Știri
Știri din categoria Externe
Canada și statele nordice își întăresc cooperarea în Arctica, potrivit Euronews, pe fondul tensiunilor geopolitice tot mai mari și al interesului crescut al marilor puteri pentru această regiune strategică.
Decizia a fost luată la Oslo, unde liderii din Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Islanda și Canada au convenit să își aprofundeze colaborarea în domenii esențiale precum apărarea, energia, comerțul și accesul la resurse. În declarația comună, aceștia au subliniat importanța respectării dreptului internațional într-un context global marcat de conflicte și instabilitate.
Direcțiile principale ale cooperării:
Inițiativa vine pe fondul creșterii tensiunilor dintre Rusia și Occident, amplificate de războiul din Ucraina, dar și al interesului manifestat de Statele Unite pentru Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei. Liderii reuniți au indicat Rusia drept principala amenințare în regiune, cu posibile riscuri viitoare și din partea Chinei.
În paralel, NATO își intensifică prezența militară în zonă. Aproximativ 32.000 de militari din 14 state participă la exerciții în condiții extreme în Norvegia și Finlanda, iar Alianța a lansat recent misiunea „Arctic Sentry” pentru a întări securitatea regională.
Premierul canadian Mark Carney a subliniat că provocările din Arctica sunt tot mai complexe, incluzând atât aspecte militare, cât și tehnologice, într-un context în care regiunea nu mai este ferită de rivalitățile globale.
Astfel, Arctica devine un punct tot mai important pe harta geopolitică, unde interesele economice, militare și strategice se intersectează, iar cooperarea între aliați este văzută ca un răspuns la aceste presiuni.
Recomandate
Rusia își reduce parada de 9 Mai și scoate tancurile din Piața Roșie, o decizie pusă de analiști pe seama presiunii militare și a costurilor economice ale războiului , potrivit Daily Mail . Kremlinul invocă motive de securitate, pe fondul intensificării loviturilor ucrainene cu rază lungă, însă experții citați susțin că miza reală este degradarea capacității Rusiei de a susține simultan frontul și demonstrațiile de forță. Decizia de a elimina tancurile și „hardware-ul” greu de la parada de Ziua Victoriei (9 mai) marchează o abatere de la formatul tradițional, folosit ani la rând ca vitrină a puterii militare. În același timp, vine într-un moment în care Ucraina își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice și militare din adâncimea teritoriului rus, inclusiv prin valuri de drone îndreptate spre Moscova. Securitate invocată oficial, dar presiunea de pe front rămâne explicația centrală Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a justificat modificările prin „amenințarea teroristă” și necesitatea de a reduce riscurile. Totuși, Keir Giles (Chatham House), citat de publicație, leagă decizia de dificultățile de pe câmpul de luptă și de pierderile care ar limita disponibilitatea unităților și a tehnicii pentru un marș complet. În aceeași logică, Giles afirmă că nu există explicații care să nu trimită, într-un fel sau altul, la incapacitatea Rusiei de a învinge Ucraina, iar reducerea paradei ar contrazice narațiunea oficială privind eficiența apărării antiaeriene ruse. Loviturile ucrainene în adâncime și efectele economice Daily Mail notează că loviturile ucrainene ar ajunge la distanțe de până la 932 de mile (aprox. 1.500 km), vizând infrastructură critică. Sunt menționate „rapoarte” privind pagube importante la producția de petrol și la sisteme de apărare antiaeriană, pe fondul dificultăților Moscovei de a preveni astfel de atacuri, cu consecințe economice care „încep să se vadă”. În plan energetic, articolul indică faptul că Rusia a fost nevoită să reducă producția de petrol în aprilie din cauza atacurilor cu drone asupra porturilor și rafinăriilor, dar și a opririi livrărilor de țiței prin „singura conductă rămasă” a Rusiei către Europa. Publicația menționează o posibilă scădere a producției cu aproximativ 300.000–400.000 de barili pe zi în aprilie, față de media din primele luni ale anului. Ce transmite Kremlinul printr-o paradă „mai mică” Ministerul rus al Apărării a anunțat pe Telegram că mai multe școli militare, corpuri de cadeți și „coloana de tehnică militară” nu vor participa, invocând „situația operațională curentă”. În 2025, Ucraina ar fi încercat să perturbe evenimentul prin atacuri cu drone asupra Moscovei, ceea ce ar fi provocat haos în transportul aerian, cu mii de zboruri anulate sau întârziate. În plan intern, Daily Mail mai notează că Putin ar fi „mai nepopular” decât în ultimii ani, citând un sondaj al institutului FOM (afiliat Kremlinului) potrivit căruia 71% dintre ruși ar avea încredere în președinte, cel mai slab rezultat din ultimii șapte ani. În același timp, publicația menționează reprimarea disidenței și faptul că opoziția publică este puternic limitată. Context: presiune militară, dar și semnale economice negative Articolul amintește că Putin a recunoscut recent că economia Rusiei performează sub așteptări și că a indicat o scădere a PIB-ului cu 1,8% în ianuarie și februarie. Totodată, guvernatoarea băncii centrale, Elvira Nabiullina, este citată cu avertismentul că „condițiile externe se înrăutățesc aproape constant” pentru exporturi și importuri. În acest cadru, reducerea paradei de 9 Mai capătă o dimensiune operațională și economică: nu mai este doar o decizie de protocol, ci un semnal că riscurile de securitate și uzura resurselor (militare și financiare) obligă Kremlinul să limiteze chiar și evenimentele folosite tradițional pentru a proiecta forță. [...]
