Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Rusia avertizează asupra reacției dacă...

Rusia avertizează asupra reacției dacă Groenlanda dezvoltă capacități militare - primul comentariu oficial al Moscovei pe această temă

Serghei Lavrov discutând despre reacțiile Rusiei la militarizarea Groenlandei.

Rusia avertizează că va lua „contramăsuri” dacă Groenlanda se militarizează, potrivit Digi24, care citează EFE, via Agerpres.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat în Duma de Stat că Moscova ar reacționa dacă „se creează acolo capacități militare îndreptate împotriva Rusiei”, inclusiv prin măsuri „tehnico-militare” (un termen folosit, de regulă, pentru răspunsuri ce combină decizii militare și mijloace tehnice, precum desfășurări sau consolidări de capabilități).

În același timp, Lavrov a susținut că problema Groenlandei „nu privește direct” Rusia și că Statele Unite, Danemarca și Groenlanda ar trebui să o soluționeze între ele, „ținând cont” de opinia locuitorilor insulei. El a adăugat că, în viziunea Moscovei, „Arctica trebuie să rămână o zonă a păcii și cooperării”.

Materialul notează că oficiali ruși au evitat până acum să critice deschis o posibilă anexare a Groenlandei de către SUA și chiar au pus sub semnul întrebării apartenența insulei la Danemarca, în contextul în care Moscova ar spera ca Washingtonul să recunoască câștigurile teritoriale ruse în Ucraina.

Pe acest subiect, președintele Vladimir Putin a afirmat că planurile administrației americane de „a anexa” Groenlanda nu ar fi „o idee nebunească” a președintelui Donald Trump, ci ar avea „rădăcini istorice”. În paralel, Rusia s-a opus „categoric” militarizării insulei arctice, conform informațiilor citate.

Recomandate

Articole pe același subiect

Serghei Lavrov discută despre tensiunile dintre Rusia și Europa.
Externe10 feb. 2026

Rusia afirmă că nu va ataca Europa - avertizează însă cu război total dacă este lovită prima

Rusia avertizează că ar răspunde cu „un război total” dacă state europene ar lovi primele, potrivit Euronews . Mesajul a fost transmis de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , în timp ce, conform aceleiași relatări, atacuri cu drone rusești au ucis cel puțin cinci oameni și au rănit alți 14. Într-un interviu pentru presa rusă, Lavrov a încercat să respingă ideea unui atac inițiat de Moscova asupra Europei, dar a introdus explicit scenariul unei escaladări majore în cazul unei lovituri „primite” dinspre europeni. > „Rusia nu are absolut niciun motiv să atace Europa. Dar dacă Europa începe să atace Rusia, nu vom riposta doar cu o operaţiune militară specială, ci cu un răspuns militar pe scară largă”, a afirmat Serghei Lavrov. Euronews explică faptul că Rusia folosește termenul „operațiune militară specială” pentru a desemna invazia din Ucraina, iar formularea „răspuns militar pe scară largă” sugerează o ripostă semnificativ mai agresivă decât cadrul actual al conflictului. În plan politic, avertismentul are rolul de a muta accentul de la intențiile Moscovei la o logică de descurajare, în care Rusia își justifică o eventuală escaladare printr-un atac inițial al Europei. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat o intensificare a cooperării cu Europa pe zona de producție și export de armament, inclusiv prin deschiderea unor centre de export. El a spus că, în 2026, ar urma să existe zece astfel de centre în Europa, inclusiv în statele baltice și în Europa de Nord, și a indicat că producția de drone ucrainene ar urma să înceapă în Germania de la jumătatea lunii februarie, menționând și linii de producție în Marea Britanie. Pe fondul acestor evoluții, șeful diplomației ucrainene, Andrii Sîbiha, a cerut Uniunii Europene să impună cetățenilor ruși care au participat la războiul împotriva Ucrainei o interdicție totală de intrare în bloc. Totodată, în teren, Rusia a bombardat mai multe localități ucrainene, iar, potrivit informațiilor prezentate, au fost lansate 11 rachete balistice Iskander și 149 de drone de diferite tipuri asupra unor ținte civile din Harkov, Odesa și regiunea Donețk. [...]

