Tag: groenlanda
Știri despre „groenlanda”
Trump solicită un plan militar pentru invadarea Groenlandei - conducerea militară se opune vehement
Donald Trump ar fi cerut armatei americane un plan de invadare a Groenlandei, însă generalii se opun ferm acestei idei, considerând-o ilegală și riscantă pentru relațiile internaționale l . Conform surselor citate de The Mail on Sunday , Trump ar fi fost influențat de consilierul său politic Stephen Miller, care ar vedea în această acțiune o modalitate de a contracara influența Rusiei și Chinei în regiune. Totodată, se speculează că președintele american ar încerca să distragă atenția electoratului de la problemele economice interne înaintea alegerilor parlamentare de la mijloc de mandat. Un astfel de demers ar putea provoca tensiuni majore în relațiile transatlantice, punându-l pe Trump în opoziție cu lideri europeni precum premierul britanic Keir Starmer. De asemenea, ar putea duce la o criză în cadrul NATO, unii oficiali europeni temându-se că acesta ar putea fi un obiectiv al facțiunii radicale MAGA din jurul lui Trump. Generalii americani încearcă să-l orienteze pe Trump către opțiuni mai puțin controversate, cum ar fi acțiuni împotriva navelor rusești care ocolesc sancțiunile sau o eventuală lovitură militară împotriva Iranului. În același timp, se discută posibilitatea unui compromis în care Danemarca ar putea acorda Statelor Unite acces militar deplin la Groenlanda, blocând prezența rusă sau chineză. În concluzie, armata americană consideră planul lui Trump privind Groenlanda ca fiind „nebunesc și ilegal”, încercând să-i distragă atenția cu alte operațiuni. Această situație subliniază tensiunile și provocările din cadrul relațiilor internaționale actuale. [...]
Jean-Noël Barrot avertizează SUA în privința Groenlandei; europenii „își pot apăra interesele”
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, avertizează Statele Unite că „Groenlanda este un teritoriu european și protejat de NATO”, cerând încetarea presiunilor. Aflat într-un interviu acordat publicațiilor Ouest-France , Funke (Germania) și Gazeta Wyborcza (Polonia), citat de Digi24 , Jean-Noël Barrot a reacționat ferm față de declarațiile recente ale fostului președinte american Donald Trump, care a reluat ideea achiziției sau ocupării Groenlandei. Barrot a declarat că nu consideră plauzibilă o acțiune militară americană în zonă, dar a subliniat că „nimic nu ar putea justifica acest lucru”. Potrivit acestuia, europenii „dispun de mijloace foarte puternice pentru a-și apăra interesele”, inclusiv în regiuni strategice precum Groenlanda. Afirmațiile vin în contextul în care Donald Trump a avertizat vineri că „Rusia sau China intenționează să ocupe Groenlanda” , sugerând că SUA ar trebui să acționeze preventiv. „Vom face ceva cu Groenlanda, fie pe cale pașnică, fie cu forța”, a mai spus fostul președinte, reluând retorica din 2019, când a propus oficial Danemarcei cumpărarea insulei, propunere respinsă categoric de guvernul de la Copenhaga. La rândul lor, liderii celor cinci partide reprezentate în parlamentul local groenlandez au reacționat printr-o declarație comună: „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi, vrem să fim groenlandezi” . Aceștia au reafirmat că viitorul Groenlandei trebuie decis doar de poporul său. Groenlanda, fostă colonie daneză până în 1953, beneficiază de autonomie din 1979 și are propriul parlament. Insula, deosebit de bogată în resurse minerale și tot mai importantă din punct de vedere strategic pe fondul topirii ghețarilor arctici, face obiectul unor interese geopolitice crescânde. În prezent, funcționează un acord de apărare trilateral, semnat în 1951, între SUA, Danemarca și Groenlanda. Acesta permite prezența militară americană pe insulă, cu condiția notificării prealabile a autorităților locale. Deși pozițiile SUA indică un interes tot mai pronunțat pentru regiune, intervenția ministrului francez semnalează o poziționare mai fermă a Uniunii Europene în fața unei eventuale escaladări în Arctica. [...]