Rusia își acoperă acum 90% din importurile de tehnologii sancționate prin China , ceea ce adâncește dependența economică și operațională a Moscovei de Beijing, pe fondul înăspririi sancțiunilor UE, potrivit Digi24 . Date citate de Bloomberg, din surse familiarizate cu statisticile, indică o creștere a dependenței față de anul trecut, când nivelul era de 80%, în pofida programelor rusești de substituire a importurilor. Explicația avansată este că noile sancțiuni europene au blocat canalele de aprovizionare rămase din Occident, împingând Rusia să se bazeze și mai mult pe rute intermediare prin China. Ce înseamnă, practic, această dependență În UE este cunoscut rolul Chinei în furnizarea către Kremlin de tehnologii cu dublă utilizare (bunuri care pot fi folosite atât civil, cât și militar) și chiar de informații de recunoaștere prin satelit pentru război, potrivit acelorași surse citate de Bloomberg. Totuși, statele UE ar evita, deocamdată, sancțiuni directe împotriva Chinei, de teama unor măsuri de retorsiune. În acest context, ruptura cu Occidentul a accelerat o repoziționare structurală a economiei ruse: Elina Rybakova, economist la Institutul de Economie Internațională Peterson (Washington), apreciază că Rusia s-a transformat într-un „vasal al Chinei”, în ciuda declarațiilor președintelui Vladimir Putin despre „suveranitate tehnologică”. Comerțul: pondere mare pentru Rusia, miză relativ mică pentru China Potrivit datelor Institutului Gaidar, anul trecut China a cumpărat 27% din totalul exporturilor Rusiei și a asigurat 36% din importurile Federației Ruse. În același timp, Rusia rămâne o piață marginală pentru exporturile Chinei: ponderea a scăzut de la 3,2% la 2,7%, un nivel comparat în material cu cel al Mexicului. Dezechilibrul de putere economică este esențial pentru înțelegerea relației: Beijingul poate influența semnificativ Moscova, în timp ce dependența Chinei de piața rusă este limitată. Semnal de vulnerabilitate: comerțul bilateral a scăzut în 2025 Un alt indicator al fragilității este evoluția schimburilor comerciale: volumul comerțului ruso-chinez a scăzut în 2025 cu 6,5%, până la 1,63 trilioane de yuani (234 miliarde de dolari). Au scăzut atât livrările Chinei către Rusia (cu 3,4% față de anul anterior), cât și exporturile Rusiei către China (cu 9,9%). Digi24 notează că această scădere a provocat îngrijorare la Kremlin: Reuters a relatat, citând surse apropiate guvernului rus, că Vladimir Putin ar fi intenționat să-i ceară lui Xi Jinping să nu reducă volumul comerțului, de care economia rusă ar depinde „în mod critic”. [...]
Atacul rusesc cu peste 400 de drone, lansat în plină zi, arată o schimbare operațională care pune presiune pe apărarea aeriană și pe infrastructura Ucrainei , potrivit HotNews , care citează Reuters. Loviturile au ajuns până în vestul țării, la Ternopil , unde au fost raportate 10 persoane rănite și întreruperi de curent în unele zone. Forțele Aeriene ale Ucrainei au transmis că Rusia a atacat cu 409 drone între orele 8:00 și 15:30 (ora locală), iar apărarea aeriană a „doborât sau neutralizat” 388 dintre ele în nordul, sudul, centrul și vestul țării. Mai devreme în aceeași zi, autoritățile de la Kiev anunțaseră un atac nocturn separat, cu 210 drone. De ce contează: atacuri masive și ziua, nu doar noaptea De la începutul războiului, Rusia a folosit preponderent atacuri masive cu drone și rachete pe timpul nopții. În ultimele săptămâni însă, Moscova a lansat în mod repetat sute de drone și în timpul zilei, inclusiv într-un ritm care a dus, pe 24, la un record al numărului de drone folosite într-un astfel de atac, notează materialul. Extinderea acestor atacuri în intervalul diurn complică gestionarea riscului pentru infrastructură și pentru activitatea economică, pe fondul unei presiuni continue asupra rețelelor energetice și a obiectivelor industriale. Unde s-au văzut efectele În Ternopil (vestul Ucrainei), primarul Serhii Nadal a declarat că atacul a vizat facilități industriale și de infrastructură și că au fost implicate „peste 50” de aeronave fără pilot. Tot acolo au fost raportate pene de curent în unele zone. În centrul Ucrainei, autoritățile locale au raportat pagube și incidente în mai multe regiuni: Cerkasî : 19 drone doborâte; pagube la o grădiniță, o școală, șapte locuințe private și o linie electrică. Vinnița : o femeie rănită; o clădire complet distrusă. Zona Odesa : acoperișul unui centru comercial avariat și un incendiu, după un atac din timpul zilei; orașul-port fusese vizat și în atacul nocturn. Context: lovituri și de partea ucraineană În paralel, drone ucrainene au lovit vineri portul rusesc Tuapse de la Marea Neagră pentru a patra oară în 16 zile, în timp ce autoritățile ruse se confruntă cu un „dezastru ecologic” în creștere, asociat cu fum toxic și scurgeri de petrol în mare, potrivit informațiilor citate în articol. [...]