Dmitri Peskov discutând despre propunerea lui Putin pentru Consiliul pentru Pace.
Externe09 feb. 2026

Putin oferă 1 miliard de dolari pentru un loc în Consiliul pentru Pace al lui Trump; Kremlinul acuză SUA de lipsă de reacție oficială

Kremlinul susține că Washingtonul nu a răspuns încă la propunerea președintelui rus Vladimir Putin de a contribui cu 1 miliard de dolari la Consiliul pentru Pace , inițiativă promovată de fostul președinte american Donald Trump în contextul conflictului din Fâșia Gaza . Oferta ar fi urmat să fie acoperită din activele înghețate ale Federației Ruse aflate în Statele Unite. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , care a confirmat existența propunerii și a adăugat că discuțiile pe tema posibilei participări a Rusiei la acest „Consiliu pentru Pace” sunt în desfășurare în cadrul Ministerului rus de Externe. Potrivit acestuia, ideea unei contribuții financiare rămâne pe masă, chiar dacă statutul și funcționarea concretă a consiliului nu au fost încă stabilite. Intenția Moscovei ar fi fost ca, în schimbul contribuției, să obțină un statut de membru permanent în acest organism, iar restul fondurilor să fie folosite pentru „reconstrucția postbelică”, potrivit agenției ruse TASS . Contextul general este unul de tensiuni diplomatice constante între SUA și Rusia, în care ofertele de cooperare lansate de Kremlin sunt privite cu rezerve în Occident, în special în condițiile continuării războiului din Ucraina. Nu este clar, deocamdată, dacă propunerea rusă a fost luată în considerare oficial de partea americană. Până în prezent, nu a fost oferit un răspuns public de la Washington, iar inițiativa a stârnit controverse, mai ales din cauza legăturii cu fostul președinte Donald Trump și a contextului geopolitic sensibil. [...]

Vicepreședintele JD Vance salută în timpul unei vizite oficiale.
Externe11 feb. 2026

Vicepreședintele SUA, JD Vance: „Dacă protejăm Groenlanda, ar trebui să obținem și un beneficiu” – negocieri sensibile în desfășurare

Statele Unite ar trebui să obțină „un anumit beneficiu” din partea Groenlandei dacă vor continua să investească masiv în securitatea arctică și apărarea teritoriului, a declarat vicepreședintele american JD Vance , citat de Fox News . Declarația a fost făcută marți, 10 februarie, pe aeroportul internațional Zvartnots din Armenia, unde Vance se afla într-o escală în drum spre Azerbaidjan. Oficialul american a subliniat că discuțiile despre Groenlanda sunt încă într-o fază incipientă , dar că SUA au lucrat „intens” la acest dosar în ultimele săptămâni. „Groenlanda este extrem de importantă pentru securitatea națională a Statelor Unite. Dacă vom investi resurse și vom fi responsabili cu protejarea acestui teritoriu imens, este rezonabil ca SUA să obțină ceva în schimb”, a spus JD Vance . Declarațiile vin în contextul intenției exprimate public de președintele Donald Trump de a obține un acord asupra Groenlandei , fie printr-o achiziție, fie printr-un parteneriat strategic consolidat. Trump susține că Groenlanda este vitală pentru apărarea regiunii arctice și pentru proiectul american „Golden Dome”, afirmând că „dacă noi nu acționăm, Rusia sau China o vor face – și asta nu trebuie să se întâmple”. Administrația Trump a anunțat deja, la finalul lunii ianuarie, că a conturat împreună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , un cadru preliminar pentru un acord privind Groenlanda și regiunea arctică . Cu toate acestea, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a transmis ferm că „suveranitatea nu este negociabilă” și că orice discuție cu NATO sau SUA trebuie să respecte integritatea teritorială a regatului danez. „Putem negocia pe teme precum securitate, investiții sau economie. Dar suveranitatea nu este pe masă”, a spus Frederiksen într-un comunicat. Pe teren, Groenlanda, teritoriu autonom sub suveranitate daneză, și-a exprimat deschiderea către dialog. Ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, a declarat că se caută „o soluție diplomatică” și că speră să se ajungă la „un teren comun care să respecte liniile roșii ale Groenlandei”. Pe fondul tensiunilor tot mai mari în regiunea arctică, unde Rusia și China își extind amprenta militară și economică, poziția strategică a Groenlandei devine tot mai relevantă. Armata daneză a intensificat exercițiile în zonă, iar proteste față de intenția SUA de a „cumpăra” Groenlanda au avut loc recent la Nuuk. [...]

