Știri
Știri din categoria Politică
Un sondaj recent, realizat de Sune Steffen Hansen în ianuarie 2026, arată că 76% dintre groenlandezi se opun ideii ca teritoriul lor arctic să devină parte a Statelor Unite, informează The Wall Street Journal. Această opoziție este alimentată de îngrijorările legate de schimbarea sistemului de asistență socială danez cu cel american, care include sănătatea, îngrijirea vârstnicilor și educația.
Groenlanda, ca teritoriu semi-autonom al Danemarcei, beneficiază de un sistem de asistență socială de tip nordic, cu asigurări de sănătate universale și educație gratuită până la nivel universitar. Potrivit The Hill, doar 8% dintre locuitorii Groenlandei consideră că ar fi avantajos să se alăture Statelor Unite, în timp ce 16% sunt indeciși. În plus, doar 3% dintre groenlandezi văd beneficiile oferite de guvernul american ca fiind "foarte pozitive", în timp ce 59% au o percepție predominant negativă.
"Sondajul arată clar că groenlandezii resping Statele Unite. În general, oamenii sunt destul de mulțumiți de situația actuală a Groenlandei", a declarat Hansen, cel care a realizat sondajul.
Opoziția față de aderarea la Statele Unite este cea mai puternică în municipiul Sermersooq, care include capitala Nuuk, unde 81% resping ideea. În sudul Groenlandei, în municipiul Kujalleq, 16% văd potențiale avantaje, deși opoziția rămâne ridicată, la 69%. De asemenea, sondajul relevă o anxietate semnificativă privind o posibilă intervenție militară a SUA, 54% dintre respondenți exprimându-și îngrijorarea că Statele Unite ar putea trimite forțe pentru a prelua controlul asupra Groenlandei.
Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a respins anterior sugestiile că stimulentele financiare ar putea convinge groenlandezii să se separe de Danemarca. "Nu cred că SUA ar finanța un sistem de asistență socială scandinav în Groenlanda. Sincer, nici măcar nu ați implementat un astfel de sistem în propria voastră țară", a declarat Rasmussen pentru Fox News.
Tensiunile dintre Groenlanda și Statele Unite au crescut după ce fostul președinte Donald Trump a amenințat cu tarife și nu a exclus o acțiune militară pentru a achiziționa Groenlanda. Cu toate acestea, Trump a renunțat la aceste amenințări la sfârșitul lunii ianuarie, anunțând un "cadru pentru un viitor acord" cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, deși detaliile rămân neclare. Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a subliniat că dialogul cu Washingtonul trebuie să continue alături de o cooperare consolidată cu partenerii europeni.
Recomandate
Mette Frederiksen a câștigat alegerile, dar depinde de negocieri pentru a rămâne premier , potrivit POLITICO , după un scrutin în care social-democrații au obținut cel mai slab rezultat din ultimul secol, dar au rămas primul partid. Mette Frederiksen a ieșit „șifonată” din alegerile parlamentare din Danemarca, însă păstrează o cale realistă către un nou mandat la conducerea guvernului de la Copenhaga. Social-democrații au câștigat cele mai multe voturi, pe fondul unei ierni tensionate în care Frederiksen s-a confruntat public cu președintele SUA, Donald Trump, pe tema Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei. „Sunt, evident, dezamăgită că am pierdut teren. Dar cred că este un rezultat acceptabil”, a spus Frederiksen, la sosirea la un eveniment post-electoral, conform TV2. În discursul de după alegeri, Frederiksen a spus că intenționează să rămână prim-ministru, dar a admis că formarea unui nou guvern nu va fi ușoară. Ea a declarat ulterior că a fost deja în contact cu „mai mulți” lideri de partid, în perspectiva negocierilor pentru o coaliție. Rezultatul electoral o obligă însă la aritmetică parlamentară: social-democrații au luat 21,9% din voturi, iar „blocul roșu” (stânga) nu a atins pragul de 90 de mandate necesar majorității. Cu 84 de locuri, blocul lui Frederiksen a devansat „blocul albastru” (dreapta), care a strâns 77 de mandate, condus de Venstre și Liberal