Știri
Știri din categoria Externe
Rusia avertizează că va lua „contramăsuri” dacă Groenlanda se militarizează, potrivit Digi24, care citează EFE, via Agerpres.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat în Duma de Stat că Moscova ar reacționa dacă „se creează acolo capacități militare îndreptate împotriva Rusiei”, inclusiv prin măsuri „tehnico-militare” (un termen folosit, de regulă, pentru răspunsuri ce combină decizii militare și mijloace tehnice, precum desfășurări sau consolidări de capabilități).
În același timp, Lavrov a susținut că problema Groenlandei „nu privește direct” Rusia și că Statele Unite, Danemarca și Groenlanda ar trebui să o soluționeze între ele, „ținând cont” de opinia locuitorilor insulei. El a adăugat că, în viziunea Moscovei, „Arctica trebuie să rămână o zonă a păcii și cooperării”.
Materialul notează că oficiali ruși au evitat până acum să critice deschis o posibilă anexare a Groenlandei de către SUA și chiar au pus sub semnul întrebării apartenența insulei la Danemarca, în contextul în care Moscova ar spera ca Washingtonul să recunoască câștigurile teritoriale ruse în Ucraina.
Pe acest subiect, președintele Vladimir Putin a afirmat că planurile administrației americane de „a anexa” Groenlanda nu ar fi „o idee nebunească” a președintelui Donald Trump, ci ar avea „rădăcini istorice”. În paralel, Rusia s-a opus „categoric” militarizării insulei arctice, conform informațiilor citate.
Recomandate
Zelenski avertizează că un „armistițiu pe loc” ar da Rusiei timp să-și refacă forța militară , iar miza imediată este menținerea presiunii asupra Moscovei prin sancțiuni și prin blocarea unei retrageri ucrainene din Donbas, potrivit digi24.ro . Președintele Ucrainei susține că Vladimir Putin caută o ieșire „care să pară o victorie”, inclusiv prin demersuri diplomatice. Într-un interviu pentru podcastul „The Rest Is Politics”, Volodimir Zelenski a afirmat că, pentru ocuparea completă a Donbasului, Rusia ar trebui să accepte pierderi între 300.000 și 1 milion de oameni, în funcție de durata operațiunii. În același timp, liderul ucrainean a dat asigurări că Ucraina nu își va retrage trupele din regiune. De ce contează: riscul ca o pauză de lupte să devină o „fereastră” de reînarmare Zelenski spune că Moscova ar încerca să obțină prin diplomație ceea ce nu poate obține pe câmpul de luptă, inclusiv prin dialogul cu Statele Unite, pentru a forța Ucraina să iasă din Donbas. În evaluarea sa, o astfel de retragere ar diviza societatea ucraineană, iar o slăbire a unității interne ar putea deschide calea pentru o nouă ofensivă rapidă („blitzkrieg”). În plus, președintele ucrainean avertizează că, și dacă un atac rapid nu ar urma imediat, Rusia ar folosi orice pauză pentru: a recruta mai mult personal și a-l instrui; a extinde baza militar-industrială; a cere ridicarea sancțiunilor. Ce urmează, în logica prezentată de Kiev Zelenski susține că un armistițiu de tip „rămâneți unde sunteți” nu ar fi doar o opțiune pentru Ucraina, ci și „în interesul partenerilor” săi, tocmai pentru a limita capacitatea Rusiei de a se regrupa. Totodată, el afirmă că Putin ar înțelege că nu poate ocupa integral Ucraina, dar ar transmite uneori partenerilor occidentali mesaje care nu reflectă ceea ce gândește „cu adevărat”. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că un scenariu de ocupare totală a Donbasului ar implica pentru Rusia pierderi umane de ordinul sutelor de mii, ceea ce ridică miza militară și politică a oricărei încercări de „înghețare” a frontului. Într-un interviu citat de mediafax.ro , președintele ucrainean spune că Vladimir Putin ar trebui să „sacrifice” între 300.000 și 1 milion de oameni pentru a controla complet regiunea, iar Ucraina nu își va retrage trupele din zonă. Costul operațional invocat de Kiev și mesajul către parteneri Zelenski afirmă că armata rusă are deja dificultăți pe front, inclusiv lipsa militarilor bine pregătiți. În acest context, el susține că Moscova caută o ieșire care să poată fi prezentată drept „victorie”, inclusiv prin presiuni diplomatice și dialog cu Statele Unite, pentru a obține retragerea Ucrainei din Donbas. „Pentru a ocupa complet Donbasul, ar trebui să sacrifice între 300.000 și 1 milion de oameni, în funcție de câți ani ar planifica operațiunea.” De ce respinge Zelenski retragerea din Donețk și un armistițiu „pe poziții” Președintele ucrainean mai spune că Rusia ar încerca să forțeze retragerea Ucrainei din Donbas deoarece „acest lucru va diviza națiunea”. În evaluarea sa, subminarea unității interne ar putea deschide calea pentru o ofensivă rapidă („blitzkrieg”) asupra întregii Ucraine. Totodată, Zelenski avertizează că, și în absența unui astfel de scenariu, orice pauză ar putea fi folosită de Rusia pentru a recruta și instrui personal, pentru a-și extinde baza militar-industrială și pentru a cere ridicarea sancțiunilor. În această logică, el spune că un armistițiu de tipul „rămânem unde rămânem” nu ar fi doar în interesul Ucrainei, ci și al partenerilor săi. Separat, într-un interviu acordat postului de radio Rai, Zelenski a declarat că retragerea trupelor ucrainene din regiunea Donețk nu poate fi considerată un compromis, deoarece ar permite Rusiei să ocupe ulterior Harkov și Dnipro. [...]