Donald Trump discutând despre extinderea arsenalului nuclear al SUA.
Externe11 feb. 2026

SUA ar putea relua testele nucleare după 30 de ani – Trump ia în calcul extinderea arsenalului atomic, pe fondul prăbușirii ultimului tratat cu Rusia

La doar câteva zile după expirarea tratatului New START, administrația Trump semnalează intenția de a crește numărul armelor nucleare operaționale și de a relua testele subterane , informează The New York Times . Aceste mișcări ar marca o ruptură majoră față de ultimele patru decenii de control strict al armelor nucleare de către SUA și ar putea declanșa o nouă cursă a înarmării între cele trei mari puteri: Statele Unite, Rusia și China. Președintele Donald Trump a refuzat o propunere informală venită din partea lui Vladimir Putin pentru prelungirea tratatului New START , care limita numărul de focoase nucleare desfășurate la 1.550 per țară. În lipsa unui acord succesor, Washingtonul nu mai este constrâns de nicio obligație juridică privind plafonarea arsenalului nuclear. Totodată, Trump a transmis că dorește testarea unor arme nucleare din stocul existent și evaluarea posibilității unor noi teste subterane, lucru care nu s-a mai întâmplat din 1992. Până acum, detaliile rămân neclare: nu s-a specificat ce tip de teste ar urma să fie efectuate și nici câte arme ar putea fi reintroduse în serviciu activ. Cu toate acestea, surse oficiale din administrație au declarat că se evaluează „scenarii variate” pentru modernizarea și extinderea capacităților nucleare. Unii analiști suspectează că Washingtonul ar putea utiliza această amenințare pentru a forța o renegociere trilaterală a unui nou tratat cu Rusia și China, însă riscurile sunt ridicate. Jill Hruby , fostă șefă a Administrației Naționale pentru Securitate Nucleară ( NNSA ), a declarat că este „confuz ce încearcă să facă administrația Trump”, exprimând îngrijorare privind lipsa de transparență și coerență în anunțuri. Între timp, secretarul de stat adjunct pentru controlul armamentului, Thomas DiNanno, a afirmat la Geneva că tratatele anterioare „au impus constrângeri unilaterale inacceptabile asupra SUA”. Trump a mai retras SUA, în primul său mandat, din alte două tratate majore cu Rusia: INF (privind rachetele cu rază medie) și Open Skies (privind supravegherea aeriană reciprocă). Posibila reluare a testelor nucleare este văzută de critici drept o escaladare inutilă care ar putea submina și mai mult stabilitatea strategică globală. [...]