Escaladarea retoricii lui Donald Trump față de liderii europeni reaprinde riscul unor decizii cu impact direct asupra securității și economiei UE , inclusiv prin amenințarea reducerii celor 36.400 de militari americani staționați în Germania, potrivit Reuters . În ultimele săptămâni, tensiunile transatlantice s-au accentuat pe fondul divergențelor legate de războiul cu Iranul. Trump l-a atacat public pe cancelarul german Friedrich Merz , pe care l-a numit „total ineficient”, după criticile acestuia privind conflictul, și a amenințat că va reduce prezența militară americană din Germania. În paralel, a vizat și Regatul Unit, cu atacuri personale la adresa premierului Keir Starmer și cu amenințarea unui „tarif mare” pentru importurile din Marea Britanie. De ce contează: semnale de presiune asupra NATO și a posturii militare americane în Europa Cea mai sensibilă dimensiune pentru Europa este că disputa politică se poate traduce în măsuri concrete în cadrul NATO. Reuters notează că Departamentul Apărării al SUA a luat în calcul sancționarea unor aliați pe care îi consideră insuficient de aliniați operațiunilor americane în războiul cu Iranul, inclusiv: suspendarea Spaniei ca membru NATO; revizuirea recunoașterii americane a Insulelor Falkland ca teritoriu britanic. Un diplomat european a descris situația drept „neliniștitoare”, adăugând că guvernele europene se așteaptă la surprize „oricând”. „Flatarea nu mai funcționează”: schimbare de ton în capitalele europene Potrivit unor diplomați europeni citați de Reuters, încercările unor lideri de a stabiliza relația cu Washingtonul prin vizite regulate, acorduri comerciale și ajustări de politici (unele nepopulare intern) nu i-au ferit de noi atacuri după declanșarea războiului cu Iranul, în februarie. Un al doilea diplomat a invocat modelul Angelei Merkel: să nu reacționezi imediat, să lași „furtuna” să treacă, dar să rămâi ferm pe poziții. Același diplomat a susținut că inclusiv cei care au încercat o abordare conciliantă au fost ținta insultelor, concluzia fiind că „nici flatarea nu funcționează”. Casa Albă nu a comentat imediat. Efecte colaterale: costuri energetice și presiune politică internă în Europa Jeffrey Rathke, fost diplomat american și șef al American-German Institute de la Johns Hopkins University, a spus că aliații europeni devin mai vocali împotriva politicilor lui Trump, inclusiv din cauza presiunii politice interne. El a indicat că războiul afectează direct publicul german, invocând o creștere a costurilor energiei asociată conflictului. În același timp, un fost oficial american de rang înalt din domeniul apărării a afirmat că oficialii militari germani au rămas relativ calmi și că cooperarea militară a continuat, sugerând că ar putea fi vorba de „multă fanfaronadă” fără schimbări finale. Ce urmează: accelerarea autonomiei europene în materie de apărare Diplomați europeni au declarat că rămân angajați față de relația transatlantică, dar consideră că „status quo-ul” de după Al Doilea Război Mondial nu mai poate fi baza exclusivă a securității europene. Un diplomat occidental a spus că Europa trebuie să fie nu doar o „putere blândă”, ci să-și susțină influența și prin capacități militare, menționând că statele europene acționează rapid pentru a-și extinde capabilitățile de apărare. [...]
