Știri din categoria Apărare

Acasă/Știri/Apărare/Danemarca evacuează un marinar american...

Danemarca evacuează un marinar american dintr-un submarin aflat lângă Groenlanda – intervenție medicală de urgență în apropiere de Nuuk

Elicopter danez efectuează o evacuare medicală de urgență.

Comandamentul Arctic Comun al Danemarcei a evacuat un membru al echipajului unui submarin american, care avea nevoie de îngrijiri medicale urgente, din apele Groenlandei, la aproximativ șapte mile marine de capitala Nuuk. Informația a fost anunțată de autoritățile daneze și relatată de Reuters.

Potrivit comunicatului oficial, intervenția a avut loc sâmbătă, 21 februarie 2026, în apropierea coastei groenlandeze. Militarul american a fost preluat de forțele daneze și transferat către autoritățile sanitare din Groenlanda, fiind transportat la spitalul din Nuuk pentru tratament.

Operațiunea de evacuare medicală a fost realizată cu ajutorul unui elicopter Seahawk aparținând Apărării daneze. Nu au fost oferite detalii privind natura afecțiunii sau starea exactă a membrului echipajului.

Zona Groenlandei are o importanță strategică sporită, în contextul prezenței militare și al interesului crescut al statelor arctice și al Statelor Unite în regiune. Intervenția rapidă a autorităților daneze subliniază cooperarea dintre Danemarca și SUA în apele arctice, unde condițiile meteorologice și distanțele mari pot complica semnificativ operațiunile de urgență.

Deocamdată, nu au fost comunicate informații suplimentare privind misiunea submarinului sau durata staționării acestuia în apropierea Groenlandei.

Tag-uri:statele unitegroenlandacomandamentul arcticsubmarin americannuukevacuare medicaladanemarca
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăreuters.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Portavionul USS Gerald R. Ford navighează spre Orientul Mijlociu în misiune militară.
Apărare18 feb. 2026

Washingtonul consolidează forțele în Orientul Mijlociu - USS Gerald R. Ford aproape de un record post-Vietnam

USS Gerald R. Ford se îndreaptă spre Orientul Mijlociu și ar putea stabili cea mai lungă desfășurare navală din ultimele decenii , în contextul presiunilor crescute ale SUA asupra Iranului privind programul nuclear, potrivit Army Recognition . Portavionul, cel mai mare din lume, a părăsit zona Caraibelor și traversează Atlanticul spre Strâmtoarea Gibraltar, după un ordin al președintelui Donald Trump. Nava a plecat din baza Norfolk pe 24 iunie 2025 și se află pe mare de aproximativ 240 de zile. Dacă misiunea va continua până la jumătatea lunii aprilie, va depăși recordul post-Vietnam de 294 de zile stabilit în 2020 de USS Abraham Lincoln. O eventuală prelungire până la începutul lunii mai ar apropia desfășurarea de misiunile de peste 300 de zile din perioada războiului din Vietnam. Presiune militară în paralel cu negocierile Trimiterea USS Gerald R. Ford creează o prezență americană cu două portavioane în zona de responsabilitate a Comandamentului Central al SUA, alături de USS Abraham Lincoln, aflat deja în regiune. Consolidarea militară are loc în paralel cu negocierile indirecte dintre SUA și Iran la Geneva. Conform actualizărilor publicate de Al Jazeera , ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat că s-a ajuns la „o înțelegere asupra principiilor de bază”, deși diferențe importante rămân. Vicepreședintele american JD Vance a afirmat că Washingtonul dorește o soluție diplomatică, dar are „toate opțiunile pe masă”. Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei , a avertizat că navele americane din Golf „ar putea fi scufundate”, declarație care amplifică tensiunile. Costuri operaționale Șeful operațiunilor navale americane, amiralul Daryl Caudle, a avertizat anterior că o prelungire ar pune presiune pe echipaj și pe capacitatea de mentenanță a flotei. O desfășurare extinsă la ritm ridicat poate afecta nivelul de pregătire pentru eventuale crize viitoare. În timp ce următoarea rundă de negocieri este programată peste două săptămâni, deplasarea USS Gerald R. Ford arată că Washingtonul menține simultan presiunea militară și dialogul diplomatic într-un moment sensibil al relației cu Teheranul. [...]

