Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Danemarcei a convocat alegeri anticipate pe 24 martie, potrivit Euractiv, declanșând un scrutin cu câteva luni înainte de termenul-limită din octombrie 2026. Mette Frederiksen a făcut anunțul joi, în Parlamentul de la Copenhaga, printr-o intervenție descrisă drept „o remarcă de natură specială”, semnalul informal folosit atunci când un prim-ministru convoacă alegeri generale.
Frederiksen a spus că va fi „o alegere importantă”, susținând că, în următorii patru ani, danezii și europenii trebuie să se bazeze mai mult pe propriile forțe, să își redefinească relațiile cu Statele Unite, să se reînarmeze pentru a asigura pacea pe continent, să mențină Europa unită și să protejeze viitorul regatului. Contextul este una dintre cele mai mari crize de politică externă ale Danemarcei din ultimele decenii, după ce SUA au amenințat că vor prelua Groenlanda, teritoriu semiautonom din cadrul regatului danez.
Publicația notează că Frederiksen a înregistrat o creștere modestă în sondaje după reluarea amenințărilor președintelui american Donald Trump privind Groenlanda și după demersurile diplomatice ulterioare, care au dus la trimiterea de trupe europene pe insulă, inclusiv din Germania și Franța. Analista politică Elisabet Svane, de la Politiken, a declarat pentru Euractiv că această criză i-a întărit imaginea de manager de criză, similar cu perioada pandemiei din 2020. Frederiksen, aflată la putere din 2019, conduce din 2022 o coaliție centristă rară, formată din social-democrații de centru-stânga, Moderates și liberalii de centru-dreapta, însă sondajele indică faptul că alianța ar putea pierde majoritatea în viitorul parlament; Euractiv amintește și că premierul a ieșit din linia social-democraților europeni prin apropierea de premierul italian Giorgia Meloni pe tema migrației.
Recomandate
AUR își asumă o înțelegere punctuală cu PSD pentru moțiune, dar mizează pe anticipate , iar europarlamentarul Gheorghe Piperea admite că în partid au existat rezerve față de asocierea cu social-democrații, potrivit Digi24 . Piperea spune că AUR nu intenționează să intre într-un guvern condus de „oricare dintre aceste patru partide” care au făcut parte din actuala coaliție și indică drept „următor pas” alegerile anticipate, despre care afirmă că ar putea fi susținute și de PNL și USR. În același timp, el descrie poziția președintelui Nicușor Dan drept „singura mare necunoscută” în ecuația politică. Miza: moțiunea ca instrument pentru anticipatele dorite de AUR În declarațiile pentru Digi24.ro, europarlamentarul AUR susține că „principalul partid” care vrea anticipate este AUR și invocă faptul că formațiunea ar fi „peste 35% în sondaje”. El afirmă, de asemenea, că PNL și USR ar dori anticipate „cel puțin implicit”, în timp ce PSD ar fi singurul actor „neinteresat” de acest scenariu. Critica la adresa PSD și condiționarea responsabilității guvernării Piperea își justifică reticența față de PSD printr-o critică frontală, pe care o leagă și de actualul premier Ilie Bolojan . În logica sa, PSD ar fi „sistemul” și „principalul vinovat” pentru situația din România, iar o eventuală asociere cu PSD ar însemna, de fapt, o asociere cu partidul care „l-a creat pe Bolojan”, pentru că l-ar fi susținut pentru funcția de premier și nu ar fi votat la moțiunile anterioare împotriva lui. În același registru, Piperea spune că, dacă PNL a anunțat că trece în opoziție în cazul în care moțiunea trece, atunci PSD ar rămâne singurul care ar putea „să își asume această responsabilitate”, sugerând că social-democrații ar trebui să propună premierul, pe Sorin Grindeanu. „Strâmbări din nas” în AUR și riscul politic pentru PSD dacă moțiunea eșuează Întrebat despre nemulțumiri interne în AUR față de înțelegerea cu PSD, Piperea afirmă că au existat „niște strâmbări din nas” pe care le consideră „corecte”, tocmai din cauza istoricului și rolului atribuit PSD în menținerea lui Bolojan la Palatul Victoria. Pe de altă parte, el avertizează că o respingere a moțiunii ar însemna că PSD „se va fi făcut de râs” și ar duce la „punți distruse” între PSD și PNL, respectiv PSD și USR. În această dinamică, Piperea susține că AUR ar fi „câștigătorul” crizei politice „fără să facă nimic”, prin simpla așteptare. