Știri
Știri din categoria Politică
Nemulțumirea economică și scumpirea carburanților erodează sprijinul pentru Trump: rata de aprobare a președintelui SUA a coborât la cel mai redus nivel din ambele mandate, inclusiv pe componenta economică, potrivit news.ro, care citează cel mai recent sondaj CNBC, All-America Economic Survey.
Per ansamblu, 40% dintre americani aprobă activitatea lui Donald Trump, iar 58% o dezaprobă, ceea ce duce scorul net la -18. Scăderea este pusă în contextul creșterii prețurilor la carburanți și al războiului cu Iranul.
Pe economie, evaluarea este și mai slabă: scor net de -21, cel mai redus în sondajele CNBC din perioadele mandatelor sale. Aproximativ 39% dintre respondenți aprobă modul în care gestionează economia, în timp ce 60% se declară nemulțumiți.
Sondajul indică scăderi semnificative ale susținerii în mai multe segmente:
Chiar și în rândul republicanilor, sprijinul pentru politicile economice a scăzut, deși rămâne majoritar. Publicația notează și o diferențiere între susținătorii loiali mișcării MAGA și restul electoratului republican.
Conflictul cu Iranul este perceput ca un factor major în deteriorarea imaginii președintelui: 48% dintre americani spun că se simt mai puțin în siguranță din cauza războiului, iar 30% declară contrariul. Majoritatea consideră că războiul nu merită costurile financiare și impactul asupra prețurilor la combustibil.
Nemulțumirea se reflectă și în comportamentul de consum: majoritatea americanilor afirmă că au redus cheltuielile neesențiale și intenționează să călătorească mai puțin din cauza scumpirii carburanților. Aproape 80% spun că au luat deja măsuri pentru a face față costurilor mai ridicate.
Sondajul mai arată că americanii ar prefera control democrat al Congresului, cu un avantaj de 4 puncte procentuale. Totuși, imaginea Partidului Democrat rămâne afectată, cu mai multe opinii negative decât pozitive, iar republicanii sunt percepuți „ușor mai bine”, dar și ei cu un nivel ridicat de neîncredere.
Recomandate
Donald Trump folosește domeniul Casei Albe pentru o gală UFC, iar decizia deschide un front de litigii și întrebări despre costuri și conflicte de interese , într-un moment în care administrația sa se confruntă cu presiuni interne legate de războiul cu Iranul, potrivit HotNews . Evenimentul are loc duminică, chiar în ziua în care Trump împlinește 80 de ani: o gală cu șapte meciuri de arte marțiale mixte (MMA), organizată într-o arenă special amenajată pe Peluza de Sud a Casei Albe, cu Octogonul UFC amplasat în apropierea reședinței prezidențiale. Gala se numește „ UFC Freedom 250 ”, o trimitere la aniversarea a 250 de ani de la fondarea Statelor Unite, care urmează să fie marcată luna viitoare. Miza: folosirea puterilor executive și reacția în instanță Potrivit materialului, găzduirea unui eveniment al unei companii private pe domeniul federal al Casei Albe, invocând puterile executive, a fost descrisă ca o abatere de la practicile obișnuite. Decizia a generat atât o acțiune în instanță, cât și întrebări privind: costurile organizării; posibile conflicte de interese. Un judecător a refuzat vineri să blocheze desfășurarea galei, respingând solicitarea reclamanților, care susțineau că administrația și-a depășit atribuțiile, inclusiv prin lipsa aprobării Congresului. Cine participă și cum sunt distribuite invitațiile Trump urmează să urmărească 14 luptători din cinci țări, în fața unui public estimat la 4.000 de persoane. Arena provizorie este descrisă ca având aproximativ 28 de metri înălțime și este supranumită „The Claw” („Gheara”). Gala începe la ora locală 20:00 (luni, ora 03:00 în România). Capul de afiș îi pune față în față pe Ilia Topuria (campion UFC la categoria ușoară) și Justin Gaethje (fost deținător al centurii interimare), într-un meci programat pe cel mult cinci runde. Biletele nu au fost puse în vânzare pentru publicul larg. Conform unei surse familiarizate cu organizarea, UFC a oferit invitații unor oaspeți care au plătit peste 1 milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei), iar administrația Trump susține că aproximativ un sfert dintre participanți vor fi militari. Context politic: războiul cu Iranul și percepția publică Evenimentul are loc pe fondul consecințelor războiului cu Iranul, început în urmă cu patru luni, conflict despre care textul notează că a împins prețurile de consum la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani și a neliniștit alegătorii, potrivit sondajelor. Într-un sondaj Reuters/Ipsos (3–8 iunie, 4.531 de adulți), doar 16% dintre respondenți au considerat potrivit ca Trump să organizeze un astfel de eveniment. Legături de business și calendar diplomatic HotNews notează relația de lungă durată dintre Trump și directorul executiv al UFC, Dana White, precum și cu familia Ellison. În același context, este menționat că Paramount, controlată de familia Ellison, are un contract de 7,7 miliarde de dolari pentru difuzarea meciurilor UFC până în 2033. Pe plan diplomatic, Franța și-a modificat programul astfel încât summitul G7, care începe luni, să permită participarea lui Trump după gala UFC. Pentru contextul invocat în articol privind efectele războiului cu Iranul, HotNews face trimitere la un material separat despre „ consecințele războiului cu Iranul ”, disponibil aici . [...]