Emisarul lui Vladimir Putin a ajuns la Washington pentru discuții despre Ucraina , potrivit stirileprotv.ro , pe fondul semnalelor Moscovei că vrea reluarea contactelor cu administrația Trump și că se simte „lăsată pe dinafară” în agenda americană. Kirill Dmitriev, trimisul special al președintelui rus, se află în Statele Unite și se întâlnește cu membri ai administrației președintelui american Donald Trump pentru a discuta un posibil acord de pace în Ucraina și cooperarea economică dintre SUA și Rusia, au declarat pentru Reuters surse la curent cu vizita, notează publicația. Deplasarea are loc înainte ca SUA să decidă dacă prelungesc o derogare de la sancțiunile privind petrolul rusesc, care expiră pe 11 aprilie; subiectul ar putea fi, de asemenea, pe agendă, conform informațiilor prezentate în articol. În paralel, Kremlinul transmite că se așteaptă ca Washingtonul să revină la discuțiile de pace în format trilateral (Rusia–Ucraina–SUA), după ce SUA și Iran au convenit un armistițiu, ceea ce ar elibera timp pentru dosarul ucrainean. „Sperăm că, într-un viitor previzibil, (SUA) vor avea mai mult timp şi mai multe oportunităţi pentru întâlniri în format trilateral”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, referindu-se la discuțiile dintre Rusia, Ucraina și SUA. Pe scurt, miza vizitei și a mesajelor publice de la Moscova se leagă de: reluarea canalelor de negociere cu Washingtonul pe tema războiului din Ucraina; posibile discuții despre cooperarea economică SUA–Rusia; decizia iminentă a SUA privind prelungirea derogării de la sancțiunile care vizează petrolul rusesc (termen: 11 aprilie); repoziționarea priorităților americane după evoluțiile din Orientul Mijlociu, despre care Kremlinul sugerează că au „consumat” atenția administrației Trump. Articolul este atribuit Agerpres, iar informațiile despre vizită sunt prezentate ca provenind din surse citate de Reuters, fără a fi indicate public detalii despre un calendar al negocierilor sau despre eventuale rezultate imediate. [...]
Kirilo Budanov susține că negocierile mediate de SUA avansează spre un acord de pace , într-un semnal care, dacă se confirmă, ar reduce riscul geopolitic din regiune și ar putea schimba rapid așteptările economice legate de război, potrivit G4Media.ro . Principalul negociator al Ucrainei în relația cu Rusia spune că vede progrese și că o soluționare ar putea fi obținută „într-un timp relativ scurt”. Budanov, consilier-cheie al președintelui Volodimir Zelenski și fost șef al serviciului de informații militare al Ucrainei (2020–ianuarie 2026), a făcut declarațiile într-un interviu acordat Bloomberg pe 4 aprilie, în contextul discuțiilor mediate de SUA între Kiev și Moscova. De ce contează: costul războiului devine argument de negociere În evaluarea lui Budanov, Rusia ar avea un motiv „clar” să ajungă la un acord, invocând presiunea financiară a conflictului. El afirmă că, spre deosebire de Ucraina, Rusia „cheltuie propriii bani” și că este vorba despre „sume enorme, care se ridică deja la trilioane”, fără a detalia moneda sau metodologia estimării. Totodată, Budanov susține că ambele părți au plecat în negocieri cu poziții „maximaliste”, dar se așteaptă ca acestea să se apropie treptat în căutarea unui compromis. Ce spune despre calendar și stadiul discuțiilor Budanov afirmă că există o înțelegere generală că războiul trebuie să se încheie și leagă acest lucru de faptul că părțile negociază. „Toți înțeleg că războiul trebuie să se încheie. De aceea negociază.” „Nu cred că va mai dura mult.” În același timp, el admite că, până acum, negocierile au produs puține rezultate vizibile în spațiul public. Miza cea mai dificilă: teritoriul Potrivit lui Budanov, subiectul teritoriului rămâne cel mai sensibil punct al negocierilor. El a refuzat să descrie cum ar putea arăta un compromis și a spus că „nu a fost luată încă nicio decizie finală”, dar că „limitele a ceea ce este acceptabil” ar fi devenit mai bine conturate, pe care le califică drept „un progres enorm”. În lipsa unor detalii despre parametrii unui posibil acord, declarațiile rămân un semnal politic și de negociere, nu o confirmare a unui rezultat iminent. [...]