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz încearcă să limiteze deteriorarea relației cu Donald Trump , pe fondul unui schimb public de acuzații legat de războiul cu Iranul și de efectele economice ale conflictului asupra Europei, potrivit Politico . Merz a spus miercuri, într-o conferință de presă, că relația personală cu președintele american „rămâne, în opinia mea, la fel de bună ca întotdeauna” și că cei doi sunt „în termeni buni de comunicare”. Mesajul vine după ce tensiunile au escaladat public, în contextul războiului din Iran. Miza: costurile economice ale războiului și presiunea pe energie Cancelarul a încercat să își poziționeze criticile recente nu ca un atac la adresa conducerii lui Trump, ci ca o reacție la consecințele conflictului. El a indicat explicit închiderea Strâmtorii Hormuz drept factor care lovește Germania și Europa prin creșterea costurilor la energie și prin presiune economică. În aceeași linie, Merz a spus anterior că războiul este „costisitor” pentru economia Germaniei, afirmând că „ne costă foarte mulți bani”, conform relatării. Schimbul de replici cu Trump și riscul de escaladare politică Tonul conciliant al lui Merz a urmat unui atac direct al lui Trump, care a scris pe Truth Social că Merz ar considera „în regulă” ca Iranul să aibă armă nucleară și că „nu știe despre ce vorbește”. Trump a legat apoi subiectul de performanța economică a Germaniei, afirmând că „nu e de mirare că Germania merge atât de prost, economic și altfel”. Politico notează că poziția lui Merz s-a înăsprit pe măsură ce conflictul a continuat: la începutul războiului, pe 28 februarie, el a susținut în linii mari obiectivele SUA, dar ulterior a criticat modul în care Washingtonul a gestionat situația. Răspuns operațional: Berlinul respinge implicarea NATO în conflict Dincolo de declarații, Germania a respins solicitările SUA privind o implicare militară transatlantică, argumentând că acest conflict „nu este războiul NATO”. Berlinul ar fi oferit doar un rol limitat după încheierea luptelor, inclusiv trimiterea de nave de deminare pentru a ajuta la securizarea Strâmtorii Hormuz. Pentru mediul de afaceri european, mesajul central rămâne că disputa politică are în spate o problemă imediată: șocul energetic și costurile economice asociate blocajelor dintr-un punct-cheie al comerțului global cu energie. [...]
Premierul Ilie Bolojan leagă tensiunile din coaliție de pachetul de austeritate și de reforma companiilor de stat, susținând că măsurile pentru reducerea risipei și a pierderilor au lovit în rețelele care foloseau bugetul „ca o pușculiță” , potrivit Adevărul , care citează un interviu acordat Rock FM. Bolojan afirmă că primul pachet de măsuri a fost împins de presiunea de a transmite Comisiei Europene că România își corectează deficitul, avertizând că alternativa ar fi putut fi suspendarea fondurilor europene, cu „dificultăți majore”. Miza: deficitul și riscul pe fonduri europene În explicația premierului, adoptarea măsurilor economice nepopulare a avut o componentă de credibilitate externă, legată de relația cu Comisia Europeană. El spune că presiunile pentru acest pachet au fost „foarte mari”, tocmai pentru a evita un scenariu în care finanțările europene ar fi fost suspendate. De ce apar tensiuni în coaliție, în versiunea premierului Bolojan susține că, pe fondul austerității și al reformei administrației, au apărut tensiuni politice și un „discurs public diferit” față de pozițiile discutate în coaliție, descriind situația drept o „dramoletă de opoziție din interiorul guvernării”. Ținta reformelor: alocările preferențiale și companiile de stat Premierul indică drept punct sensibil modul în care au funcționat administrațiile locale, unde ar fi existat un sistem bazat pe influență politică și alocări preferențiale. În același registru, el afirmă că încercările de: combatere a evaziunii fiscale; reducere a risipei și a pierderilor din companiile de stat; introducere de „reguli de guvernanță corporativă reală” (set de reguli care separă managementul profesionist de controlul politic); facilitare a accesului producătorilor de energie în sistemul național au generat rezistențe, inclusiv pentru că selecțiile de management ar fi favorizat, în unele cazuri, persoane cu susținere politică, nu „cei mai performanți”. În această cheie, Bolojan spune că „aprinderea luminii” în guvernare și verificările privind „cămările ascunse” au făcut ca vechile practici de a obține alocări direcționate de la buget să „nu mai” funcționeze. [...]
