Știri
Știri din categoria Apărare
JD Vance susține că Groenlanda este critică pentru apărarea antirachetă a SUA, legând direct insula de capacitatea Washingtonului de a detecta și intercepta un eventual atac cu rachete balistice intercontinentale (ICBM), potrivit interviului acordat realizatoarei Megyn Kelly, publicat de YouTube. Vicepreședintele invocă explicit interesul strategic al Rusiei și Chinei în Arctica și folosește argumentul pentru a cere o abordare mai dură în discuțiile cu aliații europeni.
În esență, Vance descrie Groenlanda ca un „nod” de avertizare timpurie în arhitectura americană de apărare antirachetă: poziția geografică ar conta în „lanțul” de supraveghere și reacție, iar pierderea accesului sau influența unui adversar ar vulnerabiliza întregul sistem. Mesajul său se sprijină pe ideea că, în scenariul unui atac cu ICBM, fereastra de timp pentru detectare și decizie este scurtă, iar acoperirea radar și infrastructura de monitorizare din nord devin decisive.
„Dacă Rusia sau China ar controla Groenlanda, întregul sistem de apărare antirachetă al SUA ar deveni inoperabil. În cazul lansării unui ICBM împotriva Statelor Unite, nu am putea să ne apărăm. Atât China, cât și Rusia și-au exprimat deja interesul pentru Groenlanda.” — JD Vance
Declarația combină însă două planuri. Pe de o parte, este un argument tehnico-militar: Groenlanda apare ca piesă de infrastructură strategică pentru avertizare timpurie și pentru menținerea unei imagini operaționale în Arctica, regiune relevantă pentru traiectorii potențiale ale rachetelor cu rază foarte lungă. Pe de altă parte, este un mesaj politic: vicepreședintele susține că SUA ar suporta o povară disproporționată pentru securitatea zonei, în timp ce state europene ar fi subinvestit în apărare în raport cu competiția cu Rusia și China.
În același context, Vance descrie Groenlanda ca teritoriu foarte vast, cu populație mică, ceea ce ar face apărarea locală dificilă și ar crește dependența de garanțiile americane. El sugerează că Washingtonul caută „beneficii” mai clare în schimbul angajamentelor de securitate, fără să detalieze mecanismele concrete sau pașii operaționali care ar decurge din această repoziționare.
De notat că teza „inoperabilității” întregului sistem american de apărare antirachetă, în ipoteza unui control rusesc sau chinez asupra Groenlandei, este prezentată în interviu ca afirmație politică, fără date tehnice publice sau documente oficiale invocate în fragmentul discutat. Chiar și așa, mesajul indică direcția de comunicare: Arctica este tratată ca spațiu de securitate națională, iar Groenlanda este prezentată ca punct-cheie pentru supraveghere și descurajare într-o competiție strategică în care Rusia și China ar căuta avantaje de poziționare.
Recomandate
China desfășoară o amplă operațiune de cartografiere a fundului oceanelor și de monitorizare submarină în Pacific, Indian și Arctic, iar datele strânse ar putea avea relevanță directă pentru operațiuni militare subacvatice, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters. Miza, spun experți navali și oficiali ai Marinei SUA citați de Reuters, este că informațiile despre adâncuri, relief submarin și condiții marine pot sprijini atât desfășurarea mai eficientă a submarinelor chineze, cât și detectarea și urmărirea submarinelor adversarilor, în special ale Statelor Unite și ale aliaților acestora. Nava Dong Fang Hong 3 și zonele urmărite Un exemplu este nava de cercetare Dong Fang Hong 3 , operată de Universitatea Oceanică din China, care între 2025 și 2026 a navigat în apropierea Taiwanului și a bazei americane din Guam, dar și în zone considerate strategice din Oceanul Indian, reiese din date de urmărire a navelor analizate de Reuters. În octombrie 2024, nava ar fi verificat senzori oceanici chinezi descriși ca puternici, capabili să detecteze obiecte subacvatice în apropierea Japoniei. În martie 2025, a traversat apele dintre Sri Lanka și Indonezia, acoperind rute din jurul strâmtorii Malacca, un punct critic pentru comerțul maritim. Ce spun instituțiile și ce indică analiza experților Universitatea Oceanică din China afirmă că Dong Fang Hong 3 a efectuat studii de sedimente și cercetări climatice. Totuși, o lucrare științifică la care au contribuit și cadre universitare ale instituției a indicat că nava a realizat și cartografieri extinse ale adâncurilor marine, potrivit Reuters. Conform Reuters, experți în războiul naval și oficiali ai Marinei SUA consideră că tipul de date colectate prin cartografiere și