Tag: donald trump
Știri despre „donald trump”
SUA aprobă exporturile către China ale cipurilor Nvidia H200; livrările vor fi condiționate de testare și cote
Administrația Trump a aprobat exportul către China al cipurilor Nvidia H200 potrivit Reuters , printr-o regulă care ar urma să deblocheze livrările celui de-al doilea cel mai puternic cip de inteligență artificială al companiei, în pofida criticilor venite din rândul politicienilor americani preocupați de ascensiunea Chinei. Conform noilor reglementări, cipurile vor fi verificate de un laborator independent pentru a confirma capacitățile tehnice înainte de expediere. În plus, China nu poate primi mai mult de 50% din volumul total de cipuri vândute clienților americani. Nvidia trebuie să certifice că există suficiente cipuri H200 disponibile în Statele Unite, iar clienții chinezi trebuie să demonstreze „proceduri de securitate suficiente” și nu au voie să folosească cipurile în scopuri militare. Nvidia și Ambasada Chinei la Washington nu au comentat imediat. Decizia vine după ce președintele Donald Trump a anunțat luna trecută că va permite aceste vânzări în schimbul unei taxe de 25% pentru guvernul SUA, măsură contestată de critici care se tem că livrările ar putea întări capacitățile militare ale Beijingului și ar reduce avantajul american în inteligența artificială. Administrația Trump, coordonată pe acest dosar de David Sacks , susține însă că exporturile ar descuraja rivalii chinezi, inclusiv Huawei, să accelereze recuperarea decalajului față de proiectele avansate ale Nvidia și AMD. Reuters amintește că administrația Biden blocase anterior vânzările de cipuri avansate către China, iar luna trecută agenția relata că SUA lansaseră o analiză care putea duce la primele livrări către China. [...]
Groenlanda respinge ideea preluării de către SUA; premierul Nielsen spune că alege Danemarca
Groenlanda respinge ideea preluării de către SUA, alegând Danemarca, conform premierului Jens-Frederik Nielsen. Potrivit CNBC , Jens-Frederik Nielsen, șeful guvernului din Groenlanda, a declarat într-o conferință de presă la Copenhaga că insula arctică preferă să rămână alături de Danemarca, NATO și Uniunea Europeană, respingând astfel repetatele amenințări ale fostului președinte american Donald Trump de a prelua controlul asupra teritoriului. Declarațiile lui Nielsen au fost susținute de premierul danez Mette Frederiksen , care a subliniat importanța solidarității în fața presiunilor externe. Frederiksen a menționat că, deși a fost dificil să reziste presiunilor din partea aliaților apropiați, provocările cele mai mari ar putea fi încă în față. Interesul reînnoit al lui Trump pentru Groenlanda vine după o operațiune militară americană îndrăzneață în Venezuela. Trump a susținut că SUA trebuie să controleze insula bogată în minerale pentru a preveni influența Rusiei și Chinei în regiune, considerând-o esențială din perspectiva securității naționale. În contextul acestor tensiuni, Danemarca a promis să crească investițiile în sănătate și infrastructură în Groenlanda și să reducă tensiunile cu administrația Trump prin investiții în apărarea arctică, inclusiv achiziționarea a 16 avioane de luptă F-35. Sondajele anterioare arată că majoritatea groenlandezilor se opun controlului american, preferând independența față de Danemarca. [...]
