Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Vicepreședintele SUA, JD Vance: „Dacă...

Vicepreședintele SUA, JD Vance: „Dacă protejăm Groenlanda, ar trebui să obținem și un beneficiu” – negocieri sensibile în desfășurare

Vicepreședintele JD Vance salută în timpul unei vizite oficiale.

Statele Unite ar trebui să obțină „un anumit beneficiu” din partea Groenlandei dacă vor continua să investească masiv în securitatea arctică și apărarea teritoriului, a declarat vicepreședintele american JD Vance, citat de Fox News. Declarația a fost făcută marți, 10 februarie, pe aeroportul internațional Zvartnots din Armenia, unde Vance se afla într-o escală în drum spre Azerbaidjan.

Oficialul american a subliniat că discuțiile despre Groenlanda sunt încă într-o fază incipientă, dar că SUA au lucrat „intens” la acest dosar în ultimele săptămâni. „Groenlanda este extrem de importantă pentru securitatea națională a Statelor Unite. Dacă vom investi resurse și vom fi responsabili cu protejarea acestui teritoriu imens, este rezonabil ca SUA să obțină ceva în schimb”, a spus JD Vance.

Declarațiile vin în contextul intenției exprimate public de președintele Donald Trump de a obține un acord asupra Groenlandei, fie printr-o achiziție, fie printr-un parteneriat strategic consolidat. Trump susține că Groenlanda este vitală pentru apărarea regiunii arctice și pentru proiectul american „Golden Dome”, afirmând că „dacă noi nu acționăm, Rusia sau China o vor face – și asta nu trebuie să se întâmple”.

Administrația Trump a anunțat deja, la finalul lunii ianuarie, că a conturat împreună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, un cadru preliminar pentru un acord privind Groenlanda și regiunea arctică. Cu toate acestea, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a transmis ferm că „suveranitatea nu este negociabilă” și că orice discuție cu NATO sau SUA trebuie să respecte integritatea teritorială a regatului danez.

„Putem negocia pe teme precum securitate, investiții sau economie. Dar suveranitatea nu este pe masă”, a spus Frederiksen într-un comunicat.

Pe teren, Groenlanda, teritoriu autonom sub suveranitate daneză, și-a exprimat deschiderea către dialog. Ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, a declarat că se caută „o soluție diplomatică” și că speră să se ajungă la „un teren comun care să respecte liniile roșii ale Groenlandei”.

Pe fondul tensiunilor tot mai mari în regiunea arctică, unde Rusia și China își extind amprenta militară și economică, poziția strategică a Groenlandei devine tot mai relevantă. Armata daneză a intensificat exercițiile în zonă, iar proteste față de intenția SUA de a „cumpăra” Groenlanda au avut loc recent la Nuuk.

Recomandate

Articole pe același subiect

Donald Trump discutând despre extinderea arsenalului nuclear al SUA.
Externe11 feb. 2026

SUA ar putea relua testele nucleare după 30 de ani – Trump ia în calcul extinderea arsenalului atomic, pe fondul prăbușirii ultimului tratat cu Rusia

La doar câteva zile după expirarea tratatului New START, administrația Trump semnalează intenția de a crește numărul armelor nucleare operaționale și de a relua testele subterane , informează The New York Times . Aceste mișcări ar marca o ruptură majoră față de ultimele patru decenii de control strict al armelor nucleare de către SUA și ar putea declanșa o nouă cursă a înarmării între cele trei mari puteri: Statele Unite, Rusia și China. Președintele Donald Trump a refuzat o propunere informală venită din partea lui Vladimir Putin pentru prelungirea tratatului New START , care limita numărul de focoase nucleare desfășurate la 1.550 per țară. În lipsa unui acord succesor, Washingtonul nu mai este constrâns de nicio obligație juridică privind plafonarea arsenalului nuclear. Totodată, Trump a transmis că dorește testarea unor arme nucleare din stocul existent și evaluarea posibilității unor noi teste subterane, lucru care nu s-a mai întâmplat din 1992. Până acum, detaliile rămân neclare: nu s-a specificat ce tip de teste ar urma să fie efectuate și nici câte arme ar putea fi reintroduse în serviciu activ. Cu toate acestea, surse oficiale din administrație au declarat că se evaluează „scenarii variate” pentru modernizarea și extinderea capacităților nucleare. Unii analiști suspectează că Washingtonul ar putea utiliza această amenințare pentru a forța o renegociere trilaterală a unui nou tratat cu Rusia și China, însă riscurile sunt ridicate. Jill Hruby , fostă șefă a Administrației Naționale pentru Securitate Nucleară ( NNSA ), a declarat că este „confuz ce încearcă să facă administrația Trump”, exprimând îngrijorare privind lipsa de transparență și coerență în anunțuri. Între timp, secretarul de stat adjunct pentru controlul armamentului, Thomas DiNanno, a afirmat la Geneva că tratatele anterioare „au impus constrângeri unilaterale inacceptabile asupra SUA”. Trump a mai retras SUA, în primul său mandat, din alte două tratate majore cu Rusia: INF (privind rachetele cu rază medie) și Open Skies (privind supravegherea aeriană reciprocă). Posibila reluare a testelor nucleare este văzută de critici drept o escaladare inutilă care ar putea submina și mai mult stabilitatea strategică globală. [...]

