Știri
Știri din categoria Externe
Marco Rubio s-a întâlnit la Munchen cu premierii Danemarcei și Groenlandei, într-o discuție de aproximativ 15 minute, potrivit Știrile ProTV. Întrevederea a avut loc vineri, în marja Conferinței de Securitate de la Munchen, și a vizat subiectul Groenlandei, teritoriu despre care Donald Trump a spus în repetate rânduri că ar vrea să ajungă sub controlul Statelor Unite.
La discuție au participat șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, și omologul său groenlandez, Jens-Frederik Nielsen. Întâlnirea s-a desfășurat departe de ochii presei, iar un oficial american a indicat durata de circa 15 minute.
„Discuții constructive cu secretarul de stat Marco Rubio”, a comentat pe platforma socială X Mette Frederiksen.
Deocamdată, nu au fost oferite detalii despre conținutul discuțiilor. Înaintea întrevederii, ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen, își exprimase speranța că întâlnirea va putea „confirma că procesul pe care noi l-am lansat este un lucru bun și că el trebuie să continue”.
Contextul este tensionat de poziționările repetate ale lui Donald Trump privind Groenlanda. După revenirea la Casa Albă „în urmă cu un an”, Trump a afirmat de mai multe ori că dorește ca SUA să preia controlul asupra insulei, invocând argumente de securitate, iar luna trecută a revenit asupra amenințărilor după ce a convenit asupra unui „cadru de negocieri” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, care ar urma să ofere SUA o influență mai mare asupra teritoriului arctic.
În paralel, a fost înființat un grup de lucru care reunește Groenlanda, Danemarca și SUA, pentru a discuta preocupările americane legate de acest teritoriu autonom danez, fără ca detalii despre aceste contacte să fie făcute publice. O a doua reuniune este prevăzută „foarte curând”, a declarat ministrul danez, potrivit materialului citat, care menționează ca sursă Agerpres.
Recomandate
Departamentul de Stat al SUA a anunțat arestarea în SUA a două rude ale lui Qassem Soleimani , potrivit News.ro , într-un caz legat de revocarea statutului lor de rezident permanent. Conform comunicatului citat, nepoata și strănepoata fostului general iranian Qassem Soleimani au fost arestate de agenți federali după ce secretarul de stat Marco Rubio le-a revocat statutul de rezident permanent. Soleimani, comandant în cadrul Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, a fost ucis în 2020 într-un atac cu drone ordonat de Donald Trump. „Noaptea trecută, nepoata şi strănepoata generalului Corpului Gărzilor Revoluţionare Islamice, Qassem Soleimani, au fost arestate de agenţi federali în urma revocării statutului lor de rezident permanent de către secretarul de stat Marco Rubio”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat într-un comunicat. Departamentul de Stat o identifică pe una dintre cele două persoane drept Hamideh Soleimani Afshar și susține că aceasta a sprijinit public Republica Islamică. În declarația citată, Washingtonul afirmă că, în timp ce locuia în Statele Unite, ar fi „răspândit propaganda regimului iranian”, ar fi celebrat atacuri împotriva soldaților americani și a unor situri militare din Orientul Mijlociu și ar fi exprimat sprijin pentru Garda Revoluționară Iraniană, organizație desemnată de SUA drept grup terorist. Separat, Departamentul de Stat a mai precizat că Marco Rubio i-a revocat „statutul legal” lui Fatemeh Ardeshir-Larijani, prezentată drept fiica lui Ali Larijani, șeful Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, despre care comunicatul menționează că a murit la mijlocul lunii martie într-un atac aerian revendicat de Israel, la începutul lunii aprilie. Potrivit Departamentului, Fatemeh Ardeshir-Larijani și soțul ei nu se mai află în Statele Unite și au interdicție de a mai intra în țară. Rubio a comentat pe platforma X: „Administraţia Trump nu va permite ţării noastre să adăpostească cetăţeni străini care susţin regimuri teroriste antiamericane”. [...]
