Știri
Știri din categoria Politică
Nemulțumirea economică și scumpirea carburanților erodează sprijinul pentru Trump: rata de aprobare a președintelui SUA a coborât la cel mai redus nivel din ambele mandate, inclusiv pe componenta economică, potrivit news.ro, care citează cel mai recent sondaj CNBC, All-America Economic Survey.
Per ansamblu, 40% dintre americani aprobă activitatea lui Donald Trump, iar 58% o dezaprobă, ceea ce duce scorul net la -18. Scăderea este pusă în contextul creșterii prețurilor la carburanți și al războiului cu Iranul.
Pe economie, evaluarea este și mai slabă: scor net de -21, cel mai redus în sondajele CNBC din perioadele mandatelor sale. Aproximativ 39% dintre respondenți aprobă modul în care gestionează economia, în timp ce 60% se declară nemulțumiți.
Sondajul indică scăderi semnificative ale susținerii în mai multe segmente:
Chiar și în rândul republicanilor, sprijinul pentru politicile economice a scăzut, deși rămâne majoritar. Publicația notează și o diferențiere între susținătorii loiali mișcării MAGA și restul electoratului republican.
Conflictul cu Iranul este perceput ca un factor major în deteriorarea imaginii președintelui: 48% dintre americani spun că se simt mai puțin în siguranță din cauza războiului, iar 30% declară contrariul. Majoritatea consideră că războiul nu merită costurile financiare și impactul asupra prețurilor la combustibil.
Nemulțumirea se reflectă și în comportamentul de consum: majoritatea americanilor afirmă că au redus cheltuielile neesențiale și intenționează să călătorească mai puțin din cauza scumpirii carburanților. Aproape 80% spun că au luat deja măsuri pentru a face față costurilor mai ridicate.
Sondajul mai arată că americanii ar prefera control democrat al Congresului, cu un avantaj de 4 puncte procentuale. Totuși, imaginea Partidului Democrat rămâne afectată, cu mai multe opinii negative decât pozitive, iar republicanii sunt percepuți „ușor mai bine”, dar și ei cu un nivel ridicat de neîncredere.
Recomandate
Termenul de 1 mai poate declanșa o confruntare instituțională la Washington privind finanțarea și legalitatea continuării operațiunilor militare împotriva Iranului , pe fondul presiunii ca președintele Donald Trump să obțină aprobarea Congresului în baza War Powers Resolution , potrivit Al Jazeera . Miza imediată nu este doar politică, ci și de guvernanță: legea din 1973 limitează durata desfășurărilor militare într-un conflict la 60 de zile fără o autorizare explicită, iar termenul-limită pentru cazul Iranului este 1 mai. În lipsa unui vot în Congres, administrația ar intra într-o zonă gri în care președinții americani au mai încercat, istoric, să își extindă marja de acțiune. Ce cere War Powers Resolution și de ce contează data de 1 mai War Powers Resolution (numită uneori War Powers Act) a fost adoptată pentru a restrânge capacitatea președintelui SUA de a angaja țara în conflicte armate externe fără controlul Congresului. Conform legii: președintele trebuie să informeze Congresul în 48 de ore de la inițierea unei acțiuni militare; desfășurările pot continua 60 de zile fără autorizare; Congresul poate acorda o extensie de 30 de zile sau poate adopta o autorizare pentru o implicare mai lungă. Maryam Jamshidi, profesor asociat de drept la Colorado Law School, spune că pentru extinderea ferestrei de 60 de zile cu încă 30, președintele trebuie să certifice în scris Congresului că utilizarea continuă a forței este rezultatul unei „necesități militare inevitabile”. Dincolo de 90 de zile, legea cere încetarea desfășurărilor dacă nu există o declarație de război sau o autorizare. Totuși, Jamshidi subliniază și limita practică a mecanismului: nu există o cale juridică „clară” prin care Congresul să forțeze președintele să respecte obligația de încetare, iar președinți anteriori au susținut că această parte a legii ar fi neconstituțională. Cât de probabilă este o autorizare în Congres