Soldat pregătind muniție într-un adăpost, în contextul conflictului din Ucraina.
Externe11 feb. 2026

Estonia avertizează: Rusia își triplează producția de muniție – se pregătește pentru un nou război

Rusia a produs peste 7 milioane de obuze, rachete și proiectile de mortar în 2025 , față de 4,5 milioane în 2024, potrivit serviciului de informații externe din Estonia ( Välisluureamet – VLA), citat de Financial Times . Estimările indică o creștere de 17 ori a producției de la începutul invaziei din Ucraina, un semn că Moscova nu doar că susține ritmul actual al războiului, dar se pregătește, în esență, pentru un „următor război” , avertizează Tallinn. Creșterea masivă a capacității de producție a fost posibilă în special prin construirea de noi fabrici, dar și prin importuri consistente de muniție din Coreea de Nord, care au ajuns să acopere până la jumătate din obuzele trase de forțele ruse în ultimele șase luni . Această relansare a stocurilor vine într-un moment în care Rusia se confruntă cu dificultăți tot mai mari în recrutarea soldaților, recurgând la mercenari, deținuți sau chiar pensionari pentru completarea efectivelor. Principalele constatări din raportul VLA: Rusia a produs peste 7 milioane de unități de muniție în 2025. Importurile din Coreea de Nord au susținut ritmul actual al bombardamentelor. Kremlinul consideră stocurile de muniție o prioritate strategică , în pregătirea unor posibile conflicte viitoare. Nu există indicii că Rusia ar plănui un atac asupra NATO în viitorul apropiat, însă percepe Alianța ca pe un dușman existențial . Pe fondul lipsei progreselor militare, Moscova își intensifică operațiunile de influență și spionaj , urmărind divizarea relației SUA – UE . Retorica recentă a „negocierilor de pace” este considerată de Estonia o strategie de temporizare din partea Kremlinului. Kaupo Rosin, șeful serviciului de informații estonian, avertizează că Rusia nu va încheia războiul din Ucraina decât în condiții favorabile intereselor sale sau după atingerea obiectivelor stabilite . În paralel, Kremlinul încearcă să pară deschis la cooperare economică cu SUA, dar serviciile estoniene consideră această mișcare drept o diversiune strategică , menită să apropie interesele economice ruso-americane și să tensioneze relațiile din cadrul NATO. Într-un detaliu aparte, raportul notează și interesul Rusiei de a atrage SUA într-un acord strategic în regiunea arctică , care să excludă China — semn al unei posibile repoziționări geopolitice de durată. [...]

Serghei Lavrov discutând despre negocierile pentru Ucraina la ONU.
Externe11 feb. 2026

Lavrov acuză din nou SUA pentru lipsa progreselor privind Ucraina - Moscova invocă negocierile din Istanbul 2022

Serghei Lavrov a acuzat SUA că blochează încheierea războiului din Ucraina , potrivit Institute for the Study of War , care notează că ministrul rus de Externe a reluat public, pe 10 februarie, această linie de mesaj. În evaluarea ISW, Lavrov a pus lipsa de progrese în direcția opririi războiului pe seama Washingtonului, într-un moment în care Moscova încearcă să își consolideze narativul că nu ea ar fi principalul obstacol în calea unei soluții negociate. În același context, Lavrov a invocat discuțiile de la Istanbul din primăvara lui 2022 pentru a justifica respingerea de către Rusia a ideii ca Ucraina să primească „garanții de securitate semnificative” (adică angajamente ferme, cu greutate practică, privind apărarea și sprijinul pentru Kiev). Mesajul, așa cum îl sintetizează ISW, sugerează că Moscova leagă orice perspectivă de încheiere a conflictului de limitarea sprijinului occidental pentru Ucraina și de excluderea unor aranjamente de securitate care ar descuraja o nouă agresiune. Acuzarea explicită a SUA contează deoarece mută centrul de greutate al discuției de la condițiile impuse Ucrainei la o confruntare politică directă cu Washingtonul, ceea ce poate îngusta spațiul de negociere și poate prefigura o poziție rigidă a Rusiei față de orice format de pace care ar include garanții credibile pentru Kiev. În lectura ISW, reactivarea referinței la Istanbul funcționează ca instrument de legitimare a refuzului Rusiei de a accepta un cadru de securitate post-război favorabil Ucrainei, în timp ce responsabilitatea pentru impas este transferată către Statele Unite. [...]