Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Trump trimite o navă-spital în Groenlanda...

Trump trimite o navă-spital în Groenlanda - misiunea este în curs și poate crește tensiunile regionale

Peisaj din Groenlanda cu case colorate și munți acoperiți de zăpadă.

Statele Unite vor desfășura o navă-spital în Groenlanda, potrivit Știrile ProTV, după un anunț făcut sâmbătă de președintele Donald Trump pe rețeaua Truth Social. Decizia este prezentată ca un răspuns la nevoi medicale locale, însă vine într-un context politic sensibil, care poate afecta relația cu Danemarca.

„Este pe drum!”, a scris Trump, adăugând că vasul „îi va îngriji pe mulți oameni care sunt bolnavi și nu sunt îngrijiți acolo”.

Din perspectiva capacității sistemului de sănătate din Groenlanda, informațiile din articol indică o infrastructură medicală existentă, chiar dacă limitată de geografie și populație. Teritoriul are circa 57.000 de locuitori, iar pentru cazurile complexe funcționează spitalul Regina Ingrid din Nuuk, completat de o rețea de clinici; în anumite situații, pacienții sunt transportați în Danemarca.

În acest cadru, articolul notează că Groenlanda „nu a raportat recent necesități medicale” care să justifice prezența unei nave-spital, ceea ce ridică întrebări despre utilitatea operațională a misiunii raportat la nevoile curente ale sistemului local. Totodată, rămâne neprecizat dacă desfășurarea a fost coordonată cu autoritățile daneze sau cu administrația autonomă groenlandeză și nici care este calendarul exact.

Capacitatea navei-spital, așa cum este descrisă, ar depăși cu mult un rol de sprijin punctual: Marina SUA are două astfel de nave, fiecare cu 100 de paturi și 80 de locuri pentru terapie intensivă, folosite de regulă după dezastre naturale sau în pandemii. Articolul menționează însă și o limitare practică importantă: mobilizarea completă a echipajelor nu se face imediat, navele având efective minimale când staționează la ancoră.

Miza depășește sănătatea publică și intră în zona de politică externă: anunțul vine pe fondul amenințărilor repetate ale lui Trump privind anexarea Groenlandei, declarații care au tensionat relațiile transatlantice. În acest context, o intervenție medicală fără mandat public și fără coordonare explicită poate fi interpretată ca un gest cu încărcătură politică, chiar dacă este prezentată drept sprijin pentru capacitatea sanitară locală.

Tag-uri:marina suadonald trumpgroenlandanava-spitaltensiuni transatlanticedanemarcamisiune medicala
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăstirileprotv.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Donald Trump discutând despre situația din Iran și posibile acțiuni militare.
Externe22 feb. 2026

Trump ia în calcul un atac, Europa reacționează – apeluri urgente de evacuare din Iran

Serbia și Suedia le cer cetățenilor să părăsească urgent Iranul , pe fondul temerilor privind o posibilă lovitură militară americană, în timp ce negocierile nucleare rămân incerte. Informațiile sunt relatate de presa internațională, inclusiv de Iran International . Ministerul de Externe al Serbiei a transmis în noaptea de vineri spre sâmbătă că, „din cauza deteriorării situației de securitate”, cetățenii sârbi sunt sfătuiți să nu călătorească în Iran și ca cei aflați deja acolo să părăsească țara cât mai curând posibil. Este a doua avertizare de acest tip emisă de Belgrad din ianuarie. În paralel, ministra suedeză de externe Maria Malmer Stenergard a publicat un mesaj similar, descriind situația drept „foarte incertă” și avertizând că autoritățile suedeze nu vor putea organiza evacuări în cazul unei escaladări rapide. Tot mai multe avertismente internaționale Serbia și Suedia se alătură Poloniei și Australiei , care au emis avertismente similare în ultimele zile. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că „în câteva ore ar putea să nu mai existe posibilitatea de evacuare”, pe fondul tensiunilor crescânde din regiune. Diplomație sub presiune Avertismentele vin în contextul în care președintele Donald Trump a declarat că „ ia în considerare ” o lovitură militară limitată dacă negocierile privind programul nuclear iranian eșuează, potrivit relatărilor din presa americană. Trump a indicat că ar putea decide în următoarele 10–15 zile dacă există șanse reale pentru un acord. Între timp, Statele Unite au consolidat prezența militară în Orientul Mijlociu, desfășurând nave de război, submarine și zeci de avioane de luptă. Două runde de discuții indirecte SUA–Iran, mediate de Oman la Geneva, au fost descrise de ambele părți drept constructive în privința „principiilor generale”, însă divergențele majore persistă. Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a afirmat că Teheranul speră la un acord rapid, dar a avertizat că țara este „pregătită pentru negocieri, la fel cum este pregătită pentru război”. În acest climat tensionat, statele europene preferă să reducă riscurile pentru propriii cetățeni, pe fondul incertitudinii privind o posibilă escaladare militară în regiune. [...]