amplasarea de senzori oferă Chinei o imagine operațională a mediului submarin. În practică, astfel de date pot influența planificarea rutelor, ascunderea acustică (modul în care sunetul se propagă în apă) și eficiența misiunilor de supraveghere sau vânătoare de submarine. O operațiune mai largă: zeci de nave și sute de senzori Dong Fang Hong 3 ar fi parte dintr-un efort mai amplu, care implică zeci de nave de cercetare și sute de senzori, notează Reuters. Agenția spune că a analizat documente ale guvernului și universităților chineze, precum și peste cinci ani de date privind mișcarea a 42 de nave active în Pacific, Indian și Arctic. Datele de urmărire arată tipare de cartografiere prin deplasări repetate înainte-înapoi pe aceleași porțiuni de ocean, metodă folosită pentru a construi hărți detaliate ale fundului mării. Reuters mai arată că o parte a eforturilor se concentrează pe ape cu importanță militară din jurul Filipinelor, în apropierea insulelor Guam și Hawaii, precum și lângă bazele americane de pe atolul Wake, în Pacificul de Nord. Oceanele vizate: Pacific, Indian, Arctic Instrumente și mijloace: nave de cercetare, cartografiere a fundului mării, amplasare/verificare de senzori oceanici Zone menționate de Reuters: în apropierea Taiwanului, Guam, Japonia, rutele din jurul strâmtorii Malacca, apele din jurul Filipinelor, Hawaii, atolul Wake Posibile utilizări ale datelor, potrivit experților citați: sprijin pentru operațiuni submarine, inclusiv desfășurarea mai eficientă a submarinelor și detectarea celor ale adversarilor De ce contează „fuziunea civil-militară” Deși o parte dintre cercetări au scopuri civile - inclusiv legate de pescuit sau de zone unde China are contracte de explorare minerală - nouă experți în război naval consultați de Reuters spun că există și o componentă militară. Jennifer Parker, profesor adjunct de apărare și securitate la Universitatea din Australia de Vest, a apreciat că amploarea activităților depășește exploatarea resurselor și indică intenția de a construi o capacitate navală expediționară în apele internaționale, bazată și pe operațiuni submarine. Tot ea și alți experți au adăugat că, sub președintele Xi Jinping , integrarea cercetării civile cu dezvoltarea tehnologiei militare a devenit o prioritate, abordare pe care Beijingul o numește „fuziune civil-militară”, potrivit Reuters. [...]
Aliații europeni din NATO și Canada au crescut cheltuielile de apărare cu 20% în 2025 , potrivit Reuters , care citează raportul anual publicat joi de secretarul general al Alianței, Mark Rutte. Creșterea este exprimată în termeni reali, față de anul anterior, iar Rutte le cere statelor membre să mențină ritmul. În raport, Rutte spune că se așteaptă ca aliații să vină la următorul summit NATO de la Ankara cu un plan credibil către noul obiectiv de 5% din PIB. „Mă aștept ca aliații la următorul Summit NATO de la Ankara să arate că sunt pe o cale clară și credibilă către obiectivul de 5%”, a scris el, adăugând că „o legătură transatlantică puternică rămâne esențială într-o epocă de incertitudine globală”. Contextul politic rămâne tensionat: președintele SUA, Donald Trump , a cerut în repetate rânduri partenerilor NATO să își majoreze substanțial bugetele de apărare, susținând că aliații europeni ar trebui să își asume, în cele din urmă, responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a continentului. Tot joi, Trump a criticat aliații NATO într-o postare pe Truth Social, afirmând că țările NATO nu au făcut „absolut nimic” pentru a ajuta în privința Iranului. Raportul lui Rutte mai consemnează că, anul trecut, „toți aliații” au raportat cheltuieli de apărare care au atins sau au depășit ținta de 2% din PIB stabilită în 2014, „mulți” cu majorări abrupte. În 2025, cele 32 de state membre au cheltuit, cumulat, 2,77% din PIB pentru apărare, iar SUA au reprezentat aproximativ 60% din cheltuielile totale de apărare ale Alianței. Ținta de 5% din PIB, agreată de liderii NATO la summitul de anul trecut, trebuie atinsă până în 2035 și este împărțită în două componente, potrivit raportului: 3,5% din PIB pentru apărarea de bază (de exemplu trupe și armament) 1,5% din PIB pentru măsuri mai largi legate de apărare (de exemplu securitate cibernetică, protejarea conductelor, adaptarea drumurilor și podurilor pentru vehicule militare grele) Conform estimărilor din raport, Polonia, Lituania și Letonia depășiseră deja anul trecut noul prag de 3,5%, în timp ce mai multe țări, inclusiv Spania, Canada și Belgia, erau la 2%. [...]
