Știri
Știri din categoria Externe
Un emisar al Kremlinului leagă alegerile din Ungaria de „prăbușirea” UE, într-o declarație cu miză de propagandă și potențial de amplificare a tensiunilor politice din interiorul blocului comunitar, potrivit news.ro.
Kirill Dmitriev, reprezentant special al președintelui Rusiei pentru investiții și cooperare economică cu țările străine și director general al Russian Direct Investment Fund, a susținut că rezultatul alegerilor din Ungaria „va accelera pur și simplu prăbușirea UE”. Mesajul a fost publicat pe X, unde Dmitriev a adăugat: „Verificați peste 4 luni dacă am dreptate”.
Declarația vine în contextul alegerilor parlamentare din 12 aprilie din Ungaria, în urma cărora partidul de opoziție Tisza a obținut 138 din cele 199 de locuri din Adunarea Națională (parlament unicameral). Potrivit relatării POLITICO, Viktor Orbán și-a recunoscut înfrângerea în fața contracandidatului Péter Magyar, care ar urma să dețină o majoritate calificată, cu „puteri extinse” pentru reforme.
Dmitriev a comentat, pe X, declarațiile activistului britanic de extremă dreapta Tommy Robinson, care a afirmat că Ungaria „a căzut” în urma rezultatului alegerilor. În același timp, Péter Magyar a prezentat victoria drept o opțiune pro-europeană:
„Maghiarii au spus astăzi «da» Europei, au spus «da» unei Ungarii libere”
Magyar i-a îndemnat totodată pe susținătorii lui Orbán din instituțiile statului să demisioneze, conform aceleiași relatări.
Asocierea directă, făcută de un oficial rus cu portofoliu economic, între schimbarea de putere de la Budapesta și „declinul” Uniunii Europene indică o încercare de a exploata politic o tranziție majoră într-un stat membru. În lipsa altor elemente din sursă privind reacții oficiale ale UE sau ale guvernului ungar, nu este clar ce efect concret ar putea avea afirmația pe termen scurt, dincolo de dimensiunea de mesaj politic.
Recomandate
Ungaria păstrează pârghii de veto în dosarul UE al Ucrainei , deși Kievul a acceptat să restabilească drepturi pentru minoritatea maghiară din Transcarpatia, potrivit Digi24 . Mesajul Budapestei este că acordul pe minorități nu se traduce automat într-un „culoar rapid” pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Premierul ungar Peter Magyar a spus că Ucraina s-a angajat să restabilească „deplin” drepturile educaționale, lingvistice, culturale și politice ale comunității maghiare din regiunea Transcarpatia, după săptămâni de negocieri la nivel de experți, la care au participat și organizații politice și biserici care reprezintă etnicii maghiari din zonă. „Sunt foarte bucuros să vă anunţ [...] că guvernul ucrainean s-a angajat să transpună măsurile convenite în sistemul său juridic în viitorul apropiat” Ce condiții menține Budapesta pentru parcursul european al Ucrainei Deși angajamentele Ucrainei ar urma să fie incluse în planul de acțiune pentru aderarea la UE, Peter Magyar a precizat că Ungaria nu susține „negocieri accelerate” de aderare. În același timp, el a indicat două praguri politice distincte: dacă Ucraina își respectă promisiunea privind drepturile minorității, Ungaria ar sprijini deschiderea primului grup de capitole de negociere; chiar și dacă Ucraina ar închide toate cele 33 de capitole de negociere în 10–15 ani, Ungaria ar organiza un referendum „cu valoare obligatorie” privind aderarea efectivă. Context: miza drepturilor minorității și blocajele din ultimii ani Digi24 notează că, deși Budapesta și Kievul au intrat într-o etapă de apropiere diplomatică după plecarea de la putere, luna trecută, a fostului premier Viktor Orban , tema minorității maghiare a rămas un factor de tensiune. Relațiile s-au deteriorat după două schimbări legislative în Ucraina: în 2017, o lege care a impus învățământul în limba ucraineană începând cu clasa a cincea; o lege adoptată doi ani mai târziu, care a limitat folosirea oficială a limbii maghiare. Comunitatea maghiară din Ucraina este estimată la aproximativ 150.000 de persoane, concentrate în principal în Transcarpatia, în vestul țării. De ce contează: aderarea rămâne condiționată politic Pentru procesul de aderare la UE, mesajul central este că Ungaria își păstrează instrumentele de condiționare politică, chiar și după un acord pe un subiect sensibil bilateral. În practică, sprijinul Budapestei pare legat de implementarea efectivă a angajamentelor Kievului, iar perspectiva unui referendum obligatoriu adaugă un filtru suplimentar, cu potențial de întârziere, la finalul negocierilor. [...]