Tranzacție imobiliară sau strategie geopolitică?; Cât ar putea plăti Trump pentru Groenlanda
Achiziționarea Groenlandei de către Statele Unite ar putea costa aproximativ 2,76 trilioane de dolari , conform unei analize realizate de Corriere della Sera . Această sumă este calculată pe baza valorii geostrategice și a resurselor naturale ale insulei, dar și a precedentelor istorice de achiziții teritoriale. Donald Trump a exprimat în repetate rânduri, începând din 2019, dorința de a cumpăra Groenlanda de la Danemarca, considerând-o o tranzacție imobiliară uriașă. Întrebarea privind valoarea insulei a fost abordată prin diverse metode de evaluare, inclusiv prin compararea cu achiziții teritoriale anterioare ale SUA, cum ar fi Alaska sau Louisiana. Un aspect important al valorii Groenlandei îl constituie resursele sale minerale, estimate la 4,4 mii de miliarde de dolari . Totuși, doar o mică parte din acestea sunt exploatabile în prezent, din cauza condițiilor climatice și a infrastructurii precare. American Action Forum estimează valoarea resurselor minerale exploatabile la aproximativ 186 de miliarde de dolari. Pe lângă resursele naturale, Groenlanda are o importanță strategică semnificativă, fiind situată într-o zonă de interes geopolitic în Arctica. Această regiune devine din ce în ce mai importantă pe măsură ce topirea gheții și avansul tehnologic fac posibilă explorarea și utilizarea sa. Totuși, ideea de a cumpăra Groenlanda ridică și probleme juridice și politice, având în vedere principiile suveranității și autodeterminării popoarelor. Într-o declarație comună, mai multe țări europene, inclusiv Danemarca, au subliniat că deciziile legate de Groenlanda aparțin poporului său și autorităților locale. În concluzie, deși achiziționarea Groenlandei ar putea aduce beneficii economice și strategice Statelor Unite, realizarea unei astfel de tranzacții se confruntă cu obstacole semnificative de natură politică și juridică. [...]
Declarație unitară a partidelor din Groenlanda; nu dorim să fim sub controlul american
Partidele politice din Groenlanda au respins ferm declarațiile președintelui american Donald Trump privind insula semiautonomă. Potrivit Știrile PRO TV , cele cinci partide din parlamentul Groenlandei și-au exprimat unitatea într-o declarație comună, subliniind că nu doresc să devină americani sau danezi, ci să rămână groenlandezi. În același document, partidele au cerut Washingtonului să înceteze să desconsidere Groenlanda și au subliniat că viitorul insulei trebuie decis de poporul groenlandez. Declarația vine ca reacție la afirmațiile recente ale președintelui Trump, care a sugerat că SUA ar putea face ceva în privința Groenlandei, pentru a preveni o posibilă influență rusă sau chineză în regiune. Președintele Trump a reiterat dorința de a aduce Groenlanda sub controlul SUA, invocând importanța strategică a insulei și prezența crescândă a navelor ruse și chineze. Aceste pretenții au fost respinse de guvernul danez, premierul Mette Frederiksen avertizând că un astfel de atac ar putea duce la sfârșitul NATO. Groenlanda, parte a Danemarcei de peste 600 de ani, este un teritoriu semiautonom cu o economie bazată pe pescuit și finanțată în mare parte de guvernul danez. Insula dispune de resurse naturale semnificative, inclusiv petrol și gaze naturale, dar depinde de subvențiile daneze pentru a-și susține bugetul. [...]
Criza Groenlandei escaladează: SUA amenință cu preluarea forțată, în timp ce Danemarca încearcă să apere un teritoriu care vrea să plece
Presiunile Statelor Unite asupra Groenlandei ating un nou nivel, odată cu declarațiile președintelui Donald Trump care a afirmat că, dacă nu reușește „pe calea ușoară”, va prelua insula „pe calea grea” , potrivit CNN . Trump susține că doar o intervenție americană ar putea preveni o eventuală ocupare a Groenlandei de către Rusia sau China. Declarațiile sale vin într-un context delicat, în care Groenlanda își exprimă tot mai clar dorința de independență, iar Danemarca se vede nevoită să apere o relație tot mai fragilă, atât politic, cât și economic. Danemarca, prinsă între aliatul american și autonomia tot mai vocală a Groenlandei Guvernul danez cheltuie anual aproape 1 miliard de dolari pentru susținerea Groenlandei, prin granturi directe și acoperirea cheltuielilor pentru justiție, poliție și apărare. Cu toate acestea, toate partidele politice din Groenlanda sprijină ideea independenței, chiar dacă diferă în privința calendarului. Această realitate tensionează relația cu Copenhaga, care, potrivit Reuters , se teme că își va consuma capitalul diplomatic pentru a apăra un teritoriu care, în