Știri
Știri din categoria Politică

Premierul Danemarcei a convocat alegeri anticipate pe 24 martie, potrivit Euractiv, declanșând un scrutin cu câteva luni înainte de termenul-limită din octombrie 2026. Mette Frederiksen a făcut anunțul joi, în Parlamentul de la Copenhaga, printr-o intervenție descrisă drept „o remarcă de natură specială”, semnalul informal folosit atunci când un prim-ministru convoacă alegeri generale.
Frederiksen a spus că va fi „o alegere importantă”, susținând că, în următorii patru ani, danezii și europenii trebuie să se bazeze mai mult pe propriile forțe, să își redefinească relațiile cu Statele Unite, să se reînarmeze pentru a asigura pacea pe continent, să mențină Europa unită și să protejeze viitorul regatului. Contextul este una dintre cele mai mari crize de politică externă ale Danemarcei din ultimele decenii, după ce SUA au amenințat că vor prelua Groenlanda, teritoriu semiautonom din cadrul regatului danez.
Publicația notează că Frederiksen a înregistrat o creștere modestă în sondaje după reluarea amenințărilor președintelui american Donald Trump privind Groenlanda și după demersurile diplomatice ulterioare, care au dus la trimiterea de trupe europene pe insulă, inclusiv din Germania și Franța. Analista politică Elisabet Svane, de la Politiken, a declarat pentru Euractiv că această criză i-a întărit imaginea de manager de criză, similar cu perioada pandemiei din 2020. Frederiksen, aflată la putere din 2019, conduce din 2022 o coaliție centristă rară, formată din social-democrații de centru-stânga, Moderates și liberalii de centru-dreapta, însă sondajele indică faptul că alianța ar putea pierde majoritatea în viitorul parlament; Euractiv amintește și că premierul a ieșit din linia social-democraților europeni prin apropierea de premierul italian Giorgia Meloni pe tema migrației.
Recomandate

Robert De Niro a lansat un nou atac la adresa lui Donald Trump , susținând că președintele SUA „nu va pleca niciodată” și că americanii trebuie să îl îndepărteze, relatează Euronews . Declarațiile au fost făcute în timpul unei intervenții la postul de televiziune MS NOW, în emisiunea „The Best People”, moderată de Nicolle Wallace, în timp ce Trump prezenta raportul privind starea națiunii. Actorul, cunoscut pentru criticile sale constante la adresa liderului de la Casa Albă, a spus că nu se așteaptă ca acesta să respecte limita constituțională a mandatului. „Nu va pleca niciodată. Trebuie să-l facem să plece”, a afirmat actorul câștigător al premiului Oscar despre președintele SUA. Întrebat explicit dacă Trump va părăsi funcția în trei ani, conform Constituției, De Niro a insistat că acest lucru nu se va întâmpla și a îndemnat la mobilizare civică. Într-un moment descris ca emoționant, actorul a repetat apelul la „rezistență”, spunând că nu există o cale ușoară pentru a contracara actuala administrație. Euronews amintește că schimburile de replici dure dintre cei doi nu sunt noi: De Niro l-a numit anterior pe Trump „sadic” și „clovn”, iar Trump a susținut că actorul suferă de un „caz incurabil de sindrom de deranjament Trump”, formulare folosită frecvent pentru a respinge criticile politice. Declarațiile vin și pe fondul unor date dintr-un sondaj Reuters/Ipsos, potrivit căruia 61% dintre americani consideră că Trump a devenit imprevizibil odată cu înaintarea în vârstă , iar 79% sunt de acord că oficialii aleși din Washington sunt prea în vârstă pentru a reprezenta majoritatea populației. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Davis Ingle, a respins rezultatele, vorbind despre „narațiuni false și disperate”, în timp ce un alt sondaj, Washington Post/ABC News/Ipsos, indică o rată de aprobare de 39% pentru modul în care Trump își exercită atribuțiile. [...]