Alliance; Venstre a obținut 10,1%, cel mai slab rezultat din istoria sa. Cheia guvernării pare să fie Lars Løkke Rasmussen, ministru de externe și liderul partidului centrist Moderates, care poate înclina balanța fie spre Frederiksen, fie spre liderul Venstre, Troels Lund Poulsen. Rasmussen le-a cerut celor doi să înceteze atacurile reciproce din campanie și să iasă din „războiul de tranșee”, folosind o metaforă sportivă: „Coborâți și alăturați-vă nouă. Stați pe lângă fanioanele de colț; noi suntem la mijloc. Veniți și jucați cu noi”, a spus el marți seară. În același timp, Poulsen a exclus refacerea guvernării cu Frederiksen și i-a cerut lui Rasmussen să sprijine un executiv conservator. Negocierile sunt complicate și de condițiile puse de aliați din stânga: Red-Green Alliance a anunțat că nu intră la guvernare decât într-o formulă strict de stânga, ceea ce ar putea exclude Moderates. Liderul formațiunii, Pelle Dragsted, a spus că „dacă vrea să folosească mandatele noastre, trebuie să propună un guvern roșu”, după ce partidul a obținut 6,3%. În paralel, Pia Olsen Dyhr, lidera Green Left (11,6%, locul doi), a apreciat că toate variantele rămân posibile, dar că discuțiile „vor fi dificile”. POLITICO notează că situația din Danemarca se înscrie într-un tablou european mai larg, în care centru-stânga „arată o revenire a combativității”, iar opoziția față de politici de tip Trump sau confruntarea directă cu Trump poate fi o strategie electorală eficientă. Frederiksen a convocat alegeri anticipate în 2026 după un salt în sondaje, pe fondul disputei cu Washingtonul privind Groenlanda. Contextul intern rămâne însă marcat și de controversele din mandat, inclusiv scandalul din 2020 privind sacrificarea în masă a nurcilor, decizie criticată pentru lipsa unei baze legale adecvate. [...]
PSD cere Guvernului să reducă și accizele la carburanți , pe lângă măsurile deja anunțate pentru temperarea scumpirilor, relatează Digi24 . Social-democrații susțin că intervenția Executivului a venit prea târziu și că efectele sunt insuficiente față de creșterile de preț de la pompă din ultimele trei săptămâni. „E prea târziu şi prea puţin! E nevoie de o intervenţie şi asupra accizelor!”, afirmă PSD într-un comunicat. Partidul amintește că miniștrii PSD de la Energie și Agricultură ar fi propus, imediat după declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu, diminuări ale accizelor sau chiar scutirea totală pentru motorina utilizată în agricultură. Acciza este o taxă specială aplicată unor produse, inclusiv carburanților, care se reflectă direct în prețul final. În argumentația PSD, reducerea accizelor ar avea un impact bugetar limitat, invocând creșterea încasărilor din TVA aferent carburanților, și ar diminua presiunea asupra companiilor din piață. Potrivit News.ro, citat de Digi24, PSD mai susține că măsuri similare au fost adoptate și în alte state din Uniunea Europeană pentru protejarea economiilor naționale. În paralel, Ministerul Energiei a pus în dezbatere publică, marți seară, un proiect de ordonanță de urgență privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și instituirea unor măsuri de protejare a economiei și populației pe durata crizei. Documentul prevede, între altele, că exportul produselor petroliere ar urma să fie permis doar cu acordul ministerului cu atribuții în domeniul economic și al ministerului de resort. Proiectul mai include limitarea adaosului comercial practicat de operatorii economici care produc, importă, distribuie sau comercializează benzină și motorină, la cel mult 50% din media adaosului comercial din ultimele 12 luni. În acest context, Blocul Național Sindical a anunțat că a cerut reprogramarea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, acuzând modul de convocare, și a transmis că nu va participa la ședința programată de Guvern la ora 11.00; în aceeași zi, de la 10.30, liderul PSD Sorin Grindeanu are anunțată o întâlnire cu reprezentanți ai principalelor federații sindicale. [...]