Emmanuel Macron discutând despre tensiunile comerciale cu SUA la un eveniment internațional.
Externe10 feb. 2026

Tensiuni transatlantice în creștere – Trump ar putea sancționa UE pentru legislația digitală

Emmanuel Macron atrage atenția că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru noi taxe vamale impuse de administrația Trump în cazul în care fostul președinte american revine la Casa Albă. Avertismentul a fost transmis într-un interviu acordat mai multor publicații internaționale și reflectă îngrijorările tot mai mari privind tensiunile dintre Washington și Bruxelles. Conform Gândul , liderul francez a subliniat că SUA vor „ataca” UE în lunile următoare pe tema reglementărilor digitale, vizând în special legislația europeană care afectează marile companii de tehnologie americane. Printre reglementările invocate se numără Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) , un set de norme care impune platformelor digitale cerințe clare în ceea ce privește moderarea conținutului și protejarea utilizatorilor. Aplicarea acestor reguli a avut deja efecte: în decembrie 2025, platforma X (fosta Twitter) a fost amendată cu 120 de milioane de euro de către Comisia Europeană pentru încălcarea prevederilor privind conținutul online. Ca reacție, administrația Trump – în actuala campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2026 – a acuzat instituțiile europene de cenzură și de încălcarea libertății de exprimare a cetățenilor americani. Macron se arată convins că următorul pas va fi introducerea de tarife vamale punitive împotriva UE, o strategie deja cunoscută din timpul primului mandat al lui Donald Trump. Într-un interviu acordat mai multor jurnaliști, inclusiv celor de la Reuters și Financial Times , Macron a subliniat: „Când există un act clar de agresiune, cred că ceea ce ar trebui să facem nu este să ne plecăm capul. Cred că am încercat această strategie luni de zile. Nu funcționează” . El sugerează că Uniunea Europeană trebuie să renunțe la abordarea conciliantă și să se pregătească pentru un nou tip de confruntare economică. Pe fondul acestor declarații, se conturează o perspectivă tensionată pentru relațiile transatlantice în 2026. Posibilitatea revenirii lui Trump în funcție este tratată cu îngrijorare în mai multe capitale europene, în special în contextul în care fostul președinte american a criticat deschis UE, NATO și reglementările care afectează interesele economice ale Statelor Unite. Macron susține că miza actuală depășește conflictul punctual privind platformele digitale , fiind vorba despre autonomia Europei în fața unui partener devenit, în unele privințe, adversar. El nu exclude nici un conflict comercial de proporții dacă UE continuă să aplice DSA în mod riguros, în special asupra companiilor americane din Big Tech . În concluzie, liderul de la Elysee transmite un semnal clar: Europa nu mai poate conta pe o relație predictibilă cu SUA în domeniul digital sau comercial , iar următoarele luni ar putea aduce o escaladare rapidă a tensiunilor, odată cu apropierea alegerilor prezidențiale americane. [...]

Vicepreședintele SUA și premierul Armeniei se întâlnesc pentru a discuta cooperarea nucleară.
Externe10 feb. 2026

SUA și Armenia semnează o declarație comună privind cooperarea nucleară civilă – drona V-BAT și investiții energetice de miliarde, anunțate la Erevan