final, ar putea oricum să se desprindă. Premierul Mette Frederiksen a reiterat că „suveranitatea statelor este fundamentul dreptului internațional” și că nicio țară nu poate fi „anexată”. Totuși, criza o pune într-o poziție dificilă, cu alegeri la orizont și cu partenerul american devenit imprevizibil. Liderii locali din Groenlanda: „Nu vrem să fim nici danezi, nici americani” Declarațiile lui Trump au stârnit reacții dure din partea liderilor politici din Groenlanda, care au emis un mesaj comun în care afirmă: „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi. Vrem să fim groenlandezi.” Într-o conferință de presă susținută la Nuuk, premierul Jens-Frederik Nielsen a încercat să calmeze populația, precizând că nu se așteaptă la o intervenție imediată, dar a recunoscut tensiunile crescânde, relatează Wall Street Journal . La nivel local, ideea că SUA ar putea oferi plăți directe populației pentru a obține sprijin a fost respinsă categoric. „Orice sumă din lume și tot am spune nu. Asta ne aparține doar nouă”, a spus un locuitor din Nuuk pentru CNN. O miză geopolitică de proporții Importanța Groenlandei depășește relația bilaterală Danemarca–SUA. Poziția sa strategică în Arctica și resursele naturale semnificative o transformă într-un punct-cheie pentru securitatea globală. Îngrijorarea Europei este că o preluare forțată ar putea crea un precedent periculos, încurajând alte mari puteri să revendice teritorii ale unor state mai mici, ceea ce ar submina ordinea internațională construită după 1945. Pentru moment, Danemarca este hotărâtă să-și apere integritatea teritorială, chiar dacă relația cu Groenlanda pare să fi intrat pe o traiectorie ireversibilă spre separare. Iar între timp, Washingtonul continuă să-și construiască strategia - fie diplomatică, fie militară - pentru a obține ceea ce consideră vital: controlul asupra unei porți către Arctica. [...]
Trump revine cu ideea anexării Groenlandei: „Dacă nu o luăm noi, o vor lua China sau Rusia” președintele SUA consideră că teritoriul danez ar trebui să devină parte din America pentru motive strategice
Potrivit BBC News , președintele american Donald Trump și-a reafirmat intenția ca Statele Unite să „dețină” Groenlanda , reiterând ideea într-o serie de declarații recente și sugerând că, dacă SUA nu acționează, „China sau Rusia” ar putea să o facă. Deși declarația nu este parte a unei politici oficiale anunțate, ea a fost făcută în mod public și repetat, inclusiv în contextul unei conferințe de presă axate inițial pe Venezuela. Întrebat de jurnaliști de ce este atât de important ca SUA să dețină acest teritoriu, Trump a răspuns: „Nu aperi ceva ce închiriezi, aperi ceea ce deții” , adăugând că nu dorește ca adversari geopolitici să ajungă vecini ai Americii în Groenlanda. Comentariul său a fost făcut la doar câteva ore după o discuție despre implicarea companiilor petroliere americane în redresarea industriei petroliere din Venezuela, ceea ce a făcut ca afirmația despre Groenlanda să pară și mai surprinzătoare. Reacțiile din Groenlanda BBC a trimis o echipă în capitala Nuuk pentru a discuta cu locuitorii, iar mesajul localnicilor a fost clar: „Vrem doar să fim lăsați în pace” . Populația locală consideră aceste idei ca fiind nefondate și invazive , mai ales în contextul în care Groenlanda este o regiune autonomă a Danemarcei și nu a solicitat niciodată o schimbare a statutului său. Context geopolitic și economic Groenlanda are o importanță strategică majoră, datorită resurselor naturale, poziției arctice și potențialului militar . SUA dețin deja o bază militară pe insulă ( Thule Air Base ), însă Trump susține că prezența militară nu este suficientă fără suveranitate . Declarațiile sale vin într-un moment de competiție tot mai intensă în zona arctică, unde Rusia, China și SUA își consolidează interesele prin infrastructură, exploatări și prezență militară. Impactul politic Deși oficialii danezi nu au răspuns încă public la declarațiile recente, în 2019, când Trump a făcut pentru prima dată propunerea de a „cumpăra” Groenlanda, reacția Copenhagăi a fost fermă și negativă. Danemarca a respins ideea ca fiind „absurdă”, iar guvernul Groenlandei a declarat că insula nu este de vânzare . Revigorarea acestui subiect într-un context electoral tensionat în SUA, dar și în Europa, ridică întrebări legate de intențiile reale ale administrației Trump și de rolul SUA în Arctica . Chiar dacă ideea pare mai mult simbolică sau populistă, ea deschide o discuție sensibilă privind suveranitatea, dreptul internațional și echilibrul geopolitic într-o zonă esențială pentru viitorul energetic și militar al planetei. [...]