Liderul iranian Ali Khamenei discutând despre programul nuclear al Iranului.
Externe22 feb. 2026

Negocieri tensionate cu Teheranul – lui Trump i-au fost prezentate inclusiv planuri de eliminare a lui Khamenei

Administrația Trump analizează atât un compromis nuclear cu Iranul, cât și opțiuni militare extreme , inclusiv scenarii care ar viza direct liderul suprem Ali Khamenei , potrivit unei relatări publicate de Axios . Un oficial american de rang înalt a declarat că Washingtonul ar putea lua în considerare o propunere ce ar permite Iranului o îmbogățire „simbolică” a uraniului, cu condiția să nu existe nicio posibilitate de obținere a armei nucleare. Totuși, poziția publică a președintelui Donald Trump rămâne fermă în favoarea „îmbogățirii zero” pe teritoriul iranian. Presiune diplomatică și militară Surse apropiate discuțiilor susțin că Pentagonul i-a prezentat lui Trump mai multe opțiuni, inclusiv un scenariu care ar presupune eliminarea ayatollahului Ali Khamenei, a fiului său Mojtaba și a altor lideri religioși. O a doua sursă a confirmat că un astfel de plan a fost discutat în urmă cu câteva săptămâni. Un consilier de rang înalt a precizat că președintele nu a luat încă o decizie privind un atac, dar „își păstrează opțiunile deschise”. Casa Albă a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, că doar Trump știe ce măsuri ar putea adopta. Fereastra negocierilor Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a anunțat că Teheranul va prezenta în următoarele zile o propunere detaliată privind programul nuclear, în urma discuțiilor purtate la Geneva cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit oficialului american citat, oferta trebuie să răspundă tuturor preocupărilor Washingtonului pentru a evita o escaladare militară. Pozițiile par în continuare dificil de conciliat. Liderul suprem Ali Khamenei a afirmat că Iranul nu va renunța la dreptul său de a îmbogăți uraniu în scopuri civile . În prezent, Teheranul nu desfășoară activități de îmbogățire, după ce majoritatea centrifugelor au fost distruse în urma unor lovituri aeriene anul trecut, iar SUA și Israelul au avertizat că vor reacționa dacă programul va fi reluat. Mediatorii din Oman și Qatar ar fi transmis ambelor părți că un eventual acord trebuie să permită fiecărei tabere să revendice un succes politic și să fie acceptabil pentru statele din Golf și pentru Israel. În acest context, administrația Trump se află între presiunea de a obține un acord care să poată fi susținut intern și riscul unei confruntări militare directe, într-un moment în care tensiunile din regiune rămân ridicate. [...]