Vicepreședintele SUA, JD Vance , a efectuat prima vizită oficială la nivel înalt în Armenia, în cadrul căreia a fost semnat un acord istoric privind cooperarea nucleară civilă între cele două țări , transmite Anadolu Agency . Acordul, cunoscut sub numele de „123 Agreement”, va permite firmelor americane și armene să colaboreze în domeniul energiei nucleare civile, deschizând drumul pentru exporturi americane estimate la 5 miliarde de dolari și sprijin pe termen lung de încă 4 miliarde prin livrări de combustibil și servicii de mentenanță. Premierul armean Nikol Pașinian a declarat că documentul marchează un „nou capitol” în relația energetică bilaterală și contribuie la diversificarea surselor de energie ale țării sale. De asemenea, Pașinian a exprimat recunoștință pentru sprijinul constant oferit de SUA în domeniul securității nucleare. Cu aceeași ocazie, Armenia a anunțat achiziția de drone de recunoaștere V-BAT din Statele Unite, în valoare de 11 milioane de dolari, prin programul Foreign Military Sales. JD Vance a subliniat că această achiziție va contribui la consolidarea securității în regiune și la menținerea păcii într-un context geopolitic tensionat. Vizita lui Vance la Erevan este una istorică, fiind prima vizită oficială a unui vicepreședinte american în Armenia. Oficialul a vorbit și despre un amplu proiect regional numit TRIPP („Trump Route for International Peace and Prosperity”), menit să transforme regiunea prin crearea de rețele comerciale, energetice și logistice între Armenia și vecinii săi. Potrivit acestuia, interconectarea economică este cheia pentru o pace durabilă în Caucaz. În același context, premierul armean a amintit și de o discuție recentă avută cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, la Abu Dhabi, sugerând că părțile sunt mai aproape ca oricând de un acord de pace ireversibil. [...]

Dmitri Peskov discutând despre propunerea lui Putin pentru Consiliul pentru Pace.
Externe09 feb. 2026

Putin oferă 1 miliard de dolari pentru un loc în Consiliul pentru Pace al lui Trump; Kremlinul acuză SUA de lipsă de reacție oficială

Kremlinul susține că Washingtonul nu a răspuns încă la propunerea președintelui rus Vladimir Putin de a contribui cu 1 miliard de dolari la Consiliul pentru Pace , inițiativă promovată de fostul președinte american Donald Trump în contextul conflictului din Fâșia Gaza . Oferta ar fi urmat să fie acoperită din activele înghețate ale Federației Ruse aflate în Statele Unite. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , care a confirmat existența propunerii și a adăugat că discuțiile pe tema posibilei participări a Rusiei la acest „Consiliu pentru Pace” sunt în desfășurare în cadrul Ministerului rus de Externe. Potrivit acestuia, ideea unei contribuții financiare rămâne pe masă, chiar dacă statutul și funcționarea concretă a consiliului nu au fost încă stabilite. Intenția Moscovei ar fi fost ca, în schimbul contribuției, să obțină un statut de membru permanent în acest organism, iar restul fondurilor să fie folosite pentru „reconstrucția postbelică”, potrivit agenției ruse TASS . Contextul general este unul de tensiuni diplomatice constante între SUA și Rusia, în care ofertele de cooperare lansate de Kremlin sunt privite cu rezerve în Occident, în special în condițiile continuării războiului din Ucraina. Nu este clar, deocamdată, dacă propunerea rusă a fost luată în considerare oficial de partea americană. Până în prezent, nu a fost oferit un răspuns public de la Washington, iar inițiativa a stârnit controverse, mai ales din cauza legăturii cu fostul președinte Donald Trump și a contextului geopolitic sensibil. [...]

Un bărbat analizează un produs pe raft într-un magazin.
Externe09 feb. 2026

Boicot digital împotriva SUA în Europa – aplicațiile mobile devin formă de protest economic