Donald Trump ar putea slăbi decisiv NATO fără ca SUA să iasă formal din Alianță , potrivit Digi24 , care relatează o analiză Politico bazată pe discuții cu experți, juriști și oficiali NATO despre opțiunile pe care le-ar avea președintele american și efectele posibile asupra securității euroatlantice. Contextul este escaladarea tensiunilor dintre Washington și aliați, după ce Trump s-a declarat „înfuriat” de refuzul unor state NATO de a se alătura războiului împotriva Iranului. Miercuri, el a spus că ia „serios în considerare” retragerea SUA din NATO, acuzând că aliații nu ar fi alături de America la nevoie. Totuși, notează Digi24, legislația americană îi limitează capacitatea de a face un astfel de pas fără aprobarea Congresului. Un prim scenariu discutat de experți este intensificarea retoricii și a mesajelor care pun sub semnul întrebării angajamentul SUA față de Articolul 5, clauza de apărare colectivă. Trump a numit Alianța un „tigru de hârtie”, iar lideri europeni au avertizat că astfel de declarații erodează încrederea, un element central pentru funcționarea NATO. „Alianțele precum NATO sunt valoroase datorită încrederii pe care se bazează. Dacă în fiecare zi semeni îndoieli cu privire la angajamentul tău, golești (n.r. NATO) de esența sa”, a declarat joi președintele francez Emmanuel Macron. Un al doilea scenariu este rolul de „perturbator” în interiorul NATO, fără măsuri radicale, prin blocarea deciziilor care necesită unanimitate în comitete și grupuri de lucru. Doi diplomați NATO citați în material spun că SUA au blocat rapoarte pe teme precum schimbările climatice și securitatea umană, iar activitatea pe această din urmă temă „a ajuns efectiv la zero”. În același registru, este menționată și posibilitatea ca Washingtonul să refuze plata contribuției la bugetul comun al NATO (Digi24 indică aproximativ 800.000 de euro, adică 15% din total), deși un expert citat apreciază că impactul ar fi gestionabil dacă alți aliați ar acoperi suma. Un al treilea scenariu vizează retragerea parțială a trupelor americane din Europa. Potrivit datelor prezentate, SUA au între 67.500 și 85.000 de militari pe continent, iar o lege din 2025 îl obligă pe președinte să mențină 76.000, cu excepții limitate. Ed Arnold, expert senior în apărare la Royal United Services Institute, spune că o retragere maximă legală de circa 9.000 de soldați ar fi „rezonabil” de dăunătoare, dar nu catastrofală, în condițiile în care europenii ar putea compensa prin trupe sau capabilități echivalente. În fine, analiza discută și o „ieșire graduală” fără retragere oficială, prin înghețarea de facto a angajamentelor americane în planificarea militară a NATO. O astfel de decizie ar forța statele europene să acopere rapid goluri în domenii critice precum apărarea aeriană, informațiile și realimentarea în zbor, cu efecte directe asupra capacității de descurajare și asupra costurilor de apărare, într-un moment în care riscurile de securitate sunt deja ridicate. [...]
John Bolton susține că Donald Trump a intrat în „mod de panică” după ce Iranul ar fi doborât două avioane militare americane, relatează Antena 3 CNN , citând informații atribuite publicației The Hill. Declarațiile vin pe fondul escaladării conflictului dintre SUA și Iran și al presiunii publice asupra reacției Casei Albe. Potrivit articolului, armata iraniană ar fi doborât vineri un avion F-15E Strike Eagle deasupra spațiului aerian iranian, ceea ce ar reprezenta primul caz cunoscut în care Teheranul doboară un avion american de la începutul conflictului. Iranul ar fi anunțat ulterior că apărarea sa aeriană a lovit și un avion de atac A-10 Warthog. Bolton, fost consilier pentru securitate națională și fost ambasador al SUA la Națiunile Unite, a comentat situația într-o intervenție la CNN, în dialog cu Kaitlan Collins. El a susținut că absența unui răspuns public al președintelui ar afecta poziția administrației americane. „Lipsa unui răspuns din partea președintelui în fața camerelor degradează absolut credibilitatea Casei Albe, iar aceasta este o rană auto-provocată de Casa Albă, nu de iranieni.” În aceeași intervenție, Bolton a afirmat că Trump ar căuta o ieșire rapidă din conflict, indiferent de evoluțiile din teren, inclusiv de situația din strâmtoarea Ormuz, un punct strategic pentru transporturile globale de petrol. El a mai spus că, dacă tensiunile din perioada premergătoare conflictului l-au afectat pe președinte, consecințele se răsfrâng asupra țării. Articolul mai notează că piloții ambelor aeronave s-au catapultat și au fost salvați de forțele americane în urma unei operațiuni speciale. În timpul căutărilor, focul iranian ar fi lovit și un elicopter UH-60 Black Hawk al Forțelor Aeriene ale SUA, precum și un al doilea elicopter de căutare și salvare, însă ambele ar fi reușit să se retragă, conform unei surse citate de The Hill, sub protecția anonimatului. În paralel, Trump ar fi avertizat joi conducerea de la Teheran să încheie „în curând” un acord de pace și a declarat că operațiunea militară numită „Operațiunea Epic Fury” este „aproape finalizată”, după un atac american despre care spune că a distrus „cel mai mare pod din Iran”. [...]