Casa Albă a evitat un discurs televizat al lui Donald Trump despre încetarea focului cu Iranul, pe fondul incertitudinilor din acord , potrivit reuters.com . Decizia indică o prudență de comunicare într-un moment în care administrația americană încearcă să proiecteze încredere în înțelegere, deși detaliile rămân neclare, iar miza economică este majoră: Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată, cu efecte severe asupra aprovizionării globale cu energie. Oficiali americani citați de Reuters spun că unii consilieri s-au temut că un mesaj în prime-time ar fi „vândut” prea mult un acord încă fragil. În paralel, Casa Albă a transmis într-un comunicat că discuțiile „nu au ajuns la nivelul” președintelui și a calificat informația drept „știri false”, susținând că subiectul nu a fost discutat cu Trump. De ce contează: riscul de piață rămâne, deși loviturile aeriene s-au oprit Încetarea focului a oprit loviturile aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului, însă nu a pus capăt blocadei Strâmtorii Hormuz, descrisă în material ca provocând „cea mai mare perturbare din istorie” a aprovizionării globale cu energie. Pentru piețe, mesajul este că reducerea tensiunilor militare nu s-a tradus încă într-o normalizare a fluxurilor energetice, iar pârghia Teheranului asupra rutei rămâne intactă. Reuters notează că, vineri, strâmtoarea era în continuare închisă, iar Israelul a schimbat focuri cu Hezbollah în Liban, un conflict paralel pe care SUA și Iranul l-au descris, fiecare, drept încălcări ale acordului, chiar înaintea primelor discuții de pace. Ce se știe despre decizia de comunicare și ce urmează Potrivit sursei, Trump a anunțat încetarea focului printr-o postare pe rețele sociale, cu doar câteva ore înainte de un termen-limită de marți seara, după ce amenințase că va „distruge întreaga civilizație” a Iranului. Reuters descrie schimbarea de poziție drept una dintre cele mai bruște răsturnări de situație din timpul unui război făcute de un președinte american. În weekend urmează negocieri la nivel înalt în Islamabad, programate să înceapă sâmbătă, delegația SUA fiind condusă de vicepreședintele JD Vance. Acesta a spus vineri că SUA sunt dispuse să negocieze cu bună-credință, dar a avertizat că, dacă partea iraniană „încearcă să ne joace”, echipa americană nu va fi receptivă. Context: lipsa de încredere și pârghia Hormuz complică o pace durabilă Analiști citați în material avertizează că există puțină încredere între părți, iar retorica dură a lui Trump ar putea îngreuna diplomația. În plus, Reuters consemnează evaluări potrivit cărora Iranul, deși slăbit militar, ar putea rămâne o problemă pe termen lung pentru Washington, inclusiv prin capacitatea demonstrată de a închide Strâmtoarea Hormuz — un instrument cu impact direct asupra piețelor energetice globale și rivalilor din Golf. [...]
Hezbollah încearcă să blocheze negocieri directe Liban–Israel , cerând guvernului de la Beirut să se abțină de la discuții „sub tirul armelor”, pe fondul escaladării violențelor și al presiunilor politice interne, potrivit news.ro . Mișcarea proiraniană a făcut apelul după moartea a 13 membri ai forțelor de securitate libaneze la Nabatiyeh, vineri. Într-un comunicat publicat pe Telegram, Hezbollah a cerut autorităților libaneze să „recunoască pericolul” concesiilor și să revină „alături de poporul său și de rezistența sa”. Presiune politică înaintea unor discuții anunțate de Israel Apelul Hezbollah vine după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Libanul ar fi transmis „solicitări repetate” pentru negocieri. Netanyahu a spus că a instruit cabinetul să înceapă discuții „directe” cu Libanul, cu obiective explicite: dezarmarea Hezbollah și stabilirea unor relații pașnice „cât mai curând posibil”. În paralel, un oficial libanez a declarat pentru CNN că „nu vor avea loc negocieri sub tirul armelor” și că autoritățile libaneze nu au fost informate oficial despre vreo rundă de discuții. Contextul de securitate: bilanț ridicat al victimelor În același timp, situația de pe teren rămâne tensionată. Primele zile ale armistițiului cu Iranul au fost, potrivit Ministerului Sănătății din Liban, cele mai sângeroase din țară din septembrie 2024: cel puțin 357 de morți și cel puțin 1.223 de răniți în urma atacurilor israeliene. Pentru Beirut, miza imediată este dacă poate intra într-un format de negocieri fără a-și asuma costuri politice interne majore și fără a valida, în ochii Hezbollah, o „cale a concesiilor” în plin conflict. [...]