Tot mai mulți europeni aleg să boicoteze produsele americane cu ajutorul unor aplicații mobile, în urma declarațiilor controversate ale lui Donald Trump privind Groenlanda ceea ce a dus la un val de descărcări masive ale unor instrumente digitale de identificare a originii produselor, informează Știrile ProTV . Valul de reacții a fost declanșat de intenția exprimată de fostul președinte american Donald Trump de a cumpăra Groenlanda – teritoriu autonom aparținând Danemarcei. Această declarație a provocat nu doar iritare diplomatică, ci și un val de reacții civice printre cetățenii danezi și europeni, care au decis să-și exprime nemulțumirea direct la raft: prin refuzul de a mai cumpăra produse americane. Una dintre cele mai populare aplicații în acest context este „ Made O’Meter ” , creată de antreprenorul danez Ian Rosenfeldt . Aplicația a fost relansată cu funcționalități noi și inteligente: prin scanarea codurilor de bare sau fotografierea produselor, utilizatorii pot afla țara de proveniență, deținătorul mărcii și pot primi sugestii de alternative fabricate în Europa. Tehnologia din spatele aplicației este bazată pe inteligență artificială și are, potrivit dezvoltatorilor, o precizie de peste 95% . Mai mult, utilizatorii pot seta filtre, cum ar fi: „evită produse din SUA”, iar aplicația recomandă doar opțiuni din Uniunea Europeană. Conform datelor oferite de creatorii aplicației, la finalul lunii ianuarie 2026, „Made O’Meter” a fost descărcată de 30.000 de ori în doar trei zile , iar utilizatorii au încărcat peste 70.000 de imagini cu produse pentru analiză. Lista funcționalităților aplicației „Made O’Meter”: Identificare rapidă a originii produselor prin scanare sau fotografie Recomandări de produse alternative europene Filtrare în funcție de țară de origine Informații despre producător, deținător de marcă și locația fabricii Aplicația nu este singura pe această nișă. Un alt exemplu este „ NonUSA ” , creată de danezul Jonas Pipper, care susține că feedbackul utilizatorilor arată o nevoie psihologică de „a recăpăta controlul”. Mulți utilizatori spun că, deși gestul boicotului este simbolic, el oferă un sentiment de acțiune concretă împotriva unor politici externe percepute ca agresive sau umilitoare. „Este un gest politic de zi cu zi, pe care îl facem în supermarket, nu în cabină de vot”, a spus un localnic pentru postul danez DR. Mișcarea pare să se extindă în alte țări europene, pe fondul tensiunilor politice și a unei atitudini tot mai critice față de influența comercială americană. Deși nu este clar ce impact economic vor avea aceste aplicații pe termen lung, ele devin o expresie relevantă a modului în care tehnologia poate fi folosită pentru a susține alegerile de consum ghidate de convingeri politice. [...]

Ursula von der Leyen și Volodimir Zelenski discută despre integrarea Ucrainei în UE.
Externe11 feb. 2026

UE pregătește integrarea accelerată a Ucrainei – un plan în 5 pași pentru aderare parțială până în 2027

Uniunea Europeană ia în calcul un plan fără precedent de integrare parțială a Ucrainei în blocul comunitar începând cu 2027, chiar înainte ca țara să finalizeze reformele necesare aderării depline , informează Politico . Ideea, susținută de mai mulți oficiali și diplomați europeni, vizează acordarea unui statut de „pre-aderare” extins, care ar oferi Kievului acces treptat la structurile decizionale ale UE, menținând în același timp presiunea pentru reforme democratice, judiciare și administrative. Planul, numit informal „extindere inversă”, reinterpretează procesul de aderare, în sensul că o țară poate primi un loc la masa UE la începutul reformelor, și nu la final, cum se întâmplă în mod tradițional. Modelul a fost inspirat de conceptul lui Emmanuel Macron de „Uniune cu viteze diferite” și este susținut de Franța, Italia și Polonia. Germania, însă, rămâne reticentă față de ideea unor „categorii” de membri. Ce prevede planul UE în 5 pași: Accelerarea pregătirii Ucrainei – Bruxelles oferă deja consultanță pentru negocieri în cadrul a trei dintre cele șase „clustere” legislative. Se dorește avansarea acestor etape până la începutul primăverii. Crearea unui statut de membru parțial (membership-lite) – Ucraina ar primi treptat drepturi și obligații, fără a beneficia imediat de toate avantajele aderării. Ideea este considerată un „mesaj politic puternic”, dar are și opozanți în rândul statelor membre. Depășirea opoziției Ungariei – Viktor Orbán, care se opune ferm aderării Ucrainei, ar putea fi înlăturat din ecuație dacă va pierde alegerile din aprilie. Contracandidatul său, Péter Magyar, a sugerat sprijin pentru un referendum național privind acest subiect. Intervenția Statelor Unite, sub Donald Trump – liderii europeni speră că Trump ar putea să îl convingă pe Orbán să nu blocheze procesul, în cadrul unui eventual acord de pace cu Rusia care să includă perspectiva aderării Ucrainei. Activarea Articolului 7, dacă toate celelalte eșuează – în caz de reînnoire a obstrucției maghiare, UE ia în calcul suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei în Consiliu, o sancțiune extremă, dar posibilă juridic. Președintele Zelenski a subliniat că aderarea la UE reprezintă un „garant de securitate” pentru Ucraina, în contextul în care un acord de pace cu Rusia ar putea include calendarul de aderare. În ciuda opoziției față de statutul de „membru de rang doi”, Kievul pare deschis unei formule tranzitorii care să-i consolideze poziția europeană. Modelul propus ar putea fi extins ulterior și pentru alte state candidate, precum Moldova sau Albania, aflate în așteptare din cauza blocajelor politice sau a conflictelor regionale. Totuși, există riscul ca o astfel de abordare să creeze standarde inegale și tensiuni în interiorul UE. [...]