Peste 2.000 de morți în Iran; Trump și Zelenski susțin protestele și atacă regimul de la Teheran
Donald Trump cheamă iranienii la revoltă și promite sprijin: „Ajutorul e pe drum” – a fost mesajul transmis de fostul președinte american într-o postare publicată pe rețeaua sa Truth Social, în contextul celor mai violente proteste din Iran din ultimii ani. Într-un apel direct, Trump le cere iranienilor să preia controlul instituțiilor și să nu renunțe, spunând că agresorii vor plăti. Aflat într-o poziție tot mai clară de susținător al mișcărilor anti-regim, Trump afirmă că a anulat toate întâlnirile cu oficialii iranieni până la încetarea represiunii asupra civililor. Postarea sa vine pe fondul escaladării violențelor, în contextul în care autoritățile de la Teheran au recunoscut oficial moartea a circa 2.000 de persoane – protestatari și membri ai forțelor de securitate – în ultimele două săptămâni, potrivit unei declarații făcute pentru Reuters de un oficial iranian. Escaladarea crizei: bilanț uman și poziții internaționale Potrivit Digi24 , revoltele din Iran au început ca reacție la dificultățile economice, inflația accelerată și deprecierea monedei naționale . Inițiate de comercianți din Marele Bazar din Teheran, manifestațiile au evoluat rapid în proteste politice extinse în toată țara. Autoritățile au răspuns cu represiune, blocarea internetului și măsuri de securitate severe. În paralel, guvernul a acuzat Israelul și Statele Unite că ar fi instigat revolta, iar indivizii necunoscuți, catalogați drept „teroriști”, ar fi deturnat manifestațiile. Situația de criză este confirmată și de avertismentele emise de mai multe state. SUA, prin intermediul așa-numitei „ambasade virtuale”, le-au transmis cetățenilor americani să părăsească imediat Iranul, avertizând asupra riscurilor crescute de arestări și rețineri. Avertismente similare au fost emise și de Franța, care și-a îndemnat cetățenii să evite deplasările și să fie extrem de vigilenți, mai ales pe timp de noapte. În plus, potrivit Mediafax , Trump nu a oferit detalii despre natura ajutorului promis, însă tonul său ferm și refuzul de a mai purta discuții cu Teheranul semnalează o înăsprire clară a poziției față de regimul iranian. Zelenski intervine: „Este timpul ca Iranul să se elibereze” Un alt mesaj notabil vine din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a postat în limba persană pe platforma X un îndemn adresat comunității internaționale. Potrivit Digi24 , liderul ucrainean a subliniat că protestele din Iran reprezintă nu doar o revoltă internă, ci și o oportunitate pentru o schimbare globală, în special în contextul alianței militare dintre Iran și Rusia . El a denunțat regimul de la Teheran ca fiind responsabil nu doar pentru opresiunea propriului popor, ci și pentru sprijinul acordat Rusiei în războiul din Ucraina, prin furnizarea de drone și tehnologie militară. Zelenski a cerut liderilor internaționali să nu rateze ocazia de a sprijini o posibilă tranziție în Iran, exprimându-și speranța că poporul iranian va putea, în cele din urmă, să se elibereze de un regim represiv care „a adus atâta rău în lume”. Principalele mesaje transmise de Trump: „Patrioți iranieni, continuați protestele – preluați controlul instituțiilor!” „Rețineți numele ucigașilor și agresorilor. Vor plăti un preț mare.” „Ajutorul e pe drum.” Tensiunile din Iran capătă astfel o dimensiune geopolitică, în care lideri internaționali reacționează direct și public, încurajând o schimbare internă. În lipsa unei dezescaladări, situația ar putea duce la o izolare și mai severă a Teheranului, cu potențialul de a reconfigura raporturile regionale și globale. [...]
Confruntarea SUA-Iran, o amenințare majoră; Qatarul avertizează privind consecințele catastrofale
Qatarul avertizează că o confruntare între SUA și Iran ar fi catastrofală pentru regiune , informează AGERPRES . Această declarație vine în contextul în care președintele american a amenințat cu o intervenție militară în Iran, țară afectată de o mișcare amplă de proteste. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Qatar, Majed al-Ansari , a subliniat în cadrul unei conferințe de presă la Doha că escaladarea tensiunilor ar putea avea efecte devastatoare nu doar asupra regiunii, ci și dincolo de ea. El a menționat că Qatarul dorește să evite o astfel de situație cât mai mult posibil. Donald Trump a continuat să sugereze posibilitatea unei intervenții militare, în urma protestelor din Iran, care au dus la moartea a peste 600 de persoane, conform unui ONG. Iranul, la rândul său, a amenințat cu represalii împotriva obiectivelor militare și a transportului maritim al SUA. Qatarul, care găzduiește cea mai mare bază americană din regiune, a fost anterior ținta unui atac cu rachete din partea Iranului, ca răspuns la un atac american asupra siturilor nucleare iraniene. În acest context, tensiunile dintre cele două state sunt în creștere. Pe lângă amenințările militare, Trump a anunțat sancțiuni vamale împotriva partenerilor comerciali ai Iranului. Totuși, Casa Albă a subliniat că, deși opțiunea loviturilor aeriene rămâne pe masă, diplomația este considerată prima opțiune. Majed al-Ansari a mai declarat că Qatarul este în discuții cu toate părțile implicate, inclusiv cu vecinii și partenerii din regiune, pentru a găsi o soluție diplomatică la criza actuală. Această abordare subliniază eforturile de a preveni o escaladare a conflictului care ar putea avea consecințe grave pentru întreaga regiune. [...]