AUR cere alegeri anticipate după desemnarea lui Adrian Veștea , acuzând o „suspendare” a democrației , pe fondul unei crize politice pe care partidul spune că numirea ar amplifica-o, potrivit Mediafax . Formațiunea susține că propunerea ar fi venit „intempestiv” de la Palatul Cotroceni , într-o dimineață de duminică, „fără ca Adrian Veștea să fie propus de vreun partid politic”, și afirmă că situația ar „spori actuala criză” traversată de statul român. În comunicatul citat, AUR invocă separația puterilor în stat și afirmă că „Legislativul nu poate fi subordonat Președinției”. Partidul indică drept „soluție constituțională” pentru blocaj „alegerile anticipate” și spune că vizează „întoarcerea la popor și respectarea regulilor democratice”, precizând că va dialoga „cu toate părțile implicate”. Mesajul politic: contestarea procedurii și avertisment privind „regimuri personale” AUR afirmă că a constatat că „democrația bazată pe alegeri, partide politice și voința poporului este suspendată începând cu decembrie 2024” și avertizează că nu va accepta ca nimeni din statul român „să își creeze regimuri personale, similare cu cele autoritare sau chiar totalitare”. În același mesaj, partidul își reafirmă pozițiile și „loialitatea față de cetățeni”, încheind cu formula: „România nu are nevoie de trădători, ci de consens, dialog și speranță.” [...]
Benny Gantz cere un guvern de „unitate sionistă” după alegeri, mizând că polarizarea politică a devenit un risc de securitate , potrivit The Jerusalem Post , care relatează declarațiile liderului Blue and White într-un interviu acordat postului 103FM. Gantz, fost șef al Statului Major al armatei israeliene și fost ministru al apărării, a spus că Israelul „trebuie să lucreze” la formarea unei coaliții de partide sioniste „din Dreapta și din Stânga” după următoarele alegeri. Mesajul său central a fost că ruptura internă a ajuns să afecteze capacitatea țării de a funcționa și de a lua decizii strategice. În interviu, el a descris o discuție avută la un „coffee cart” din Kibbutz Ruhama, unde o femeie i-ar fi spus, în lacrimi, că se teme de ce va urma în țară. Gantz a folosit exemplul pentru a ilustra cum conflictul politic se transferă în societate, inclusiv în teme sensibile precum serviciul militar și parcursul tinerilor în armată. „Ruptura din țară ne omoară.” Gantz a susținut că, dacă Israelul „nu vrea mai mult din același lucru”, soluția este un guvern de unitate, argumentând că „majoritatea sionistă” este cea care „duce cu adevărat greul”. În același timp, a indicat că ar accepta ca „dreapta să conducă”, precizând că acesta este obiectivul pentru care lucrează. Mesajul de politică externă: presiune pe independența deciziilor de securitate Pe fondul discuțiilor despre un cadru de înțelegere SUA–Iran, Gantz nu s-a arătat entuziast și a vorbit despre o „oportunitate strategică ratată”, în pofida unor „realizări militare și operaționale” pe care le consideră ridicate. El a spus că Israelul trebuie să se pregătească pentru anii următori, „inclusiv militar”. Întrebat despre