Friedrich Merz discutând despre tarife comerciale în Washington.
Externe22 feb. 2026

Friedrich Merz merge la Washington pentru a discuta direct cu Donald Trump despre tarife

Cancelarul german Friedrich Merz va merge la Washington pentru a negocia reducerea tarifelor impuse de SUA , după ce Curtea Supremă americană a anulat o parte semnificativă a măsurilor comerciale adoptate de președintele Donald Trump. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului public ARD și sunt relatate de Reuters . Merz a afirmat că va discuta direct cu Trump despre viitorul politicii tarifare și va susține că „tarifele dăunează tuturor”, în special economiei care le impune, deoarece costurile sunt suportate în final de consumatori. Cancelarul a subliniat că va reprezenta o poziție coordonată la nivel european, amintind că politica comercială este competență a Uniunii Europene, nu a statelor membre individuale. Decizia Curții Supreme Curtea Supremă a SUA a decis, cu 6 voturi la 3, că Legea privind Puterile Economice de Urgență Internațională nu oferă președintelui autoritatea de a impune tarife fără aprobarea Congresului. Potrivit analizei publicate de CNBC , hotărârea vizează așa-numitele „tarife reciproce”, inclusiv niveluri de până la 34% pentru importurile din China. Estimările citate de presa americană arată că peste 175 de miliarde de dolari colectate în baza acestui mecanism ar putea face obiectul rambursărilor. Reacția lui Trump și noile măsuri În pofida deciziei instanței, Trump a anunțat rapid introducerea unui nou tarif global de 10% în temeiul Secțiunii 122 din Legea Comerțului din 1974, ulterior majorat la 15%, nivelul maxim permis temporar de lege. Potrivit The New York Times , această prevedere permite aplicarea tarifelor pentru 150 de zile, după care este necesară aprobarea Congresului. Mecanismul oferă însă o marjă de acțiune mai limitată comparativ cu instrumentul anterior, atât ca durată, cât și ca potențial de venituri bugetare. Uniunea Europeană caută clarificări Comisia Europeană a transmis că menține un dialog strâns cu administrația americană și solicită clarificări privind pașii următori. În Parlamentul European, președintele Comisiei pentru Comerț Internațional a calificat hotărârea drept „un semnal pozitiv pentru statul de drept”. Merz a descris decizia Curții Supreme drept „interesantă” și „încurajatoare”, considerând că aceasta confirmă funcționarea separației puterilor în SUA. Vizita sa la Washington, programată pentru începutul lunii martie 2026, are loc într-un context de incertitudine comercială majoră și ar putea influența relațiile economice dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. [...]

Benjamin Netanyahu discută despre pregătirile pentru un posibil conflict cu Iranul.
Externe22 feb. 2026

„Alertă maximă” în Israel - Benjamin Netanyahu cere pregătiri pentru un posibil război cu Iranul pe fondul tensiunilor cu SUA

Benjamin Netanyahu a ordonat intrarea în „alertă maximă” și pregătirea pentru un posibil război cu Iranul , pe fondul evaluărilor potrivit cărora o ofensivă americană ar putea fi iminentă. Informațiile au fost publicate de Anadolu Agency , care citează presa israeliană. Potrivit cotidianului Yedioth Ahronoth , premierul israelian a dispus ca Comandamentul Frontului Intern și agențiile de intervenție să se pregătească pentru un eventual conflict, iar mai multe structuri de securitate au fost plasate în stare de alertă maximă. În paralel, postul public KAN a relatat că ședința Cabinetului de Securitate programată pentru joi, dedicată evoluțiilor din Iran, a fost amânată pentru duminică. Evaluările din Israel indică faptul că administrația președintelui american Donald Trump ar fi înclinată să lanseze un atac militar de amploare asupra Iranului, după ce Teheranul ar fi respins cererile Washingtonului în cadrul negocierilor. Potrivit acelorași surse, în consultările de securitate conduse de Netanyahu s-a discutat ipoteza că Iranul ar putea lansa rachete asupra Israelului chiar dacă armata israeliană nu ar participa direct la o eventuală operațiune americană. Fostul șef al Direcției de Informații Militare din Israel, Amos Yadlin , a declarat că „suntem mult mai aproape de un atac decât eram înainte”, în timp ce publicația Israel Hayom a citat surse potrivit cărora probabilitatea unui răspuns iranian cu rachete cu rază lungă ar fi „foarte ridicată” în cazul unui atac american. Tensiunile cresc și în plan militar: Statele Unite au desfășurat în regiune grupul de lovire al portavionului USS Abraham Lincoln , iar portavionul USS Gerald R. Ford este, de asemenea, în drum spre zonă, alături de avioane de luptă suplimentare. În acest context, armata israeliană și-a intensificat pregătirile, pe fondul percepției că „ora zero” s-ar apropia, iar termenele estimate pentru o eventuală escaladare s-ar fi redus la doar [...]