Proiectul Revolution Wind din SUA repornit prin decizie judecătorească; Orsted își revine pe bursă
Potrivit MarketWatch , decizia instanței din Districtul Columbia de a anula suspendarea proiectului eolian Revolution Wind marchează o victorie juridică importantă pentru Orsted, compania daneză afectată sever de politicile anti-eoliene ale fostei administrații Trump. Revolution Wind , un proiect comun între Orsted și Sky Renewables , fusese oprit în decembrie 2025, la doar 90% din stadiul de finalizare, sub pretextul unor „îngrijorări privind securitatea națională” . Turbinele ar fi putut, potrivit autorităților, interfera cu sistemele radar militare. Oprirea acestuia a fost parte dintr-o campanie mai largă dusă de Donald Trump împotriva energiei eoliene, pe care a descris-o în mod repetat ca fiind ineficientă și periculoasă pentru fauna marină. Suspendarea a avut consecințe financiare majore pentru Orsted , care pierdea aproximativ 1 milion de dolari în fiecare zi de inactivitate. Într-un context deja tensionat — compania lansase în 2025 o majorare de capital de 9,5 miliarde de dolari după eșecul atragerii de fonduri pentru proiectul Sunrise Wind — oprirea forțată a lucrărilor a pus și mai multă presiune pe stabilitatea sa financiară. Reacția pieței a fost imediată și pozitivă : acțiunile Orsted au crescut cu aproape 7% pe bursa din Copenhaga în ziua anunțului. Deși compania pierduse 18% din valoarea de piață în ultimele 12 luni, investitorii salută această victorie juridică ca pe un semn că incertitudinile ar putea fi pe cale să se diminueze. Analiștii de la Bank of America au estimat un potențial de redresare de până la 10%, iar cei de la Handelsbanken prevăd o revenire mai modestă, de aproximativ 4%. Totuși, pe termen lung, rămân multe necunoscute . Instabilitatea politică și lipsa unei politici coerente în SUA privind energia regenerabilă afectează capacitatea companiilor de a atrage investiții. Analistul Deepa Venkateswaran de la Bernstein a remarcat că incertitudinea juridică obligă investitorii să ia în calcul un cost al capitalului mai mare, ceea ce ar putea încetini dezvoltarea proiectelor viitoare. Orsted a transmis printr-un comunicat oficial că va „ căuta modalități de colaborare cu administrația americană pentru a obține o soluție durabilă și rapidă ”. Este o declarație ce pare să semnaleze o intenție de reconciliere, dar în același timp reflectă nevoia acută de stabilitate juridică pentru desfășurarea eficientă a proiectelor. Această decizie judecătorească reprezintă un precedent important și ar putea influența în viitor și alte cazuri, inclusiv reluarea proiectului Sunrise Wind. Până atunci însă, reluarea lucrărilor la Revolution Wind este o gură de aer pentru Or [...]
Trump impune taxă vamală de 25% pentru țările ce fac afaceri cu Iranul; presiuni crescânde asupra Teheranului
Donald Trump a anunțat impunerea unei taxe vamale de 25% asupra mărfurilor din țările care fac afaceri cu Iranul , informează Digi24 . Această măsură are scopul de a exercita presiuni suplimentare asupra Teheranului, în contextul protestelor antiguvernamentale care continuă de trei săptămâni. Trump a comunicat pe rețelele de socializare că tariful va fi aplicat imediat, fără a detalia ce presupune exact „a face afaceri” cu Iranul. Printre țările cu legături comerciale semnificative cu Iranul se numără China, Irak, Emiratele Arabe Unite, Turcia și India. De asemenea, președintele american a avertizat că ar putea lua măsuri militare dacă regimul de la Teheran va continua să reprime violent protestele. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a confirmat că opțiunile militare rămân pe masă. În același timp, Casa Albă nu a oferit informații suplimentare despre cum vor fi afectate importurile din țările vizate de noul tarif. Protestele din Iran au fost declanșate de scăderea valorii monedei naționale, rialul, și s-au transformat într-o criză de legitimitate pentru liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Agenția de știri HRANA, cu sediul în SUA, a raportat aproape 500 de protestatari și 48 de membri ai forțelor de securitate uciși, însă numărul real ar putea fi mult mai mare. Întreruperea accesului la internet complică verificarea informațiilor din teren. [...]