informații potrivit cărora o încetare a focului legată de Iran ar putea opri și activitatea ofensivă israeliană în Liban, Gantz a afirmat că Israelul ar trebui să insiste ca „Beirut să nu fie același lucru cu Teheran”, subliniind că, în relația cu Libanul, Israelul nu ar trebui „să depindă de alții” și că nu își poate permite „riscuri de securitate”. Critica la adresa lui Netanyahu: relația cu SUA și calculul politic intern Gantz a răspuns afirmativ când a fost întrebat dacă premierul Benjamin Netanyahu a cedat presiunii Washingtonului. El a mai susținut că Netanyahu a greșit când a schimbat conduita Israelului față de SUA și a preferat Partidul Republican în detrimentul democraților, argumentând că această repoziționare a lăsat Israelul „captiv” unei singure direcții politice în relația cu principalul său aliat. Context secundar: Gantz, despre cartea sa „We” În aceeași discuție, Gantz a vorbit și despre faptul că a devenit autor și despre cartea sa, „We”, pe care spune că a construit-o din materiale scrise de-a lungul anilor și din conversații cu soția sa, Revital, inclusiv despre boala acesteia. El a menționat și sentimentul de vinovăție legat de echilibrul dintre familie, armată și viața publică. Dincolo de această notă personală, mesajul politic dominant al interviului rămâne apelul la o formulă de guvernare care să reducă polarizarea, în condițiile în care Gantz leagă explicit tensiunile interne de capacitatea Israelului de a gestiona dosare de securitate precum Iranul și Libanul. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier scoate la suprafață o fractură în PNL , după ce numirea făcută de Nicușor Dan a venit „pe nepregătite” pentru conducerea partidului, potrivit HotNews . Contextul amplifică tensiunile interne: presa locală din Brașov scria încă din aprilie despre o pregătire „în secret” a lui Veștea pentru funcția de prim-ministru, în jurul unei grupări din partid. Publicația locală BizBrașov relata pe 30 aprilie că „gruparea Thuma” din PNL îl pregătește pe Adrian Veștea „să devină viitorul premier al României într-o viitoare guvernare PSD – PNL – UDMR”. Câteva zile mai târziu, pe 5 mai, guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD–AUR, conform unui material HotNews despre votul din Parlament. Ce indică episodul despre raportul de forțe din PNL În relatarea BizBrașov , Veștea este descris ca fiind „unul din apropiații lui Hubert Thuma ”, președintele PNL Ilfov, prezentat drept unul dintre contestatarii lui Ilie Bolojan în interiorul partidului. Publicația locală mai susține că Thuma ar fi fost „propteaua” care l-a ajutat pe Veștea să ajungă prim-vicepreședinte, prin înțelegeri cu grupări din Cluj și Ilfov pentru a urca în ierarhia liberalilor. Reacții: conducerea PNL spune că nu a fost informată HotNews notează că Adrian Veștea a fost desemnat premier „astăzi” de Nicușor Dan, iar conducerea PNL nu se aștepta la acest anunț. Ilie Bolojan a declarat că nu a fost informat, iar Ciprian Ciucu a vorbit despre „complot, ingerință, trădare”, potrivit relatării publicației. [...]