Guvernul condus de Ilie Bolojan schimbă regulile de plată în sectorul public, condiționând cumulul pensiei cu salariul de renunțarea la 85% din pensie pentru angajații care încasează venituri din buget, potrivit Libertatea . Măsura este prezentată ca parte a unui pachet de reducere a cheltuielilor și de creștere a sustenabilității bugetare. Proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul bugetar urma să fie adoptat în ședința extraordinară de Guvern de joi, 30 aprilie, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu. Adoptarea fusese amânată în ședința de miercuri din cauza lipsei avizului Consiliului Legislativ, care ar urma să vină joi dimineață. Ce se schimbă, concret Conform explicațiilor oferite anterior de premierul Ilie Bolojan, cumulul pensiei cu salariul „va fi posibil” în instituțiile publice doar dacă persoana renunță la 85% din valoarea pensiei, în cazul pensiilor speciale. Premierul a indicat că există „cel puțin 15.000 de angajați” aflați în această situație și a legat măsura de nevoia de reducere de personal în administrație. Executivul susține că intervenția urmărește să elimine situațiile în care persoane pensionate se reangajează imediat în instituțiile publice și continuă să încaseze venituri duble din bugetul de stat. Unde se aplică și ce excepții sunt prevăzute Măsura urmează să se aplice inclusiv în Educație, unde cumulul pensiei cu salariul ar mai fi permis doar până la finalul anului 2026. În același timp, proiectul include excepții, între care: militarii și polițiștii din sistemul superior militar și juridic care lucrează la Academia Militară sau Academia de Poliție, care vor putea încasa în continuare pensia de serviciu integrală; persoanele alese în funcții publice și cele numite în instituții sau autorități publice prin hotărâri ale Parlamentului, inclusiv judecătorii Curții Constituționale , Avocatul Poporului, membri ai CNA, ai Curții de Conturi, ai Consiliului Legislativ, conducerea Consiliului Concurenței și membri ai Autorității Electorale Permanente. De ce contează Din perspectiva bugetară, proiectul mută presiunea de ajustare pe zona de cumul pensie–salariu în instituțiile publice și introduce o penalizare majoră (tăierea a 85% din pensie) pentru cei vizați, în timp ce păstrează o listă amplă de excepții pentru anumite categorii. Următorul pas este adoptarea în ședința de Guvern, după obținerea avizului Consiliului Legislativ, conform calendarului indicat de Executiv. [...]
