de achiziții de arme al Taiwanului; natura exactă a „nemulțumirii” SUA (declarații, documente sau instituții implicate); eventuale măsuri concrete anunțate de una dintre părți. [...]