Rusia sugerează că va sprijini SUA în preluarea Groenlandei; temerile privind un război global cresc
Retorica Kremlinului escaladează pe fondul crizei din Groenlanda: oficiali ruși sugerează că Rusia ar putea sprijini Statele Unite într-o eventuală preluare a insulei arctice , crescând temerile privind un conflict militar de amploare, în contextul în care războiul din Ucraina intră în al patrulea an, transmite The Express . Propagandistul pro-Kremlin Vladimir Soloviov a declarat într-o emisiune difuzată pe postul național rus că Rusia ar putea „ajuta America să elibereze Groenlanda de influențe străine”, referindu-se la Danemarca și aliații NATO. Declarația a fost însoțită de atacuri la adresa Regatului Unit, în special împotriva premierului britanic Keir Starmer și ministrului apărării John Healey, ironizați pentru intenția de a trimite trupe în Groenlanda pentru a contracara un potențial control american. „Trump se pregătește pentru un război major” , a afirmat Soloviov, susținând că bugetul militar al SUA a crescut cu 50% și sugerând că un conflict cu Europa ar putea fi „benefic” pentru Rusia. El a ridiculizat capacitatea militară a Marii Britanii, afirmând că „nu aveți trupe, nu aveți cu ce le transporta, iar dacă americanii doresc, vă vor scufunda”. Declarațiile vin în paralel cu noi atacuri aeriene ale Rusiei în Ucraina , inclusiv cu rachete capabile nuclear, și într-un moment simbolic: 1.419 de zile de la începutul invaziei , o durată care depășește oficial participarea Uniunii Sovietice în al Doilea Război Mondial (1941–1945). Kremlinul ar fi ordonat mass-mediei de stat să evite menționarea acestui reper, din cauza lipsei de progrese teritoriale semnificative și a pierderilor masive - peste un milion de morți sau răniți, conform estimărilor occidentale. Soloviov a mers mai departe, cerând eliminarea fizică a liderilor militari și politici ai Ucrainei , inclusiv a președintelui Volodîmîr Zelenski, generalului Valerii Zalujnîi și fostului șef al informațiilor militare, Kirilo Budanov. Această escaladare verbală a coincis cu noi atacuri rusești asupra Kievului, Odessei și regiunii Cernihiv, unde două cadre medicale au fost rănite după ce o ambulanță a fost lovită. Între timp, Zelenski a avertizat din nou că acțiunile Rusiei repetă crimele fascismului, subliniind că „fiecare zi de război e o dovadă că lumea nu se poate apăra singură de oamenii nebuni” . Pe fundalul acestor tensiuni, administrația Trump continuă să susțină ideea preluării Groenlandei , argumentând că insula ar fi vulnerabilă la influența Rusiei și Chinei. Casa Albă a declarat că discută „activ” o ofertă de cumpărare , fără a exclude în mod expres o acțiune militară, ceea ce alimentează speculații privind o posibilă confruntare între SUA și aliații săi europeni. Astfel, criza din Groenlanda devine un nou punct fierbinte al confruntării globale, unde interesele strategice, minerale și militare se intersectează periculos, într-un climat tot mai instabil. [...]