Siria a închis temporar punctul de trecere Masnaa după ce armata israeliană (IDF) a emis un avertisment de evacuare pentru zonă, relatează Jerusalem Post , citând CNN, sâmbătă noaptea. Potrivit CNN, avertismentul IDF a fost legat de intenția de a lovi din aer zona, pe motiv că Hezbollah ar folosi trecerea „în scopuri militare și pentru contrabanda cu mijloace de luptă”. În acest context, autoritățile siriene au decis închiderea temporară a punctului Masnaa de la frontiera siriano-libaneză. Autoritatea Siriană pentru Puncte de Trecere și Vamă a susținut, conform CNN, că Masnaa (cunoscut și ca Jdeidet Yabous) este „desemnat exclusiv pentru trecerea civilă” și a respins acuzațiile privind utilizarea militară. Instituția a afirmat că nu există prezență a unor grupări armate sau miliții și că nu este permisă nicio activitate în afara cadrului civil și legal. Separat, Reuters a relatat că Siria și-a întărit marți frontiera cu Libanul, pe baza declarațiilor a opt surse din ambele țări. Ofițeri sirieni, inclusiv un membru de rang înalt al armatei, au spus că măsura ar urmări să limiteze traficul ilegal și să împiedice infiltrarea în Siria a Hezbollah (susținut de Iran) sau a altor „teroriști”. În informațiile publicate sunt menționate următoarele elemente-cheie: punctul Masnaa/Jdeidet Yabous a fost închis temporar după avertismentul de evacuare emis de IDF; IDF invocă folosirea trecerii de către Hezbollah pentru scopuri militare și contrabandă cu armament; autoritatea siriană de frontieră neagă utilizarea militară și spune că trecerea este exclusiv civilă; Siria a consolidat anterior frontiera cu Libanul cu unități de rachete și mii de militari, pentru a combate contrabanda și infiltrările. [...]
Administrația Trump cere suspendarea opririi proiectului unei săli de bal la Casa Albă , susținând că decizia unui judecător federal creează riscuri de securitate, potrivit The Guardian. Într-o moțiune depusă vineri, avocații Serviciului Parcurilor Naționale din SUA (National Park Service, NPS) cer unei curți federale de apel să suspende ordinul judecătorului care a blocat temporar construcția unei săli de bal estimate la 400 de milioane de dolari. NPS afirmă că oprirea lucrărilor ar produce „grave daune” pentru securitatea Casei Albe, a președintelui și a personalului, invocând inclusiv faptul că șantierul a rămas într-o stare care complică protecția perimetrului. „Timpul este esențial!”, scriu avocații, citând materialele care vor fi instalate pentru a construi o instalație „puternic fortificată”. Documentul depus mai arată că proiectul include adăposturi antibombe, instalații militare și o unitate medicală. Potrivit administrației Trump, o astfel de infrastructură ar reduce vulnerabilitățile asociate soluțiilor provizorii folosite în lipsa unei săli de bal, în special în contextul unor amenințări precum dronele sau rachetele. Ordinul de suspendare a fost emis marți de judecătorul districtual Richard Leon, la Washington, după ce un grup conservaționist a contestat proiectul. Leon a apreciat că, dacă Congresul nu aprobă proiectul, reclamanții au șanse să câștige, argumentând că „nicio lege nu se apropie de a-i acorda președintelui autoritatea pe care pretinde că o are”. Judecătorul a suspendat aplicarea ordinului pentru 14 zile, anticipând că administrația va face apel. În motivare, Leon a spus că a analizat informații prezentate confidențial de guvern și a concluzionat că oprirea construcției nu ar pune în pericol securitatea națională, exceptând totodată de la interdicție lucrările necesare pentru siguranța Casei Albe. Donald Trump a criticat hotărârea, dar a menționat că aceasta permite continuarea lucrărilor la buncărele subterane și la alte măsuri de securitate, care ar urma să fie plătite din bani publici, în timp ce el a promis că sala de bal va fi finanțată de el și de donatori privați. Administrația solicită curții de apel să se pronunțe asupra cererii până vineri și cere prelungirea suspendării de 14 zile cu încă două săptămâni, pentru a putea duce cazul la Curtea Supremă a SUA. În paralel, disputa se desfășoară într-un moment în care o agenție-cheie responsabilă de aprobarea construcțiilor pe proprietăți federale din regiunea Washington a acordat aprobarea finală proiectului în aceeași săptămână în care a fost emis ordinul de oprire temporară. [...]
Emiratele Arabe Unite au anunțat un atac cu rachete și drone , potrivit Știrile ProTV , în contextul în care Iranul susține că a vizat obiective industriale și militare din regiune. Autoritățile din Emiratele Arabe Unite au transmis duminică faptul că „sistemele de apărare aeriană au fost activate” ca răspuns la amenințarea rachetelor și dronelor. Ministerul Apărării a precizat, într-un mesaj publicat pe platforma X, că sunetele auzite în toată țara au fost generate de operațiunile în desfășurare împotriva acestor ținte. Iranul a afirmat, într-un comunicat difuzat de agenția oficială Irna, că a vizat obiective din industria aluminiului din Emiratele Arabe Unite. În același mesaj, armata iraniană a indicat și ținte militare americane, „în special în Kuweit”. Informația este prezentată de Știrile ProTV cu mențiunea că sursa este News.ro. Din datele publicate nu reies, deocamdată, detalii despre pagube sau victime și nici despre amploarea exactă a atacului. Episodul adaugă presiune asupra mediului de securitate din zona Golfului, cu potențiale implicații pentru infrastructura industrială și pentru prezența militară americană din regiune, în funcție de evoluțiile ulterioare și de reacțiile oficiale ale părților implicate. [...]