Discursul lui Donald Trump privind Starea Națiunii a fost marcat de tensiuni și momente simbolice puternice , într-o intervenție de 108 minute în fața Congresului, desfășurată pe 24 februarie 2026. Potrivit Axios , mesajul președintelui a accentuat contrastul dintre republicani și opoziția democrată, pe teme precum imigrația, taxele vamale și identitatea culturală. 1. Schimb dur de replici cu democrații Unul dintre cele mai tensionate momente a avut loc când Trump a cerut celor prezenți să se ridice dacă sunt de acord că „prima datorie a guvernului american este să protejeze cetățenii americani, nu imigranții ilegali”. O parte dintre democrați au rămas așezați, iar președintele le-a spus că „ar trebui să le fie rușine”. Mai mulți congresmeni democrați au protestat vocal, iar Rashida Tlaib și Ilhan Omar au părăsit sala la scurt timp. 2. Decorații acordate în timpul discursului Trump a oferit mai multe distincții chiar în timpul alocuțiunii. Printre acestea: Medalia Prezidențială a Libertății pentru portarul echipei de hochei a SUA, Connor Hellebuyck; Legiunea de Merit pentru un salvator din Garda de Coastă; două Medalii de Onoare ale Congresului pentru militari distinși. De asemenea, au fost acordate medalii Purple Heart unor membri ai Gărzii Naționale implicați într-un atac armat la Washington, în noiembrie 2025. 3. Apariția echipei masculine de hochei Campioana olimpică la hochei masculin a fost invitată în plen și a primit una dintre cele mai lungi ovații ale serii. Victoria din 2026 a fost prima medalie de aur obținută de echipa masculină după celebrul succes din 1980. 4. Protestul congresmanului Al Green Democratul Al Green a afișat un mesaj în care condamna rasismul, făcând referire la un videoclip controversat distribuit anterior pe rețeaua Truth Social, asociată lui Trump. Incidentul a dus la altercații verbale și la evacuarea sa din sală. 5. Critici la adresa Curții Supreme privind taxele vamale Președintele a criticat decizia Curții Supreme de a bloca mai multe taxe vamale impuse de administrația sa, calificând hotărârea drept „foarte nefericită”. Reacția din sală a fost mai reținută decât în alte momente, semnalând o anumită rezervă inclusiv în rândul republicanilor. Discursul a avut loc într-un context politic tensionat, cu absența mai multor membri ai Congresului și cu proteste din partea opoziției. Potrivit Axios, intervenția a reflectat strategia politică a președintelui de a consolida mesajele-cheie pentru anul electoral. [...]

Președintele american Donald Trump a rostit în fața Congresului un discurs de 108 minute, cel mai lung din istoria modernă a Statelor Unite , depășind inclusiv propriul record stabilit anul trecut. Intervenția a marcat revenirea sa la Casa Albă și a combinat mesaje economice, avertismente de politică externă și atacuri la adresa democraților, într-un context politic tensionat înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie 2026. Mesaj economic: tarifele, alternativa la impozitul pe venit Trump a susținut că tarifele vamale impuse de administrația sa au generat venituri substanțiale și ar putea „înlocui în mod substanțial” sistemul modern de impozitare pe venit. Declarația vine după ce Curtea Supremă a invalidat o parte din regimul tarifar anterior, decizie calificată de președinte drept „regretabilă”. El a promis că va folosi alternative legale pentru a menține taxele de import în vigoare și a afirmat că prețurile la energie și combustibil sunt în scădere. În același timp, liderul de la Casa Albă a cerut Congresului să adopte legea „Save America Act”, care ar impune prezentarea dovezii cetățeniei la înregistrarea pentru vot, susținând că măsura ar preveni frauda electorală. Iran, Ucraina și Venezuela Pe plan extern, Trump a avertizat că nu va permite Iranului să dezvolte arme nucleare și a afirmat că Teheranul construiește rachete capabile să ajungă în SUA. A spus că preferă soluția diplomatică, dar a subliniat că America „nu va ezita” în fața amenințărilor. Referitor la războiul din Ucraina, președintele a reiterat ideea că invazia Rusiei nu ar fi avut loc dacă el s-ar fi aflat la putere și a promis eforturi pentru încheierea conflictului. În același discurs, a prezentat Venezuela drept „noul prieten și partener” al SUA, după înlăturarea de la putere a lui Nicolás Maduro, și a vorbit despre eliberarea unor deținuți politici. Imigrație și ordine publică Trump a afirmat că frontiera SUA este „cea mai puternică și sigură din istorie” și că fluxul de fentanil a scăzut cu 56% într-un an. A lăudat mobilizarea Gărzii Naționale în orașe precum Memphis, New Orleans și Washington, invocând scăderea criminalității, deși datele arată că trendul descendent începuse anterior. Discursul a fost marcat și de momente tensionate. Congresmanul democrat Al Green a fost escortat din sală după un protest, iar peste 20 de democrați au boicotat intervenția, organizând un miting alternativ. Trump a acordat mai multe medalii în timpul discursului și a lansat noi critici la adresa opoziției. Intervenția, desfășurată sub tema „America la 250 de ani: Puternică, Prosperă și Respectată”, a avut un pronunțat caracter electoral, președintele încercând să consolideze sprijinul republican înaintea scrutinului din toamnă. [...]