Investitorii tech se orientează spre Groenlanda; Resursele de pământuri rare devin miză strategică în disputa cu Danemarca
Interesul investitorilor din tehnologie pentru mineritul de pământuri rare din Groenlanda a crescut semnificativ, pe fondul intensificării declarațiilor administrației Trump privind o posibilă preluare a teritoriului arctic de la Danemarca , relatează CNBC . Această evoluție geopolitică, care aduce Groenlanda în centrul unei controverse internaționale, are ramificații economice și strategice importante. Companii precum Critical Metals Corp și Amaroq , cu proiecte miniere în dezvoltare pe teritoriul insulei, au început să primească întrebări din partea investitorilor americani despre modul în care o eventuală anexare de către SUA ar putea influența perspectivele comerciale ale resurselor minerale. CEO-ul Critical Metals, Tony Sage, a declarat că proiectul său - axat pe extracția de elemente grele de pământuri rare (HREE) - a atras interesul unor investitori conectați la giganții tehnologici din grupul „Magnificii Șapte”. Printre metalele strategice care atrag interesul se numără yttriu, gadoliniu, terbiu, disprosiu, holmiu, erbiu, thuliu, ytterbiu, lutețiu și galiu - toate esențiale în fabricarea de echipamente avansate din domenii precum inteligența artificială, apărare, robotică și aerospațial. Importanța acestor resurse a fost evidențiată și de restricțiile de export impuse de China în 2025, care a întrerupt livrările de galiu și germaniu, în urma tarifelor americane. În paralel, compania Amaroq a anunțat recent că a identificat niveluri comerciale de galiu și germaniu într-unul din proiectele sale din Groenlanda , metale esențiale pentru cipurile AI. CEO-ul Eldur Ólafsson a confirmat că poartă discuții cu agenții guvernamentale din SUA privind investiții potențiale. Casa Albă a confirmat că analizează activ o ofertă pentru achiziția Groenlandei , dar nu a exclus nici scenariul unei intervenții militare, în contextul în care secretarul de stat Marco Rubio urmează să se întâlnească cu oficiali danezi. Aceste declarații au alimentat speculații și au dus la creșteri bursiere spectaculoase: acțiunile Critical Metals Corp au urcat cu 116% de la începutul anului 2026. Cu toate acestea, unii experți rămân sceptici. Tracy Hughes , directoarea Institutului pentru Minerale Critice , atrage atenția că procesul de la explorare la producție industrială este complex și îndelungat, Groenlanda fiind abia în faza de început. „Pământurile rare din Groenlanda nu vor influența semnificativ piețele în următorul deceniu” , a subliniat ea. Cu toate că perspectivele imediate sunt incerte, creșterea interesului american pentru Groenlanda reflectă schimbările rapide în lanțurile globale de aprovizionare cu minerale critice , într-o lume în care tehnologia, apărarea și geopolitica devin tot mai strâns interconectate. [...]
Wall Street urcă peste așteptări; piețele mizează pe stabilitate, în ciuda tensiunilor cu Fed
Indicii bursieri S&P 500 și Dow Jones au încheiat ziua de luni, 12 ianuarie 2026, la noi maxime istorice, investitorii ignorând îngrijorările legate de presiunile exercitate de fostul președinte Donald Trump asupra independenței Rezervei Federale , transmite CNBC . Deși investigațiile și atacurile retorice la adresa președintelui Fed, Jerome Powell , au stârnit temeri privind integritatea instituțională a celei mai importante bănci centrale din lume, piețele par să ignore momentan riscurile politice. S&P 500 a urcat cu 0,16%, atingând nivelul record de 6.977,27 de puncte , în timp ce Dow Jones a crescut cu 0,37% , ambele indicii fiind susținute de optimismul din sectorul tehnologic și de rezistența economiei americane. Creșterile au venit în contextul în care administrația Trump intensifică presiunile asupra Fed pentru a menține dobânzile scăzute, cu scopul de a sprijini consumul și investițiile înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Totuși, criticii avertizează că aceste acțiuni amenință credibilitatea politicii monetare a SUA. Powell a declarat recent că se află sub o investigație penală , dar că nu se va lăsa intimidat politic . În ciuda acestui climat, Wall Street mizează pe continuarea politicilor de stimulare economică , iar investitorii par să creadă că riscurile legate de independența Fed nu se vor materializa imediat. Această atitudine a fost alimentată și de datele economice recente, care indică o relativă stabilitate în consum și ocuparea forței de muncă. În plus, creșterea bursei a fost alimentată de performanța solidă a companiilor din tehnologie, inclusiv Alphabet și Apple, care au atras atenția investitorilor prin inovații recente în domeniul inteligenței artificiale. De asemenea, scăderea dolarului american și creșterea aurului la un nou record de 4.600 dolari uncia reflectă o reorientare parțială a investitorilor spre active considerate sigure, semn că în spatele entuziasmului bursier persistă incertitudini. În plan politic, investigația asupra lui Powell continuă să fie un subiect fierbinte pe Capitol Hill, în timp ce figuri marcante precum Janet Yellen, Alan Greenspan și Ben Bernanke și-au exprimat public îngrijorarea că Trump încearcă să submineze independența Fed prin „atacuri cu tentă judiciară”. Piața reacționează optimist pe termen scurt, dar fundamentele democrației economice americane sunt supuse unei presiuni politice fără precedent , avertizează mai mulți analiști citați de CNBC. [...]