Franța și Ungaria vor să încheie până la finalul anului un nou parteneriat strategic , pe fondul schimbării de guvern de la Budapesta și al deblocării unor fonduri europene de peste 16 miliarde de euro pentru Ungaria, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis la Palatul Élysée, unde Emmanuel Macron l-a primit pe noul prim-ministru ungar, Peter Magyar . Macron a vorbit despre „o nouă eră pentru Ungaria și Europa noastră”, afirmând că alegerea lui Magyar ar demonstra „angajamentul puternic al poporului ungar față de valorile Uniunii Europene”. Schimbarea de la Budapesta are potențialul de a reduce fricțiunile dintre Ungaria și instituțiile europene, în condițiile în care Peter Magyar a câștigat alegerile parlamentare din aprilie împotriva lui Viktor Orban, descris în material ca naționalist pro-rus care blocase o serie de inițiative ale UE, inclusiv sprijinul militar și financiar pentru Ucraina. Miza: investiții, fonduri UE și cooperare extinsă în Europa Centrală Peter Magyar a spus că Ungaria va fi un „partener constructiv” în Europa și a promis măsuri pe două direcții cu impact direct asupra climatului investițional: consolidarea statului de drept și acțiuni „împotriva corupției”, cu obiectivul declarat de a atrage investitori francezi și europeni. În același timp, premierul ungar a propus o cooperare mai strânsă între Franța, Germania și țările din Grupul de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă), inclusiv prin extinderea întâlnirilor acestui format pentru a include Parisul și Berlinul. Deblocarea banilor și calendarul politic În context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a anunțat vineri deblocarea de fonduri de peste 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei) pentru Ungaria, care fuseseră blocate la Bruxelles în timpul guvernării lui Viktor Orban. Pe plan bilateral, cei doi lideri și-au exprimat dorința de a consolida relațiile, iar Peter Magyar l-a invitat pe Emmanuel Macron la Budapesta pe 23 octombrie, pentru marcarea a 70 de ani de la revolta din 1956 împotriva regimului comunist ungar și a politicilor impuse de Uniunea Sovietică. Macron a mai declarat că Franța și Ungaria doresc „să încheie un nou parteneriat strategic până la sfârșitul anului”, ca o continuare a Tratatului de Înțelegere și Prietenie din 1991, cu obiective de cooperare în: apărare; energie nucleară; industrie; spațiu; agricultură; combaterea dezinformării; protejarea democrațiilor. [...]
Mesajul lui Marco Rubio despre Tiananmen riscă să complice climatul politic al relației SUA–China , chiar înainte ca Washingtonul și Beijingul să încerce să mențină o „stabilitate strategică”, potrivit News . Declarația vine în ajunul comemorării reprimării din 4 iunie 1989 din Piața Tiananmen și la câteva zile după o vizită de stat a președintelui american Donald Trump în China. Rubio a denunțat cenzura și a transmis că sacrificiul celor care au cerut drepturi și libertăți va fi, în timp, recunoscut. În comunicatul citat, șeful diplomației americane a afirmat: „Nicio cenzură nu poate șterge trecutul.” Totodată, Rubio a susținut că cei care „s-au sacrificat” pentru libertatea de exprimare și întrunire pașnică „vor obține într-o bună zi câștig de cauză” și a adăugat: „Noi ne amintim de ei și aducem un omagiu moștenirii lor.” Context: comemorarea din 4 iunie și sensibilitatea Beijingului Pe 4 iunie 1989, autoritățile chineze au reprimat în sânge manifestațiile în favoarea democrației din Piața Tiananmen, la Beijing. Potrivit materialului, omagiul american „cu siguranță va irita Beijingul”, în condițiile în care subiectul rămâne unul extrem de sensibil în China. De ce contează acum: „stabilitatea strategică”, pusă sub presiune Mesajul intervine într-un moment în care, „în pofida diferendelor”, cele două puteri pledează pentru o „stabilitate strategică” în relația bilaterală. În acest context, reluarea publică a temei Tiananmen la nivel de secretar de stat poate adăuga tensiune politică într-o relație deja marcată de dispute, chiar dacă liderii au avut recent contacte la nivel înalt, conform informațiilor din articol. [...]
Atacurile iraniene au avariat aeroportul internațional din Kuweit și au rănit 63 de persoane , un bilanț ridicat pentru statele din Golf lovite de Iran de la începutul confruntărilor, potrivit CNN . Ministerul Sănătății din Kuweit a transmis că cele 63 de persoane au fost rănite în urma unor lovituri care au avut loc miercuri și care au provocat pagube aeroportului internațional al țării. Informația este relevantă și din perspectivă operațională: afectarea unui aeroport internațional poate genera perturbări în transportul aerian și în fluxurile logistice regionale, într-un moment în care, conform aceleiași surse, state din Golf au fost vizate de Iran de la începutul luptelor. CNN notează că acesta este unul dintre cele mai mari numere de răniți raportate în rândul statelor din Golf lovite de Iran de la debutul confruntărilor. [...]