Keir Starmer a autorizat interceptarea „flotei fantomă” a Rusiei potrivit POLITICO , oferind forțelor britanice puteri noi pentru a urca la bord și, potențial, pentru a reține nave sancționate care tranzitează apele Regatului Unit, într-un demers de creștere a presiunii economice asupra Moscovei pe fondul războiului din Ucraina. Măsura vizează nave considerate parte a „shadow fleet” (o rețea informală de petroliere vechi, cu structuri de proprietate opace), folosite pentru a ocoli sancțiunile privind exporturile de petrol rusesc. Conform articolului, atât forțele armate, cât și agențiile de aplicare a legii vor putea intercepta aceste nave. Decizia vine după ce Marea Britanie a ajutat Statele Unite să confiște, în ianuarie, un petrolier sub pavilion rusesc în Atlanticul de Nord. Totodată, anunțul fixează mai ferm poziția Londrei într-o dezbatere juridică legată de posibilitatea de a urca la bordul navelor „fără stat” (stateless) sau de a le sechestra. Până acum, eforturile britanice s-au concentrat în principal pe urmărire, monitorizare și furnizarea de informații către aliați. Downing Street a transmis însă că Regatul Unit va putea conduce operațiuni mai active, în contextul în care Starmer se deplasează în Finlanda pentru o reuniune a Joint Expeditionary Force (JEF), programată pentru joi. „Putin își freacă mâinile la războiul din Orientul Mijlociu pentru că el crede că prețurile mai mari la petrol îi vor permite să-și umple buzunarele. De aceea lovim și mai dur flota lui fantomă, nu doar menținând Marea Britanie în siguranță, ci înfometând mașinăria de război a lui Putin de profiturile murdare care finanțează campania lui barbară din Ucraina.” În paralel, mai mulți membri JEF, inclusiv Finlanda, Suedia și Estonia, au desfășurat deja acțiuni în Marea Baltică împotriva navelor suspectate că fac parte din această rețea de evitare a sancțiunilor. Prin extinderea unor puteri similare către forțele britanice, Londra urmărește să limiteze rutele disponibile operatorilor „flotei fantomă” și să-i forțeze să aleagă trasee mai lungi și mai costisitoare. [...]
O dronă rusească a pătruns în spațiul aerian al României și s-a prăbușit în Tulcea , potrivit Știrile PRO TV , care citează informații transmise de autorități. Incidentul a avut loc după o nouă serie de atacuri ale Rusiei asupra Ucrainei, în apropierea frontierei cu România. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că drona a intrat pe teritoriul național pe o distanță de aproximativ 4 kilometri și s-a prăbușit la circa 2 kilometri de localitatea Parcheș, județul Tulcea, în afara zonei locuite. La fața locului au fost identificate resturi de dronă într-o zonă cu vegetație, precum și o porțiune de vegetație arsă. Conform comunicării MApN , două aeronave F-16 au decolat la ora 00:16 de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației aeriene, în contextul atacurilor din proximitatea frontierei fluviale româno-ucrainene. Totodată, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare, iar la ora 00:35 a fost transmis un mesaj RO-ALERT către populația din nordul județului Tulcea. MApN susține că drona ar fi fost „deviată de apărarea antiaeriană ucraineană” înainte de a pătrunde în spațiul aerian românesc. O autospecială IGSU și echipe ale MApN au fost direcționate către locul evenimentului, iar perimetrul a fost securizat; urmează ca echipe specializate ale MApN și SRI să efectueze cercetări la fața locului. Autoritățile spun că nu au fost raportate pagube materiale sau victime. ISU Tulcea a precizat că la 112 au fost înregistrate cel puțin zece apeluri din municipiul Tulcea, în principal de la persoane care au semnalat zgomote puternice și au cerut informații, notează News.ro . În context mai larg, MApN indică faptul că, de la începutul anului și până la mijlocul lunii martie, au fost consemnate peste 15 atacuri rusești în proximitatea graniței româno-ucrainene, iar în cel puțin zece cazuri au fost ridicate aeronave din Serviciul Poliție Aeriană pentru monitorizare și gestionare; de la începutul războiului, populația din județul Tulcea a primit peste 70 de mesaje de alertă extremă, informează Agerpres . [...]