Peste 10.000 de arestări și sute de morți în Iran; SUA pregătesc scenarii de reacție la violențele regimului
Donald Trump ia în calcul o posibilă acțiune militară împotriva Iranului, în urma represiunii violente a protestelor care au dus la moartea a peste 570 de persoane, în timp ce Teheranul afirmă că menține deschis canalul de comunicare cu SUA , transmite Reuters , citând oficiali americani și iranieni. Protestele au început pe 28 decembrie 2025, inițial din cauza creșterii dramatice a prețurilor, dar s-au transformat rapid în manifestații împotriva regimului clerical, cel mai amplu val de revoltă din Iran de la Revoluția Islamică din 1979. Potrivit ONG-ului HRANA, 572 de persoane au fost ucise - dintre care 503 protestatari și 69 membri ai forțelor de ordine - iar peste 10.600 au fost arestate. Din cauza unei întreruperi aproape totale a internetului impusă de autorități din 8 ianuarie, fluxul de informații din Iran este grav perturbat. În acest context tensionat, Donald Trump a declarat că SUA ar putea întâlni oficiali iranieni , dar nu exclude opțiuni militare, printre care lovituri aeriene sau acțiuni cibernetice, în funcție de evoluția situației. „Diplomația este întotdeauna prima opțiune”, a transmis purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, subliniind că mesajele transmise de Iran în privat diferă semnificativ de cele publice. Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi , a confirmat că Teheranul menține comunicarea cu trimisul special american Steve Witkoff , însă a calificat propunerile Washingtonului drept „incompatibile” cu amenințările SUA. Deși statul iranian acuză teroriști sprijiniți de SUA și Israel pentru violențele din timpul protestelor, grupările de opoziție sunt în continuare fragmentate și lipsite de un lider central. Teheranul acuză vandalizarea a peste 50 de moschei și incendierea a 180 de ambulanțe. În același timp, oficialii iranieni au avertizat că, în cazul unei acțiuni militare americane, vor considera „toate bazele și navele SUA, precum și teritoriile ocupate (Israelul)” drept ținte legitime. Cu toate acestea, ministrul Araqchi a afirmat că „situația este sub control total” , iar serviciile de internet vor fi restaurate progresiv. Totodată, Iranul se află încă în convalescență după războiul de 12 zile din iunie 2025, în care au fost bombardate facilități nucleare iraniene de către SUA și Israel, și în care și-au pierdut viața mai mulți comandanți iranieni de rang înalt. În plan diplomatic, ambasadorii Marii Britanii, Franței, Italiei și Germaniei au fost convocați la Ministerul de Externe iranian, unde li s-a cerut să ceară guvernelor lor să nu mai susțină protestele . Însă o sursă diplomatică franceză a precizat că aceștia și-au exprimat ferm îngrijorările față de represiunile violente. Între timp, Trump a confirmat că Iranul „a sunat pentru a negocia” în privința programului nuclear, însă a avertizat că SUA „s-ar putea vedea nevoite să acționeze” înainte de stabilirea unei întâlniri oficiale. O decizie este așteptată după consultările programate cu consilierii săi marți, 13 ianuarie. Situația din Iran se află la un punct critic , iar reacția SUA - fie diplomatică, fie militară - ar putea redefini dinamica geopolitică din Orientul Mijlociu, mai ales în contextul fragilizării influenței regionale a Teheranului și al precedentului creat de războiul din iunie. [...]