Rachetă FP-5 Flamingo pregătită pentru lansare, simbol al inovației ucrainene.
Apărare22 feb. 2026

Lovitura rachetelor FP-5 Flamingo la Votkinsk în contextul rivalității tehnologice cu rachetele Kalibr rusești

O lovitură ucraineană cu FP-5 Flamingo ar putea depăși recordul de distanță atribuit Kalibr , potrivit Defense Express , care analizează dacă atacul din 20 februarie asupra uzinei ruse JSC Votkinsk Machine Building Plant poate deveni un nou reper pentru utilizarea în luptă a unei rachete de croazieră la distanță foarte mare. Ținta, descrisă ca un obiectiv-cheie pentru producția de rachete ale sistemului 9K720 Iskander-M și pentru racheta balistică cu rază intermediară Oreshnik, ar fi fost lovită cu rachete de croazieră FP-5 Flamingo fabricate în Ucraina. Publicația notează că folosirea Flamingo a fost confirmată de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Din perspectiva „recordului” de distanță, elementul de bază este că distanța în linie dreaptă de la granița Ucrainei până la Votkinsk depășește 1.300 km. Miza comparației cu recordurile rusești vine din faptul că distanța reală parcursă de o rachetă de croazieră în luptă nu este, de regulă, egală cu distanța în linie dreaptă. Defense Express indică doi factori care pot împinge semnificativ cifra: lansările au loc, de obicei, din interiorul teritoriului (nu chiar de la frontieră), iar racheta poate executa manevre de evitare pentru a ocoli sau a complica interceptarea de către apărarea antiaeriană. Pe această logică, publicația estimează un scenariu în care lansarea ar fi avut loc la 100–150 km în interiorul Ucrainei, iar manevrele ar fi adăugat încă aproximativ 200 km la traseu. Într-o astfel de ipoteză, distanța totală de zbor până la uzina din Votkinsk ar putea ajunge la 1.600–1.650 km sau chiar mai mult , în funcție de poziția exactă de lansare și de complexitatea rutei. Pragul psihologic este recordul „public” asociat rachetei rusești 3M14 Kalibr, legat de loviturile din 7 octombrie 2015 asupra unor ținte din Siria, prima utilizare în luptă a acestui tip de rachetă. Conform Ministerului rus al Apărării de la acel moment, rachetele ar fi parcurs aproximativ 1.500 km, iar oficialii ruși au susținut și atunci un profil de zbor complex, la joasă altitudine, ceea ce sugerează că cifra ar fi inclus deja manevrele. Defense Express mai arată că Rusia a lansat Kalibr și din Marea Caspică spre ținte din Ucraina, iar în unele cazuri distanțele ar fi putut depăși 1.600–1.700 km, însă aceste valori nu au fost revendicate public drept recorduri oficiale. În acest context, dacă estimările privind FP-5 Flamingo se confirmă, lovitura asupra Votkinsk ar muta reperul de „cea mai lungă utilizare în luptă” din zona declarațiilor rusești din 2015 către un caz recent, cu o distanță potențial comparabilă sau mai mare. [...]

Soldat în fața unei clădiri distruse, pe fundalul unui peisaj devastat.
Apărare21 feb. 2026

Forțele ruse intensifică atacurile în Donetsk - presiune crescută asupra zonelor Rodynske și Hryshyne