Comisia Europeană a aprobat împrumuturi SAFE pentru Franța și Cehia , dar decizia pentru Ungaria rămâne în așteptare, potrivit Economica.net . Franța ar urma să primească 15,09 miliarde de euro sub formă de împrumuturi contractate de Uniunea Europeană, pentru finanțarea unor proiecte de apărare „acolo unde sunt cel mai necesare”, conform comunicatului Comisiei. Executivul european indică drept priorități sectoare precum apărarea aeriană și munițiile, în linie cu obiectivul de reînarmare a Europei până în 2030. Programul SAFE (un mecanism de împrumuturi pentru înzestrare militară) are un plafon de 150 de miliarde de euro și a fost accesat de 19 state membre. Din cererile agregate menționate în comunicare, sumele se concentrează în câteva direcții principale: aproximativ 50 de miliarde de euro pentru apărare aeriană și antirachetă, muniții și rachete; 6 miliarde de euro pentru drone și sisteme antidrone; circa 13 miliarde de euro pentru proiecte maritime. Comisia a aprobat și proiectele depuse de Cehia, în valoare de 2,06 miliarde de euro. În schimb, aprobarea pentru proiectele Ungariei întârzie, pe fondul unor motive tehnice și politice. Potrivit unui responsabil european citat de sursă, finanțarea solicitată de Budapesta depășește anvelopa alocată inițial. Pe componenta politică, Ungaria blochează în prezent un împrumut al UE de 90 de miliarde de euro către Ucraina și aprobarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. În continuare, Consiliul UE are la dispoziție o lună pentru a aproba oficial decizia Comisiei, înainte ca aceasta să înceapă deblocarea fondurilor. [...]
Un înalt oficial NATO avertizează că aliații trebuie să găsească rapid noi arme , pe fondul ritmului accelerat în care rivalii își adaptează mijloacele de luptă și al limitelor actuale ale producției occidentale, potrivit Agerpres , care citează AFP. Mesajul a fost transmis miercuri, 25 martie 2026, la Forumul Strategic de Apărare de la Paris. Amiralul francez Pierre Vandier , comandantul suprem aliat pentru transformare (SAC-T) în NATO, a spus că statele aliate nu au înțeles încă „amploarea provocării”, în special în ceea ce privește volumul producției de armament și viteza necesară pentru a răspunde amenințărilor. El a făcut o paralelă cu statele din Golf, vizate în trecut de atacuri cu drone. „Trebuie să ne pregătim, altfel vom suferi ceea ce trăiesc în prezent statele din Golf.” În evaluarea sa, problema nu este doar creșterea producției în formulele vechi, ci adaptarea la modul în care Rusia sau Iran își duc războaiele, inclusiv prin „masa de arme” și ritmul de modernizare. Vandier a descris situația drept „un moment al adevărului” și a susținut că industria occidentală a ajuns să livreze sisteme performante, dar greu de produs în serie, indicând ca exemplu raportul dintre producția americană de baterii Patriot și producția de rachete balistice a Rusiei sau Iranului. Oficialul NATO a avertizat și asupra riscului unui „impas” dacă răspunsul la proliferarea dronelor de tip Shahed (folosite de Iran și Rusia) se reduce la a fabrica „mai multe drone”, argumentând că este nevoie de soluții noi. În același timp, el a criticat viteza de adaptare a aliaților în proiectele comune: doar definirea cerințelor poate dura între doi și trei ani, pe fondul presiunilor naționale pentru specificații care să protejeze industriile locale. În contrapondere, Vandier a indicat ritmul rapid de evoluție al sistemelor adversarilor, menționând că dronele Shahed ar fi trecut prin cinci modernizări de când unele au căzut în Polonia, în septembrie 2025. În acest context, el a spus că este important să apară „nou-veniți” în industria de apărare, fără a diminua rolul capacităților industriale mari necesare pentru programe complexe, precum avioanele de vânătoare sau portavioanele. [...]