Rusia a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă în aprilie, inclusiv ziua, crescând riscul de perturbare economică în Ucraina , potrivit Agerpres , care citează o analiză AFP bazată pe datele Forțelor Aeriene Ucrainene. Moscova a lansat 6.583 de drone cu rază lungă de acțiune în aprilie, în creștere cu 2% față de martie, în timp ce negocierile pentru încheierea războiului declanșat de invazia din februarie 2022 rămân blocate. În paralel, Rusia a lansat 141 de rachete, tot cu 2% peste luna precedentă, dar sub nivelul din februarie, când au fost raportate 288 de lansări. Schimbarea de tactică: atacuri masive în timpul zilei Datele indică o creștere considerabilă a atacurilor în timpul zilei, după o perioadă în care Rusia lovea aproape exclusiv noaptea. Kievul susține că această schimbare urmărește să maximizeze victimele civile, pe fondul unui război care a produs deja zeci de mii de victime. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a avertizat în aprilie că tactica de a combina un atac nocturn la scară largă cu unul similar pe timp de zi ar putea duce la creșterea numărului de victime civile, inclusiv printr-o țintire mai intensă a civililor și a infrastructurii civile, mai ales în zone publice și deschise, pe măsură ce vremea se încălzește. „Noua tactică a Rusiei de a combina un atac nocturn la scară largă cu un atac la fel de mare pe timp de zi va provoca probabil o creștere a numărului de victime civile.” Impact operațional și economic: „perturbă grav activitatea” Adjunctul șefului administrației prezidențiale de la Kiev, Pavlo Palissa , a spus că atacurile din timpul zilei sunt menite să „terorizeze civilii”, după loviturile asupra infrastructurii energetice din timpul iernii, care au lăsat sute de mii de locuințe fără apă, electricitate și încălzire. În același timp, el a indicat explicit și o componentă economică: atacurile masive în mijlocul programului de lucru afectează funcționarea normală a activităților. „Există și un aspect economic. Atacurile masive în mijlocul zilei de lucru perturbă grav activitatea.” Apărarea antiaeriană și răspunsul cu drone Conform datelor Forțelor Aeriene Ucrainene citate în analiză, 88% dintre drone și rachete au fost interceptate în cursul lunii. Kievul afirmă că și-a extins semnificativ flota de drone de la începutul războiului și invocă eficacitatea dronelor interceptoare. Rusia, la rândul ei, susține constant că vizează doar ținte legate de armata ucraineană. Context diplomatic Negocierile dintre Kiev și Moscova, mediate de SUA, sunt descrise ca fiind în impas după implicarea Washingtonului în războiul din Orientul Mijlociu, declanșat de atacurile israeliano-americane împotriva Iranului pe 28 februarie, potrivit materialului citat. [...]
Donald Trump ia în calcul retragerea parțială a trupelor SUA din Italia și Spania, o mișcare care ar putea slăbi capacitatea de reacție rapidă a NATO în Europa , potrivit Mediafax . Președintele american a spus joi că o decizie ar urma să fie luată „foarte curând”, fără să ofere detalii despre amploarea sau calendarul unei eventuale retrageri. Declarațiile vin la scurt timp după ce Trump a invocat posibilitatea reducerii efectivelor americane și în Germania, pe fondul tensiunilor dintre Washington și mai mulți aliați europeni legate de războiul din Iran, relatează Le Figaro. De ce contează pentru NATO: baze-cheie și logistică Italia, Spania și Germania găzduiesc baze importante ale armatei americane, folosite pentru operațiuni aeriene, navale și logistice, dar și ca puncte-cheie pentru desfășurări militare în alte regiuni. În acest context, o reducere a efectivelor ar însemna o schimbare semnificativă a posturii militare a SUA în Europa și ar putea afecta capacitatea de reacție rapidă a alianței NATO. Contextul politic: presiuni asupra aliaților și disputa cu Berlinul Trump a legat public discuția despre retrageri de nemulțumirile față de nivelul de implicare al unor aliați în conflictul cu Iranul, sugerând o recalibrare a prezenței militare americane în Europa. În Germania, tema a fost alimentată de un schimb dur de replici cu cancelarul Friedrich Merz , care afirmase că „americanii nu au, în mod evident, nicio strategie” în Iran și că Teheranul „umilește” prima putere mondială. Merz nu a răspuns direct amenințărilor privind retragerea militară, dar a cerut menținerea unui „parteneriat transatlantic de încredere” în cadrul NATO. Ce alte măsuri ar mai fi analizate Potrivit unor informații anterioare menționate de Mediafax, Washingtonul ar analiza și alte pârghii de presiune asupra aliaților occidentali, între care: o posibilă suspendare a Spaniei din NATO; reconsiderarea poziției SUA privind Insulele Falkland , în contextul disputei dintre Regatul Unit și Argentina. Deocamdată, nu există detalii oficiale despre dimensiunea sau calendarul unei eventuale retrageri din Italia și Spania, iar Trump nu a precizat ce criterii ar sta la baza deciziei. [...]