Guvernul a schimbat dintr-un foc conducerea administrativă în zeci de județe , după ce a adoptat hotărâri de eliberare din funcție pentru 22 de prefecți și 36 de subprefecți, ca urmare a demisiei acestora, potrivit Agerpres . Mișcarea are impact operațional direct: prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu și coordonează aplicarea deciziilor executive la nivel local. În același pachet de decizii, Executivul a numit 21 de prefecți și 6 subprefecți, pentru a acoperi posturile rămase vacante în urma demisiilor. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a explicat că eliberările și numirile vizează „prefecții și subprefecții care au demisionat”, iar „în locul lor au fost numite alte persoane”, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria . Cine a fost numit prefect (lista anunțată) Guvernul i-a numit prefecți pe următorii, în locul celor demisionari: Argeș: Nedelcu Darius-Sebastian Brăila: Dobrescu Florin-Sergiu Bistrița-Năsăud: Dolha Nechita-Stelian Buzău: Dimian Leonard Caraș-Severin: Gâfu Cristian Călărași: Deculescu Valentin-Dumitru Dâmbovița: Calomfirescu Marius Dolj: Călinoiu Eugen-Costel Galați: Toderașc George Gorj: Răducan-Morega Corneliu Hunedoara: Szell Lorincz Ialomița: Tănăsescu Mihai Andrei Maramureș: Stauder Rudolf Mehedinți: Pavel Cristinel Neamț: Apostol Maria Olt: Nicolae Ștefan Suceava: Păstrăv Bogdan-George Teleorman: Mitran-Piticu Valentina-Veronica Tulcea: Terente Eugen Vaslui: Șerban Andrei Vrancea: Macovei Liviu-George Contextul politic al demisiilor Agerpres notează că, la începutul săptămânii, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că Biroul Permanent Național și președinții de filială ai PSD au decis în unanimitate ca parlamentarii partidului să semneze și să voteze moțiunea de cenzură pentru demiterea premierului Ilie Bolojan și că le-a cerut secretarilor de stat și prefecților propuși de social-democrați să își dea demisia. [...]
Guvernul pregătește o restricție directă a cumulului pensie–salariu în sectorul public , printr-un proiect de lege care urmează să fie adoptat într-o ședință extraordinară de joi, potrivit Digi24 . Miza este reducerea cheltuielilor de personal și limitarea situațiilor în care aceeași persoană încasează simultan două venituri integrale din fonduri publice. Proiectul vizează funcționarii publici și personalul contractual plătit din fonduri publice. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, a spus că actul normativ, aflat pe ordinea de zi a ședinței de miercuri, mai avea nevoie de avizul Consiliului Legislativ. Ce obligații introduce proiectul Actul normativ prevede că persoanele care iau și pensie, și salariu de la stat vor trebui să aleagă între cele două, cu o opțiune explicită pentru cei care rămân în sistem: fie renunță la locul de muncă din sectorul public; fie continuă activitatea, dar pierd cea mai mare parte din pensie. Potrivit informațiilor Digi24, cei care lucrează în sectorul public și beneficiază de pensii speciale sau pensii militare ar urma să renunțe la 85% din pensie, păstrând salariul și 15% din pensie. Prevederea apare și în proiectul de lege, care condiționează menținerea în activitate de reducerea cuantumului pensiei cu 85%. Premierul Ilie Bolojan a indicat, la finalul lunii martie, că efectul urmărit este ca persoanele care cumulează să aleagă între reducerea pensiei și ieșirea din sistemul public, argumentând că, în contextul reducerilor de cheltuieli, este „mai corect moral” să plece cei care au deja o sursă de venit certă. Limită de vârstă și excepții Proiectul mai prevede că angajații din sectorul public pot continua activitatea până la 70 de ani, cu acordul anual al angajatorului, însă cumulul pensiei cu salariul este restricționat. Sunt prevăzute și excepții, între care: aleșii locali, persoanele cu mandate prevăzute de Constituție și cadrele didactice implicate în formarea magistraților sau în învățământul militar și juridic superior. În Educație, măsura s-ar aplica cu o tranziție: cumulul pensiei cu salariul ar rămâne permis doar până la finalul anului 2026. De asemenea, anumite categorii din sistemul militar și de ordine publică ar putea păstra pensia integrală. Ce urmează După adoptarea în Guvern, proiectul intră în procedura legislativă, iar forma finală și calendarul aplicării depind de parcursul din Parlament și de eventuale modificări. În acest moment, informațiile disponibile se referă la varianta de proiect prezentată și la intenția Executivului de a o adopta în ședința extraordinară anunțată. [...]