Trupele ruse au intensificat presiunea în zonele localităților Rodynske și Hryshyne din regiunea Donețk, relatează Ukrinform , citând un raport al Grupării Operative „Est” publicat pe Facebook. Potrivit comunicării, unitățile ucrainene din sectorul respectiv au respins 75 de asalturi în ultimele 24 de ore. Miza imediată este aglomerația urbană Pokrovsk–Myrnohrad, unde forțele ruse și-au intensificat eforturile de încercuire a celor două orașe, cu presiune sporită în special în Rodynske și Hryshyne. Raportul descrie situația drept „dificilă”, pe fondul extinderii „zonei de distrugere” și al activității constante a dronelor ruse, care complică semnificativ logistica, deși aceasta „este menținută”. În același interval, apărătorii ucraineni au oprit 39 de acțiuni de asalt și ofensivă în zonele Rodynske, Myrnohrad, Pokrovsk, Kotlyne, Udachne, Molodetske, Muravka și Novomykolaivka, precum și pe direcțiile către Novooleksandrivka, Kucheriv Yar, Serhiivka și Novopavlivka. Într-o formulare separată, raportul mai menționează că Rusia și-a intensificat eforturile de încercuire a Pokrovsk și Myrnohrad, crescând presiunea inclusiv în zonele Kotlyne și Rodynske. Gruparea Operativă „Est” susține că forțele ucrainene contracarează aceste încercări prin recunoaștere aeriană întărită și minarea suplimentară a rutelor probabile de înaintare. Totodată, sunt desfășurate operațiuni de căutare și lovire pentru a împiedica avansul, inclusiv prin distrugerea vehiculelor pe care grupurile de asalt ruse încearcă să le folosească, iar acțiuni similare continuă în Myrnohrad și împrejurimi. Conform estimărilor preliminare citate, în ultimele 24 de ore ar fi fost distruse 96 de drone, patru autovehicule, trei echipamente speciale, cinci vehicule de tip quad, două sisteme de artilerie și două adăposturi pentru personal; raportul mai indică lovirea unui vehicul blindat de luptă, a 11 vehicule, a două sisteme de artilerie și a 70 de adăposturi, precum și neutralizarea a 33 de puncte de control pentru drone. În același context, sursa afirmă că Rusia continuă să folosească grupuri mici de infanterie, cu un cost ridicat în efective, iar în zona de responsabilitate a Grupării „Est” pierderile ar rămâne cele mai mari, „până la 388 de invadatori pe zi”; la nivelul întregului front, Ukrinform mai consemnează că au fost înregistrate 175 de ciocniri de luptă în ultima zi. [...]

Explozie vizibilă deasupra unui oraș din Udmurtia, în urma unui atac cu drone.
Apărare21 feb. 2026

Atac la 1.400 km de front – Rusia anunță pagube după un raid cu drone în Udmurtia

Drone ucrainene au avariat un obiectiv din Udmurtia, posibil uzina de rachete din Votkinsk , potrivit Digi24 , care citează Reuters și Agerpres. Guvernatorul regiunii ruse Udmurtia, Aleksandr Brecealov, a declarat sâmbătă dimineață că un „sit” din regiune a fost atacat de drone, fiind raportate pagube și răniți, fără a oferi detalii suplimentare. Conform unor bloguri militare ucrainene neoficiale, ținta ar fi fost uzina din Votkinsk, situată la aproximativ 1.400 de kilometri de frontiera cu Ucraina. Fabrica este cunoscută pentru producția de rachete Iskander, cu rază scurtă de acțiune, și rachete intercontinentale Topol M. Unele surse ucrainene susțin că acolo ar fi fabricate și rachete balistice hipersonice Oreșnik . Guvernatorul Brecealov a îndemnat populația să nu intre în panică și să evite răspândirea informațiilor neconfirmate oficial. În paralel, Rosaviația a anunțat suspendarea operațiunilor pe aeroportul din Ijevsk, principalul oraș al regiunii, precum și pe alte aeroporturi din zonele învecinate. Canalul rusesc Telegram SHOT, care citează frecvent surse din serviciile de securitate, a relatat că locuitorii din Votkinsk ar fi auzit cel puțin trei explozii și zgomot de drone. Pe rețelele sociale au circulat imagini și înregistrări video cu o coloană de fum ridicându-se deasupra orașului, însă autenticitatea acestora nu a fost confirmată oficial. Alte bloguri militare ruse au raportat un posibil atac și în regiunea Samara, unde ar fi izbucnit un incendiu la o uzină de prelucrare a gazelor. Autoritățile locale nu au emis, până la momentul publicării, un comunicat privind acest incident. Atacul, dacă se confirmă că a vizat uzina din Votkinsk, ar marca una dintre cele mai îndepărtate lovituri atribuite forțelor ucrainene asupra infrastructurii militare ruse, la mare distanță de linia frontului. [...]