Guvernul pregătește o nouă versiune a OUG pentru reducerea prețului combustibililor , iar sindicatele anunță că boicotează discuția programată cu Executivul, potrivit Digi24 . Blocul Național Sindical (BNS) spune că a cerut reprogramarea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, invocând modul „defectuos și lipsit de transparență” în care a fost făcută convocarea. Ședința fusese anunțată de Guvern pentru ora 11:00, însă BNS a transmis că nu va participa. În paralel, de la 10:30, președintele PSD Sorin Grindeanu, care este și președinte al Camerei Deputaților, are programată o întâlnire cu reprezentanți ai principalelor federații sindicale. Pentru 12:30 este indicată o reuniune în plen a Consiliului Economic și Social (CES), care ar urma să avizeze proiectul, după ce marți ședința a fost amânată. Guvernul a amânat deja o dată ședința de adoptare a măsurilor, iar premierul Ilie Bolojan a declarat că Executivul ar trebui să aprobe pachetul cel târziu joi. Pe fondul acestor discuții, Asociația Distribuitorilor de Produse Petroliere (ADPP) a depus un memoriu privind proiectul de ordonanță de urgență referitor la declararea unei situații de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și la măsuri de protejare a economiei și populației pe durata crizei, conform unui comunicat citat de Digi24. ADPP susține că, deși intenția ordonanței este „bună”, obiectivul nu ar putea fi atins prin intervenția directă a statului în mecanismele economiei de piață, indicând în special limitarea adaosului comercial. Asociația avertizează că o astfel de intervenție ar putea crea risc de blocaj în lanțul de aprovizionare și ar avea, în opinia sa, un impact marginal pentru consumatorul final, dar unul „dramatic” pentru operatorii din piață. În memoriu, ADPP cere analizarea modificării și completării proiectului, inclusiv în privința modului de limitare a adaosului comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate la obținerea acestora. [...]
Giorgia Meloni își remaniază echipa după eșecul la referendum , potrivit POLITICO , după ce alegătorii au respins luni reforma sa emblematică a justiției, un vot considerat pe scară largă un test de leadership pentru premierul Italiei. Înfrângerea a slăbit autoritatea lui Meloni și a încurajat opoziția, care a tratat rezultatul ca pe o sancțiune politică, nu ca pe o respingere a unei „revizuiri tehnice”, așa cum prezentase guvernul pachetul de reformă. Efectul imediat a fost o criză politică în interiorul executivului. Marți, doi oficiali de rang înalt din Ministerul Justiției au demisionat, iar un al treilea membru al cabinetului, vizat de acuzații de fraudă, ar urma să le urmeze exemplul. Toți cei trei sunt ținte ale unor investigații ale procurorilor, într-un moment sensibil pentru un guvern care a încercat să limiteze influența sistemului judiciar; criticii au susținut că referendumul urmărea, în esență, protejarea politicienilor de anchete. Unul dintre demisionari este subsecretarul de stat Andrea Delmastro Delle Vedove, aliat vechi al lui Meloni, asociat în presă cu un clan mafiot din Roma după ce s-a aflat că a investit într-un restaurant împreună cu fiica unui interpus mafiot condamnat. Delmastro Delle Vedove a negat orice abatere, a spus că și-a corectat greșeala „de îndată ce a aflat”, dar a admis că „ar fi trebuit să fie mai prudent”. „Am luptat întotdeauna împotriva criminalității și am avut rezultate concrete și importante... Dar îmi asum responsabilitatea [pentru greșeală] în interesul națiunii și, în plus, din afecțiunea pe care o am pentru guvern și pentru prim-ministru”, a declarat el într-un comunicat de marți, prin care și-a anunțat demisia. Șefa de cabinet din Ministerul Justiției și fost deputat, Giusi Bartolozzi, se confruntă cu acuzații penale legate de un presupus mușamalizări într-un caz care îl implică pe un lider de război libian, arestat anul trecut pe baza unui mandat al Curții Penale Internaționale și apoi scos cu avionul din Roma. În paralel, Meloni a transmis că și-a pierdut încrederea în ministrul Turismului, Daniela Santanchè, trimisă în judecată pentru presupusă fraudă legată de ajutoare din perioada Covid-19, afirmând într-o declarație că „spera” ca aceasta să aleagă să demisioneze. Ministrul Justiției, Carlo Nordio, autorul reformei respinse, și-a asumat responsabilitatea pentru eșec, dar a spus că nu va demisiona și că, după alegerile naționale așteptate anul viitor, se va „întoarce la studiul și hobby-urile” sale. Opoziția a acuzat-o pe Meloni că își caută „țapi ispășitori” și a cerut explicații în parlament, în timp ce lideri centriști au descris demisiile drept necesare, dar întârziate, și au vorbit despre un „cutremur politic” în guvern. [...]
