Știri
Știri din categoria Externe
Trimisul special al lui Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, se află în SUA pentru discuții cu administrația Trump, potrivit Agerpres, care citează surse Reuters. Întâlnirile vizează atât un posibil acord de pace în Ucraina, cât și cooperarea economică dintre Statele Unite și Rusia.
Conform informațiilor transmise, vizita are loc înainte ca Washingtonul să decidă dacă prelungește o derogare de la sancțiunile impuse petrolului rusesc, derogare care expiră pe 11 aprilie. Subiectul ar putea intra pe agenda discuțiilor, potrivit surselor citate.
Moscova își exprimase anterior speranța că SUA, după convenirea armistițiului dintre Statele Unite și Iran, vor avea „timp și posibilitatea necesare” pentru reluarea negocierilor de pace în format trilateral privind Ucraina.
„Sperăm că, într-un viitor previzibil, (SUA) vor avea mai mult timp și mai multe oportunități pentru întâlniri în format trilateral”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, referindu-se la discuțiile dintre Rusia, Ucraina și SUA.
Deocamdată, articolul nu oferă detalii despre calendarul exact al întâlnirilor din SUA sau despre oficialii americani implicați, menționând doar că Dmitriev se întâlnește cu membri ai administrației Trump.
Miza imediată este dublă: pe de o parte, relansarea unui canal de discuții pe dosarul ucrainean, pe de altă parte, decizia SUA privind regimul sancțiunilor în zona petrolului rusesc, cu potențiale efecte economice și geopolitice.
Recomandate
O posibilă întâlnire Trump–Putin–Zelenski ar putea debloca negocierile de pace , într-un moment în care se conturează și primele discuții trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina, preconizate pentru începutul lunii noiembrie, potrivit Euronews . Donald Trump a declarat în fața jurnaliștilor că „în curând” va avea loc o întâlnire cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski și că ar exista „progrese semnificative” privind posibilitatea de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, care durează de patru ani și jumătate. „Facem progrese semnificative în ceea ce privește situația din Ucraina. În curând va avea loc o întâlnire și, cred, sunt progrese semnificative.” Întrebat explicit cu cine ar urma să se întâlnească, Trump a precizat că este vorba despre președinții Rusiei și Ucrainei. „Cu președintele Putin și președintele Zelenski. Cred că sunt înregistrate progrese semnificative.” De ce contează: semnal politic la vârf, înaintea discuțiilor tehnice Declarațiile vin pe fondul unor contacte diplomatice în regiune: la câteva ore înainte, Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică atât cu președintele Finlandei, Alexander Stubb , cât și cu prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, având ca temă măsuri pentru încheierea războiului. În paralel, după o perioadă de blocaj, sunt preconizate pentru începutul lunii noiembrie primele negocieri trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina. Poziția Kievului: acordul pe teritorii, doar la nivel de șefi de stat; Europa, „la masă” Volodimir Zelenski a spus, într-o discuție cu presa ucraineană, că un acord – inclusiv pe tema teritoriilor – poate fi agreat doar la nivel de șefi de stat. Totodată, liderul ucrainean insistă ca statele europene să participe la negocierile de pace. „În noiembrie, așteptăm formatul trilateral cu reprezentanți ucraineni, americani și ruși. Este important ca Europa să participe la toate demersurile diplomatice.” Reacția Moscovei și condiția invocată anterior de Putin Moscova nu a comentat deocamdată anunțul de la Washington. Anterior, Vladimir Putin a spus că nu se opune unei eventuale întâlniri cu Volodimir Zelenski, cu condiția ca aceasta să aibă loc la Moscova. [...]
Kremlinul vrea negocieri Rusia–Ucraina–SUA fără europeni , o poziționare care riscă să reducă influența UE asupra unui posibil aranjament de securitate în regiune, potrivit Agerpres . Moscova transmite că noua rundă de discuții despre războiul din Ucraina, programată pentru noiembrie la Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite) , va fi reluată în format tripartit, fără invitați europeni la masa negocierilor. Consilierul Kremlinului pentru politică internațională, Iuri Ușakov , a declarat la televiziunea publică rusă că părțile au convenit reluarea negocierilor cu participarea Rusiei, Ucrainei și SUA. Întrebat despre europeni, acesta a spus că pot veni „dacă își cumpără bilete”, dar că „nimeni nu intenționează să îi invite la masa negocierilor”. Miza: un format de negocieri care marginalizează UE Mesajul Moscovei vine în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut constant prezența aliaților europeni în procesul de negociere, cu atât mai mult după tensiunile dintre Kiev și președintele american Donald Trump, menționate în relatare. Ușakov afirmase încă de marți că este prematur să se discute despre desemnarea unui negociator european pentru negocierile privind Ucraina, semnalând că Rusia nu vede un rol formal pentru UE în acest cadru. Context: contacte europene cu Putin și condițiile invocate de Moscova În același timp, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Europa „nu a prezentat nimic nou” în contactele avute marți cu președintele Vladimir Putin. Tot marți, cu sprijinul lui Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Store, au discutat telefonic cu Putin și l-au îndemnat să declare un armistițiu. Potrivit relatării, liderul de la Kremlin i-a avertizat pe interlocutorii europeni că nu va exista pace în Ucraina până când nu vor fi luate în considerare „interesele naționale” ale Rusiei. Când ar urma să aibă loc întâlnirea de la Abu Dhabi Data exactă a întâlnirii nu a fost anunțată. Ușakov a spus că va fi comunicată „în curând”. Agerpres notează că Moscova a propus a doua săptămână din noiembrie, în timp ce Kievul ar prefera amânarea pentru zilele imediat următoare alegerilor legislative din 3 noiembrie din SUA. [...]