Protestele din Iran escaladează; Trump amenință cu intervenție militară
Protestele din Iran au escaladat, iar Donald Trump a amenințat cu intervenție militară în cazul în care situația devine violentă, informează Digi24 . Protestele au început pe 28 decembrie 2025, inițial ca o reacție la probleme economice, dar s-au transformat rapid în demonstrații antiguvernamentale. Acestea sunt cele mai mari de la mișcarea din 2022-2023, provocată de moartea Mahsei Amini. Sute de persoane au fost ucise în confruntările cu forțele de ordine. Președintele american a declarat că armata SUA ia în considerare „opțiuni puternice” împotriva Teheranului dacă violențele continuă. Trump a menționat că primește informări constante despre situația din Iran și că liderii iranieni au contactat SUA pentru a negocia. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a afirmat că situația este „sub control” și a acuzat SUA de incitarea violențelor. Araghchi a declarat că protestele au fost alimentate de agenți străini și că autoritățile iraniene sunt pregătite atât pentru dialog, cât și pentru război. În același timp, guvernul iranian a organizat marșuri pro-guvernamentale în mai multe orașe, chemând populația să susțină regimul clerical. Participanții au scandat lozinci antiamericane și au fluturat steaguri ale Republicii Islamice. Accesul la internet în Iran este sever restricționat , ceea ce face dificilă estimarea exactă a numărului de victime. Organizația NetBlocks a raportat o „pană națională de internet”, dar unii iranieni au reușit să ocolească restricțiile. HRANA, o organizație pentru drepturile omului, a confirmat moartea a aproape 500 de protestatari și 48 de membri ai forțelor de securitate. Totuși, cifrele exacte sunt greu de verificat din cauza întreruperilor de comunicare. Președintele Trump a sugerat că ar putea discuta cu Elon Musk despre utilizarea sateliților Space-X pentru a restabili accesul la internet în Iran. În plus, el a avertizat că SUA sunt pregătite să intervină dacă Iranul va continua să reprime violent protestele. [...]
Protestele din Iran, descrise de regim ca o „fază nouă” a războiului cu Israelul; represiunea se intensifică
Unele voci din conducerea regimului iranian susțin că protestele actuale fac parte dintr-o „fază nouă” a războiului Israel-Iran, deși confruntările militare directe s-au încheiat în iunie 2025 , informează Institute for the Study of War . Această narațiune pare menită să justifice represiunile dure împotriva protestatarilor și să consolideze sprijinul în interiorul aparatului de securitate, marcând o continuare a unei retorici care urmărește să asocieze mișcările de contestare cu influențe externe, în special Statele Unite și Israel. Într-un discurs rostit pe 11 ianuarie, președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a lansat amenințări directe la adresa SUA, avertizând împotriva „unor calcule greșite” și sugerând că Iranul ar putea lovi bazele americane din regiune sau chiar Israelul, în cazul unui atac american asupra Iranului. Declarația vine în contextul în care, potrivit unor surse media occidentale, președintele SUA, Donald Trump, ia în calcul mai multe opțiuni de intervenție în sprijinul protestatarilor iranieni. Totodată, regimul iranian ar încerca să portretizeze protestatarii drept „teroriști” și să-i asocieze cu inamici externi pentru a motiva forțele de ordine, în special pe cele ezitante, să intensifice represiunea. Această tactică a fost frecvent utilizată în trecut de regim pentru a descuraja simpatiile interne față de mișcările de protest. Un alt aspect alarmant este numărul ridicat de membri ai forțelor de securitate uciși de la începutul protestelor, pe 28 decembrie 2025 . Potrivit presei apropiate Gărzilor Revoluționare (IRGC), cel puțin 114 membri ai structurilor de ordine, inclusiv din cadrul poliției, milițiilor Basij și IRGC, au fost uciși. Cu toate acestea, sursele independente observate de CTP-ISW indică faptul că bilanțul ar putea fi mult mai mare, unele regiuni, precum provincia Teheran, nefiind incluse în statistica oficială. În ciuda severității represiunii, nivelul protestelor a scăzut semnificativ în data de 11 ianuarie , ceea ce ar putea fi consecința întreruperii internetului la nivel național și a acțiunilor regimului împotriva utilizării rețelei de satelit Starlink. Limitarea accesului la informație și comunicare liberă este o strategie cunoscută a regimului în perioade de criză, menită să fragmenteze și să descurajeze mișcările de stradă. Atmosfera din Iran rămâne tensionată, iar eforturile autorităților de a controla narațiunea internă și de a reprima orice formă de contestare devin tot mai agresive, pe fundalul unei crize sociale și politice profunde. [...]