Administrația Trump pregătește tarife mai durabile, folosind Secțiunea 301 , după blocaje în instanță , printr-un mecanism care poate ocoli limitele juridice invocate anterior împotriva taxelor de import, potrivit Newsweek . Miza este una de reglementare, cu efect economic direct: în locul unor măsuri prezentate ca „de urgență” și vulnerabile la contestare, Casa Albă încearcă să reconstruiască „motorul tarifar” prin instrumente mai precise și, potențial, fără limită de durată. Ce propune USTR: tarif minim de 10% și niveluri mai ridicate pentru unele economii Reprezentantul SUA pentru Comerț (USTR), Jamieson Greer , a publicat marți seară un raport de 98 de pagini, rezultat al unei anchete de luni de zile privind politicile partenerilor comerciali legate de importul de bunuri realizate cu muncă forțată. Raportul susține că 60 de economii cu care SUA fac afaceri nu ar fi impus sau aplicat eficient interdicții privind importul de produse fabricate de persoane care munceau împotriva voinței lor sau în condiții de finanțare insuficientă. Ca „remediu”, Greer propune un tarif minim de 10% pentru toți partenerii comerciali investigați, invocând autoritatea din Secțiunea 301 a Legii Comerțului din 1974. În material sunt menționate, între altele: un tarif de 10% pentru blocuri/țări care intraseră anterior în negocieri comerciale cu SUA, inclusiv Canada, Mexic, Uniunea Europeană, Ecuador, Indonezia și Pakistan; un tarif de 12,5% pentru alte țări, inclusiv China, Brazilia, Japonia și India, conform CNN . Calendar: consultare publică până pe 6 iulie, audieri pe 7 iulie Tarifele nu ar urma să intre în vigoare imediat. Propunerea intră într-o perioadă de comentarii publice până pe 6 iulie, iar USTR va organiza audieri pe 7 iulie. De ce contează: Secțiunea 301 poate produce tarife fără limită de durată Newsweek notează că Trump a semnalat de mai mult timp că va folosi metode alternative pentru a impune tarife, inclusiv după ce Curtea Supremă a decis în februarie că nu are autoritatea de a utiliza puteri de urgență pentru a percepe taxe de import. După acea decizie, Trump a anunțat un tarif universal de 10% pentru 150 de zile, în temeiul Secțiunii 122 din aceeași lege. Ulterior, la începutul lunii mai, un complet de judecători de la Curtea de Comerț Internațional a SUA a constatat că administrația nu avea justificarea pentru a adopta tarifele, iar măsura era oricum gândită ca temporară. Diferența-cheie, din perspectiva durabilității, este că Secțiunea 301 nu are o limită a nivelului sau duratei tarifelor rezultate din investigațiile derulate în baza ei, spre deosebire de Secțiunea 122. Ce urmează: investigații suplimentare pe „capacitate de producție excesivă” Administrația nu s-ar opri aici: biroul lui Greer investighează, de asemenea, peste o duzină de țări pentru „capacitate de producție excesivă”, conform aceleiași surse. [...]
NATO ridică presiunea psihologică pe recrutarea Rusiei , după ce secretarul general Mark Rutte a transmis de la Kiev un mesaj direct către tinerii ruși, avertizând că riscă să fie trimiși nepregătiți pe front și abandonați dacă sunt răniți, potrivit Biziday . Într-o conferință de presă, Rutte a descris campaniile de recrutare ale Rusiei drept „o afacere proastă” pentru cei care se înrolează și a susținut că noii recruți nu ar fi antrenați adecvat și ar primi echipamente „sub standarde”. El a insistat că probabilitatea de a fi uciși sau răniți este ridicată și că, în cazul rănirii, există riscul să fie lăsați „să sufere în noroi și să moară”. Pierderi invocate: „peste 30 de mii de soldați pe lună” Rutte a afirmat că Rusia ar înregistra „peste 30 de mii de soldați” pierduți lunar în Ucraina. În aceeași declarație, el a comparat acest nivel cu pierderile Uniunii Sovietice din războiul din Afganistan, susținând că ar fi vorba de „mai mulți oameni într-o lună” decât a pierdut URSS „în 10 ani”, în anii 1980. Tot în mesajul de la Kiev, secretarul general al NATO a spus că, „în timp ce Ucraina obține victorii pe câmpul de luptă”, Rusia ar deveni „din ce în ce mai disperată”. Context: lovituri asupra infrastructurii petroliere și finanțarea războiului Separat, Kaja Kallas , înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, a declarat într-un interviu că recentele atacuri cu drone lansate de Rusia „demonstrează clar panică”. Ea a legat intensificarea atacurilor ucrainene în adâncime, inclusiv asupra instalațiilor petroliere, de finanțarea războiului, afirmând că „petrolul este un element care finanțează războiul din Ucraina” și că Vladimir Putin „pierde bani, oameni și impuls”, motiv pentru care își intensifică atacurile asupra civililor, potrivit France24. Informațiile despre declarațiile lui Rutte sunt relatate și de Reuters , iar comentariile Kajei Kallas sunt preluate de France24 . [...]