Rusia încearcă să slăbească unitatea occidentală pentru a forța concesii Ucrainei , mizând pe discuții paralele cu Washingtonul și capitalele europene, într-un moment în care negocierile de pace sunt blocate de luni de zile, potrivit Le Figaro . Textul descrie o strategie a Kremlinului de a „căuta fisura” în tabăra occidentală: Vladimir Putin ar alterna canalele de dialog cu americanii și europenii cu obiectivul explicit de a fragiliza sprijinul pentru Kiev și pentru președintele Volodîmîr Zelenski. Un episod central este vizita din 21 octombrie a lui Steve Witkoff , trimisul special al lui Donald Trump în Rusia, primit de Putin la palatul Constantin , lângă Sankt Petersburg. Potrivit publicației, Witkoff se întâlnise cu o zi înainte, la Oslo, cu Zelenski și cu europenii, iar la Moscova ar fi venit să discute despre „dezescaladare” și pace, în contextul în care negocierile sunt „în impas” de luni. Miza pentru Occident: coeziunea sprijinului pentru Kiev Din perspectiva relatării, Putin ar urmări să exploateze diferențele de priorități dintre SUA și Europa. Le Figaro notează că liderul de la Kremlin ar fi înțeles că trimisul american are o agendă presată de nevoia de „rezultate tangibile” pentru Donald Trump, în perspectiva alegerilor de la mijloc de mandat din SUA. Pentru Ucraina, riscul sugerat de articol este ca o eventuală erodare a frontului comun occidental să se traducă în presiuni politice mai mari asupra Kievului, inclusiv asupra poziției lui Zelenski, fără ca textul să ofere însă detalii suplimentare despre eventuale propuneri concrete de acord. Ce urmează (și ce nu se poate deduce din articol) Materialul indică o intensificare a contactelor diplomatice pe mai multe piste, dar nu oferă informații complete despre conținutul discuțiilor sau despre pași concreți agreați, articolul fiind disponibil doar parțial (restul fiind rezervat abonaților). În aceste condiții, nu se poate stabili din text dacă există un calendar al negocierilor sau condiții noi puse pe masă de părți. [...]
Rusia ar fi importat proteze de circa 158,6 milioane de dolari (aprox. 713,7 milioane lei) în S1 2026, inclusiv din state NATO , o evoluție care indică atât dimensiunea costurilor umane ale războiului, cât și persistența unor fluxuri comerciale sensibile cu produse medicale din Occident, potrivit Adevărul . Datele prezentate în articol, atribuite publicației britanice The Sun, arată că Rusia ar fi importat proteze și articulații artificiale în valoare de aproximativ 87,9 milioane de dolari (aprox. 395,6 milioane lei) din Germania în primele șase luni ale anului 2026. Alte livrări ar fi venit din Țările de Jos, în valoare de 38,7 milioane de dolari (aprox. 174,2 milioane lei), și din Belgia, de aproximativ 28 de milioane de dolari (aprox. 126,0 milioane lei), toate țări membre NATO. Importuri în creștere și dependență de produse occidentale Potrivit informațiilor citate, valoarea importurilor din Germania ar fi de cinci ori mai mare decât înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei , declanșată de Rusia în februarie 2022. Articolul mai menționează că Rusia ar cumpăra produse protetice și din afara Uniunii Europene, inclusiv din țări asiatice. În Ucraina, aceste date au atras atenția, iar oficialii ucraineni au pus sub semnul întrebării faptul că Rusia continuă să achiziționeze produse medicale din state occidentale în timp ce poartă un război împotriva Ucrainei, susținută de aceleași state. Dimensiunea economică: ce ar fi putut finanța sumele invocate Autoritățile ucrainene susțin, conform estimărilor citate de The Sun, că banii cheltuiți de Rusia pentru proteze reprezintă doar o mică parte din costurile totale ale invaziei, dar folosesc comparații pentru a ilustra ordinul de mărime al cheltuielilor. Printre exemplele invocate: construirea a aproximativ 1.000 de școli și 200 de spitale; majorarea pensiilor și extinderea sprijinului pentru familii; construirea a aproximativ 10.000 de kilometri de autostradă. Informațiile sunt prezentate ca estimări și nu sunt însoțite, în textul citat, de o metodologie detaliată de calcul. [...]