Adrian Veștea ar putea strânge o majoritate la limită pentru învestire dacă reușește să rupă 20–25 de voturi din PNL și să adune sprijin din mai multe „buzunare” parlamentare, într-un scenariu de lucru descris de surse politice consultate de Libertatea . Miza imediată este una de funcționare a guvernării: fără o aritmetică solidă în Parlament, cabinetul noului premier nominalizat riscă să cadă la vot, prelungind incertitudinea politică. Potrivit publicației, Nicușor Dan l-a nominalizat pe Adrian Veștea să formeze guvernul în același timp cu depunerea mandatului de către Eugen Tomac, iar calculele din culise pornesc de la ideea că Veștea, prim-vicepreședinte PNL, ar putea mobiliza voturi inclusiv din partid, în pofida tensiunilor interne. PNL, între susținere formală minimă și o posibilă „masă critică” de voturi În PNL, reacția descrisă este una de conflict deschis: tabăra președintelui partidului, Ilie Bolojan , ar cere excluderea lui Veștea pentru că ar fi acceptat nominalizarea fără o susținere internă prealabilă. La nivel oficial, până la ora redactării materialului citat (duminică, ora 14.00), doar doi deputați liberali își exprimaseră public susținerea: Răzvan Prișcă și Sebastian Rusu. În paralel, surse din partid indică însă un bazin mai mare, de 20–25 de parlamentari PNL dispuși să voteze un cabinet Veștea, număr care poate fluctua în funcție de negocieri și de promisiuni de sprijin și funcții. Sprijin pe filiale și liderii invocați în tabăra Veștea Din perspectiva organizațiilor județene, mesajele interne ar fi contradictorii: apropiații lui Veștea ar transmite că ar avea sprijinul a 15 filiale, în timp ce surse din echipa Bolojan ar vorbi de „maxim zece” organizații aliniate cu Veștea și Hubert Thuma. În lista de lideri județeni pe care Veștea „se poate baza”, Libertatea îi menționează pe: Hubert Thuma, Nicoleta Pauliuc, Mircea Roșca, Alina Gorghiu, George Scarlat, Toma Petcu, Monica Anisie, George Tuță și Andrei Baciu. Sunt amintiți și lideri care ar putea oscila în funcție de context (Adrian Cozma, Ciprian Dobre, Adrian Mocanu), precum și așteptarea unor semnale de la Valeriu Iftime și Cătălin Predoiu. Aritmetica votului: de la 205 voturi „posibile” la încă 28 de susținători necesari Calculele prezentate pornesc de la structura actuală a PNL în Parlament: 76 de aleși (54 deputați și 22 senatori) . În scenariul descris, dacă Veștea atrage 25 de parlamentari liberali, „guvernul are șanse să treacă”, susțin surse din partid. Libertatea mai notează următoarea construcție de majoritate, pe baza discuțiilor din culise: PSD: 128 voturi, descris ca fiind „gata să voteze” un guvern Veștea; minorități: 17 voturi, alături de PSD în acest scenariu (total intermediar: 170 ); PACE: 11 voturi; aripa POT: 9 voturi; neafiliați: „cel puțin” 15 voturi. Acestea ar duce, potrivit calculelor din articol, la 205 voturi pentru Veștea, urmând să mai fie găsite încă 28 . Sursele indică trei zone de unde ar putea veni diferența: disidenți din USR (dacă nu există o decizie clară de susținere), UDMR și un mix de voturi de la disidenți din AUR plus câțiva de la USR. Ce rămâne incert, din datele prezentate, este cât din acest scenariu se poate transforma în angajamente ferme la vot și cât depinde de negocieri interne și de repoziționări de ultim moment în partide și grupuri parlamentare. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier reconfigurează calculele de vot din Parlament , iar AUR susține că mișcarea ar urmări să atragă o parte din voturile PNL pentru a construi o majoritate împreună cu PSD, potrivit HotNews . Senatorul Petrișor Peiu , numărul 2 din AUR și președintele Consiliului Național de Conducere al partidului, a calificat desemnarea făcută de președintele Nicușor Dan drept un gest „disperat”. Declarația a fost făcută pentru Cotidianul, în contextul în care, anterior, Eugen Tomac fusese vehiculat pentru funcție, însă Peiu afirmă că „știa toată lumea” că acesta „nu are nicio șansă”. Miza invocată de AUR: transfer de voturi din PNL către o majoritate pro-guvern Peiu susține că, „teoretic”, un eventual Guvern Veștea ar avea mai multe șanse să treacă de votul Parlamentului, dar afirmă că scopul numirii ar fi să „rupă” din voturile PNL „câteva zeci de voturi” care, adăugate la voturile PSD, ar permite învestirea unui guvern. Critica AUR la adresa celor două propuneri Liderul AUR spune că niciuna dintre cele două propuneri ale șefului statului nu ar fi potrivită și descrie desemnarea ca fiind „un paravan pentru guvernul lui Nicușor Dan”, adăugând că persoana desemnată „nu are un profil politic foarte pronunțat”. Nicușor Dan a anunțat duminică dimineață că Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov și prim-vicepreședinte PNL, este premierul desemnat, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul. [...]