Donald Trump anunță declasificarea documentelor despre OZN-uri și acuză pe Obama.
Externe22 feb. 2026

Trump anunță declasificarea dosarelor despre OZN-uri – dispute cu Obama pe tema informațiilor clasificate

Donald Trump a anunțat că va dispune publicarea dosarelor guvernamentale despre OZN-uri , invocând interesul public crescut pentru subiect și acuzându-l pe fostul președinte Barack Obama că ar fi dezvăluit informații clasificate. Declarațiile au fost relatate de Reuters . Președintele SUA a transmis că va cere Pentagonului, condus de Pete Hegseth, și altor agenții federale să înceapă declasificarea documentelor legate de extratereștri și obiecte zburătoare neidentificate, pe care le-a descris drept „extrem de interesante și importante”. Trump a precizat totodată că nu știe dacă extratereștrii sunt reali. În aceeași zi, liderul de la Casa Albă l-a acuzat pe Barack Obama că ar fi făcut publice informații clasificate atunci când a vorbit despre existența extratereștrilor. Afirmația vine după ce, într-un interviu recent, Obama a spus că „extratereștrii sunt reali”, dar a explicat ulterior că se referea la probabilitatea statistică a vieții în univers, nu la dovezi privind vizite pe Pământ. Nu există indicii că fostul președinte ar fi dezvăluit informații clasificate. Subiectul OZN-urilor a fost analizat în ultimii ani și de Pentagon . Potrivit unui raport publicat în 2024, investigațiile guvernamentale desfășurate din perioada postbelică nu au identificat dovezi privind tehnologii extraterestre, iar majoritatea observațiilor s-au dovedit a fi obiecte sau fenomene obișnuite interpretate greșit. Arhivele Naționale ale SUA dețin deja colecții de documente privind OZN-uri, însă anunțul lui Trump sugerează o posibilă extindere a procesului de declasificare. Rămâne de văzut ce tip de informații vor fi făcute publice și dacă acestea vor aduce elemente noi într-un subiect care, de decenii, alimentează controverse și teorii. [...]

Masoud Pezeshkian exprimându-și determinarea în fața presiunilor externe.
Externe21 feb. 2026

Tensiuni în creștere pe dosarul nuclear iranian - Pezeshkian respinge presiunile, iar Europa își avertizează cetățenii să părăsească Iranul

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că Iranul nu va ceda presiunilor externe , în plin context al negocierilor nucleare cu Statele Unite și al amenințărilor privind posibile lovituri militare americane, potrivit Reuters . „Marile puteri se aliniază pentru a ne forța să plecăm capul… însă nu vom face acest lucru”, a afirmat Pezeshkian într-un discurs transmis de televiziunea de stat iraniană. Declarația vine după ce președintele american Donald Trump a spus că ia în calcul o lovitură militară limitată pentru a determina Iranul să accepte un acord. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a anunțat că un proiect de acord nuclear ar putea fi finalizat în „două sau trei zile” și prezentat părții americane, inclusiv emisarului Steve Witkoff și lui Jared Kushner . Tensiunile au determinat reacții și în Europa. Serbia și Suedia și-au îndemnat sâmbătă cetățenii să părăsească Iranul, invocând riscul deteriorării situației de securitate și posibilitatea unor atacuri aeriene americane. Belgradul făcuse deja o recomandare similară în ianuarie. Pe fondul negocierilor, Iranul este acuzat că își consolidează infrastructura nucleară, iar Washingtonul insistă asupra unor concesii suplimentare. Retorica dură a ambelor părți sugerează că discuțiile se află într-un moment critic, cu riscul escaladării militare în cazul unui eșec diplomatic. [...]