Vicepremierul Tanczos Barna a ironizat amenințările PSD cu ieșirea din coaliție , susținând că UDMR nu anunță din timp o eventuală retragere de la guvernare, ci acționează imediat când ia o decizie. Declarațiile au fost făcute la Digi24 și sunt atribuite de HotNews.ro agenției News.ro. Tanczos Barna a amintit că UDMR a părăsit în trecut coaliții de guvernare, fie prin decizie proprie, fie în urma unor tensiuni politice, și a comparat această experiență cu mesajele recente ale social-democraților despre o posibilă ieșire din coaliție. „Şi noi am mai ieşit din coaliţii. Au fost situaţii când am ieşit noi, au fost situații când am fost împinşi pe scări. Noi când spunem că ieşim, a doua zi am ieşit. Punct. Deci noi nu spunem cu şapte luni înainte că s-ar putea să facem, că ne mai gândim, că mai analizăm”, a declarat vicepremierul Tanczos Barna, citat de News.ro. Vicepremierul a mai spus că UDMR urmărește compromisul și dialogul, inclusiv în discuțiile din jurul bugetului, și a avertizat asupra costurilor unei crize politice interne în actualul context internațional. În acest cadru, el a argumentat că România ar avea de câștigat dacă evită escaladarea disputelor politice în perioada următoare, cel puțin până la o eventuală detensionare a situației externe. [...]
Viitorul coaliției de guvernare este incert după Paște, avertizează Ilie Bolojan iar tensiunile dintre PNL și PSD riscă să destabilizeze actuala formulă de putere, potrivit Digi24 . Premierul și liderul PNL susține că social-democrații au „escaladat o zonă de conflict” și au încălcat protocolul coaliției, punând sub semnul întrebării continuitatea guvernării după sărbătorile pascale din 2026. Bolojan atrage atenția că România traversează o perioadă complicată, atât pe plan intern, cât și extern, iar stabilitatea politică este esențială. El invocă presiunea deficitului bugetar și costurile ridicate ale datoriei publice, menționând că doar dobânzile ar urma să ajungă la circa 60 de miliarde de euro în acest an. În acest context, o eventuală ruptură a coaliției ar putea accentua incertitudinea economică. În același timp, liderul PNL subliniază că relația dintre partidele aflate la guvernare trebuie să se bazeze pe respect reciproc și pe respectarea regulilor convenite. În opinia sa, comportamentul recent al PSD, inclusiv inițiativele și voturile din Parlament, contravin acestor înțelegeri și afectează credibilitatea guvernării în fața cetățenilor. Ce reproșează PNL partenerilor de coaliție încălcarea protocolului politic agreat între partide inițiative legislative fără consultare escaladarea tensiunilor în spațiul public Bolojan admite însă că atât PNL, cât și PSD poartă responsabilitatea pentru situația actuală a României, inclusiv pentru evoluțiile din ultimele decenii. Cu toate acestea, el consideră că menținerea guvernării este necesară pentru stabilitatea economică și pentru evitarea unor derapaje. Posibile scenarii după Paște menținerea coaliției, cu ajustări și negocieri ieșirea PSD de la guvernare depunerea unei moțiuni de cenzură retragerea miniștrilor social-democrați Premierul a precizat că PSD are libertatea de a decide direcția politică, inclusiv prin depunerea unei moțiuni de cenzură sau retragerea din Executiv. Totodată, el a respins criticile privind o presupusă apropiere de USR, explicând că numirile din guvern reflectă ponderea partidelor din coaliție. În concluzie, declarațiile lui Ilie Bolojan conturează o coaliție fragilă, în care deciziile din perioada imediat următoare ar putea redefini echilibrul politic și stabilitatea guvernării în România. [...]