Oameni pe stradă, cu panouri publicitare care promovează mândria națională.
Apărare21 feb. 2026

Kremlinul ar pregăti recrutări involuntare ale rezerviștilor - pierderile din Ucraina pun presiune pe Moscova

Kremlinul ar pregăti noi recrutări involuntare ale rezerviștilor pentru a compensa pierderile din Ucraina , potrivit unei analize citate de Euronews , pe fondul dificultăților tot mai mari în completarea efectivelor armatei ruse. Măsura ar viza menținerea ritmului actual al operațiunilor militare, fără declararea unei mobilizări generale. Institutul pentru Studiul Războiului ( ISW ), organizație de analiză din SUA, susține că autoritățile ruse creează deja cadrul informațional și legislativ pentru reluarea recrutărilor etapizate ale rezerviștilor. Potrivit experților, Kremlinul ar încerca să normalizeze recrutările limitate, pentru a evita un nou val de nemulțumire publică, similar celui din septembrie 2022. În acest context, Duma de Stat a adoptat în primă lectură un proiect de lege care întărește sancțiunile pentru „denaturarea adevărului istoric” și „evitarea datoriei de a apăra patria”. ISW consideră că aceste modificări ar putea oferi o bază legală pentru urmărirea penală a celor care critică noile recrutări. În ultimele luni, Moscova a făcut mai mulți pași în această direcție: în octombrie 2025, guvernul a aprobat un proiect ce permite trimiterea rezerviștilor în afara Rusiei pentru misiuni speciale; în noiembrie 2025, Vladimir Putin a autorizat recrutarea pe tot parcursul anului; în decembrie 2025, un nou decret a permis recrutarea unui număr nespecificat de rezerviști pentru „stagii de pregătire” în 2026. Analiștii estimează că aceste măsuri ar putea facilita recrutarea discretă a rezerviștilor inactivi. Totodată, autoritățile trebuie să țină cont de presiunile economice interne, oficialii ruși afirmând că economia ar avea nevoie de încă 2,4 milioane de lucrători până în 2030. [...]

Un soldat pregătește o dronă pentru zbor într-un peisaj militar.
Apărare21 feb. 2026

Cinci mari puteri europene dezvoltă sisteme antiaeriene ieftine - producție accelerată în 12 luni

Cele mai mari cinci puteri militare europene lansează un proiect comun pentru sisteme antiaeriene ieftine , cu termen de producție de maximum 12 luni, pe fondul lecțiilor învățate din războiul din Ucraina . Potrivit Reuters , miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie au anunțat inițiativa la reuniunea desfășurată vineri, 20 februarie 2026, la Cracovia. Proiectul, denumit „Low-Cost Effectors and Autonomous Platforms” (LEAP), vizează dezvoltarea și producția rapidă a unor sisteme avansate de apărare aeriană cu cost redus, inclusiv drone autonome interceptoare și rachete. Primul sistem ar urma să fie livrat până în 2027, conform unui comunicat al guvernului britanic. Miniștrii au subliniat că războiul din Ucraina a demonstrat eficiența dronelor autonome ca alternativă la rachetele antiaeriene scumpe. Oficialii europeni doresc să accelereze integrarea acestor tehnologii, într-un context marcat de incertitudini privind angajamentul de securitate al Statelor Unite față de Europa . Principalele elemente ale inițiativei: investiții de ordinul mai multor milioane de euro și lire sterline; producție comună și achiziții coordonate; dezvoltarea de drone autonome și muniții cu cost redus; termen accelerat de implementare, de circa 12 luni pentru intrarea în producție. Ministrul britanic pentru pregătirea apărării și industrie, Luke Pollard , a declarat că obiectivul este obținerea rapidă a unor „efectori” – componente capabile să producă efect fizic într-un sistem militar. La rândul său, ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a vorbit despre „o provocare a vremurilor noastre”, subliniind că tehnologiile militare evoluează rapid și impun reacții la fel de rapide. Inițiativa marchează primul proiect concret al Grupului celor Cinci în acest format și reflectă tendința Europei de a-și consolida autonomia strategică. În contextul războiului din Ucraina și al schimbărilor geopolitice, investițiile în sisteme autonome și soluții cu cost redus devin o prioritate pentru apărarea continentului. [...]