Trei grupuri politice din Parlamentul European cer Comisiei să se delimiteze de Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump , după ce un comisar european a participat ca observator la reuniunea inaugurală de la Washington, potrivit HotNews.ro , care diverse surse. Social-democrații, liberalii din Renew și Verzii îi solicită U rsulei von der Leyen să se distanțeze „clar” de inițiativa americană și să oprească trimiterea de observatori. Într-o scrisoare comună, Iratxe Garcia, Valerie Hayer și copreședinții Verzilor, Terry Reintke și Bas Eickhout, critică participarea comisarei pentru Mediterana, Dubravka Suica, pe care o consideră o „eroare gravă de judecată” din punct de vedere instituțional, legal și politic. Potrivit semnatarilor, prezența la eveniment transmite un semnal de sprijin, într-un context geopolitic sensibil, și poate fi interpretată drept o slăbire a angajamentului UE față de multilateralism și față de ONU . Eurodeputații susțin că oferirea de legitimitate unei structuri create în afara cadrului Națiunilor Unite riscă să fragmenteze eforturile internaționale de pace și să afecteze echilibrul instituțional al Uniunii. Ei amintesc că Suica a participat fără un mandat explicit din partea statelor membre. Comisia Europeană a explicat că a dorit „să fie la masă” , nu doar un donator de ajutor umanitar pentru Fâșia Gaza. Totuși, state precum Spania, Franța și Slovenia au criticat la rândul lor prezența Bruxellesului la reuniune. Consiliul pentru Pace a fost lansat de Donald Trump pentru a supraveghea procesul de pace din Gaza și alte conflicte globale, în afara ONU, instituție pe care o acuză de ineficiență. Inițiativa a stârnit rezerve în rândul mai multor puteri europene. La prima reuniune a participat și președintele României, Nicușor Dan , în calitate de observator. [...]

PSD exclude sprijinirea unui guvern minoritar , potrivit News.ro , după declarațiile făcute joi de președintele partidului, Sorin Grindeanu , pe fondul tensiunilor din coaliție și al discuțiilor despre formula de guvernare. Grindeanu a spus că PSD își va decide poziția după ce va vedea proiectul de buget și după o consultare internă privind continuarea la guvernare, fie în actuala formulă extinsă, fie într-una mai restrânsă. În acest context, liderul PSD a respins ideea unui sprijin parlamentar pentru un executiv minoritar, indicând că partidul nu ia în calcul o astfel de soluție. „Această variantă pentru PSD, de a sprijini un guvern minoritar, nu există”, a declarat Sorin Grindeanu. Totodată, președintele PSD a negat că ar fi impus condiții Partidului Național Liberal și a criticat public unele voci din PNL, pe care le-a numit „pseudo-liberali”, invocându-i pe primarul general Ciucu și pe Sighiartău, precum și pe Raluca Turcan, despre care a spus că a venit de la PDL. Grindeanu a insistat că PSD „decide pentru noi” și că evaluarea va ține inclusiv de felul în care a funcționat coaliția în ultimele „8-9 luni”. Reacția PNL a venit tot joi: liberalii au transmis că au luat act de declarațiile lui Grindeanu și i-au cerut să decidă dacă PSD este „la guvernare sau în opoziție”. PNL a mai susținut că nu va ceda „niciunui șantaj politic” și a avertizat că, dacă PSD dorește schimbarea acordului, liberalii își rezervă dreptul de a acționa „în consecință”, invocând riscul pierderii de încredere între parteneri. [...]

Mircea Geoană spune că NATO nu ar mai exista fără SUA , potrivit Cotidianul , iar o eventuală retragere americană ar forța Europa să regândească rapid arhitectura de securitate și modul în care își asumă costurile apărării. Declarațiile vin în contextul discuțiilor recurente despre împărțirea poverii în Alianță și despre cât de sustenabilă este, pe termen lung, dependența europeană de garanțiile militare ale Washingtonului. „Nu. Probabil că am discuta despre altceva. Se poate, la limită. Va fi un dezastru, şi pentru americani va fi un dezastru”, a răspuns Mircea Geoană. În explicația sa, Geoană plasează relația transatlantică într-un „contract” politico-economic construit în două etape istorice: după al Doilea Război Mondial și după căderea comunismului. În această logică, SUA au acceptat să asigure „majoritatea securității” în Europa, iar europenii au oferit, în schimb, deschidere economică, achiziții de echipamente americane și o relație privilegiată de comerț și cooperare. Miza, în această interpretare, nu este doar militară, ci și economică: securitatea și accesul la piețe au funcționat împreună ca piloni ai parteneriatului. Geoană susține că, în timp, americanii au început să considere aranjamentul „dezechilibrat”, mai ales în raport cu statele occidentale bogate, iar renegocierea a devenit inevitabilă, accelerată de stilul mai abrupt al președintelui Donald Trump. În viziunea sa, viitorul NATO ține de o reechilibrare: europenii ar urma să își asume un rol mai mare în raport cu americanii, iar în contrapartidă ar trebui să ceară „acces mai mare pe piața americană”, inclusiv pe piața de apărare, adică în zona achizițiilor și contractelor militare din SUA. În același timp, Geoană afirmă că Alianța are șanse să reziste tocmai pentru că interesele sunt „uriașe” de ambele părți ale Atlanticului, ceea ce face improbabilă o ruptură rapidă. Mesajul central pentru europeni este că viitorul NATO, așa cum îl descrie el, depinde de creșterea contribuției și influenței europene în interiorul Alianței, nu de înlocuirea SUA, iar consecința directă ar fi o relație transatlantică mai „echilibrată” și mai negociată, inclusiv pe componenta economică a securității. [...]