Vladimir Putin a legat cooperarea spațială cu SUA de ascensiunea SpaceX , lăudând public performanțele lui Elon Musk și sugerând că, în pofida tensiunilor politice, canalele de lucru dintre Moscova și Washington rămân deschise în zona tehnologiilor orbitale, potrivit G4Media . Declarația a fost făcută miercuri, în marja summitului Rusia–Africa (28–29 octombrie), organizat la Moscova. Liderul de la Kremlin l-a numit pe Musk „un geniu, un geniu adevărat” și a invocat amploarea infrastructurii SpaceX din orbită. „Elon Musk este un geniu, un geniu adevărat. Câte nave spațiale are pe orbită? Peste 5.000” Ce transmite Moscova despre competiția din spațiu Putin a făcut referire și la rețeaua satelitară rusă aflată la început, Rassvet, despre care a spus că este încă în faza de debut. „Și noi abia facem primii pași” În același context, președintele rus a afirmat că, deși Rusia și SUA sunt concurenți, ar susține ca cele două părți să nu se obstrucționeze reciproc și că există o colaborare strânsă în domeniul spațial, „în pofida tuturor problemelor politice”. Contextul Starlink în războiul din Ucraina Materialul amintește că, în ultimele săptămâni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat că tehnologia Starlink a încetat să funcționeze la anumite viteze, fără avertisment, și că SUA ar fi încetat să mai avertizeze Ucraina înaintea unor atacuri cu rachete balistice rusești. Totodată, Ucraina a mulțumit SUA după ce serviciul militar Starlink folosit de armată și-a reluat funcționarea la parametrii obișnuiți, în urma unei solicitări adresate lui Musk de către președintele american Donald Trump, potrivit informațiilor citate. Elon Musk a explicat, într-un mesaj recent, că restricțiile de utilizare ale sateliților Starlink ar urmări să reducă riscul ca aceștia să devină ținte ale atacurilor de represalii rusești, ceea ce ar produce resturi orbitale și ar putea face „spațiul să devină inutilizabil”. [...]
Administrația SUA încearcă să redeschidă canalul de negociere cu Iranul pentru a evita o escaladare militară în următoarele săptămâni, printr-o scrisoare trimisă de vicepreședintele JD Vance către secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Mohsen Rezaei, potrivit Agerpres , care citează Wall Street Journal și AFP. Demersul, descris de Wall Street Journal ca o încercare de a relua discuțiile cu Teheranul, ar urmări identificarea unor „puncte comune” între Washington și Iran, astfel încât președintele Donald Trump să fie convins să nu ordone „un atac scurt și intens” împotriva Iranului „în următoarele săptămâni”, conform aceleiași relatări. Potrivit cotidianului american, scrisoarea nu vizează „un acord de pace”, ci un „eventual cadru de negocieri” și ar fi fost trimisă la cererea lui Trump. Întrebat înainte de plecarea la un miting de campanie în Ohio, președintele republican a negat că inițiativa i-ar aparține, dar a spus că Vance i-a cerut părerea și că el și-a dat acordul. Contextul: alegeri în SUA și pregătiri pentru o posibilă campanie militară Efortul diplomatic este plasat în contextul în care Trump amenință că va relua atacurile de amploare împotriva Iranului după alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. Wall Street Journal mai relatează că Washingtonul ar fi cerut mai multor state din Golf să se pregătească pentru o posibilă „campanie militară scurtă și intensă” după scrutinul din SUA. Conflictul actual: blocadă, presiune maritimă și miza strâmtorii Ormuz Din începutul lunii septembrie, nici SUA, nici Iranul nu ar fi lansat atacuri majore asupra unor ținte terestre, cele două țări fiind angajate în principal într-un conflict maritim, potrivit informațiilor citate de Agerpres. În acest cadru, Washingtonul impune o blocadă a porturilor iraniene, iar Republica Islamică încearcă să controleze strâmtoarea Ormuz , descrisă ca strategică. Mohsen Rezaei, destinatarul scrisorii, are 71 de ani și conduce în prezent, ca secretar, Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului; anterior a fost comandant al corpului Gardienilor Revoluției Islamice în anii 1980 și 1990. [...]