Al Jazeera notează că nu este deloc sigur că legislativul va autoriza continuarea acțiunilor militare, în condițiile diviziunilor dintre democrați și republicani. Pe 15 aprilie, o a patra inițiativă bipartizană în Senat de a limita autoritatea lui Trump prin War Powers Resolution a fost respinsă cu 52–47, votul fiind în mare parte pe linii de partid. Democratul Chris Murphy a criticat lipsa de supraveghere a războiului de către conducerea republicană din Senat și a invocat costuri foarte ridicate: „Nu ar trebui să ignorăm cât de extraordinar este faptul că liderii republicani din Senat au refuzat să facă orice supraveghere a unui război care costă miliarde de dolari în fiecare săptămână.” În tabăra republicană, mai mulți aleși au transmis că după expirarea ferestrei de 60 de zile ar fi necesară aprobarea Congresului. Senatorul John Curtis a scris că susține acțiunile președintelui „în apărarea vieților și intereselor americane”, dar nu va susține operațiuni militare dincolo de 60 de zile fără aprobarea Congresului, invocând motive „istorice” și „constituționale”. Congresmanul Don Bacon a declarat presei americane că, „prin lege”, Congresul trebuie fie să aprobe continuarea, fie să oprească operațiunile. „Încetarea focului” și blocada: presiunea militară continuă Deși SUA și Iranul au declarat un armistițiu de două săptămâni pe 8 aprilie, iar Trump a anunțat o prelungire unilaterală în această săptămână, presiunea militară a continuat, în special pe mare, potrivit relatării. Printre episoadele menționate: forțele americane au tras și au capturat nava container Touska, sub pavilion iranian, în nordul Mării Arabiei, în apropierea Strâmtorii Hormuz, în timp ce se îndrepta către portul iranian Bandar Abbas; Trump a spus că nava ar fi ignorat ordinele SUA de a-și modifica tranzitul; operațiunea a urmat impunerii de către Washington a unei blocade navale asupra tuturor porturilor iraniene pe 13 aprilie; Iranul a răspuns capturând două nave comerciale străine în Strâmtoarea Hormuz și mutându-le către coasta iraniană; agenția Reuters este citată cu informația că armata SUA a interceptat cel puțin trei petroliere sub pavilion iranian în apele Asiei, redirecționându-le din zone din apropierea Indiei, Malaeziei și Sri Lankăi. Cum ar putea Casa Albă să ocolească votul Congresului Analiza indică faptul că administrația ar putea invoca alte baze legale pentru a continua operațiunile, în special Authorization for Use of Military Force (AUMF) – autorizări adoptate în 2001 (după atacurile din 11 septembrie) și în 2002 (în contextul Irakului). Acestea au fost folosite de administrații succesive pentru a justifica acțiuni militare diverse. Al Jazeera amintește că, în primul mandat, Trump a folosit AUMF din 2002 pentru a ordona asasinarea generalului iranian Qassem Soleimani la Bagdad, în 2020. Totodată, un raport al Congresului din 2015 a constatat că Barack Obama s-a bazat pe AUMF din 2001 nu doar pentru continuarea operațiunilor în Afganistan, ci și pentru începerea campaniei împotriva ISIS/ISIL, cu posibilitatea extinderii. Publicația trece în revistă și alte precedente: intervenții fără autorizare explicită (de exemplu, campania din fosta Iugoslavie în 1999, sub Bill Clinton) și argumentul administrației Obama că operațiunea din Libia (2011) nu ar fi întrunit definiția legală de „ostilități” în sensul War Powers Resolution, deoarece nu ar fi implicat „schimburi active de foc” cu forțe ostile. Ce urmează În zilele rămase până la 1 mai, presiunea se mută pe două planuri: dacă Trump poate obține o rezoluție comună în Congres pentru continuarea operațiunilor și, dacă nu, ce justificare legală va folosi pentru a menține acțiunile militare sau elementele de constrângere, precum blocada. În paralel, rămâne deschisă întrebarea în ce formă poate continua conflictul, în condițiile în care, potrivit unui expert citat, opinia publică americană ar fi constant împotriva războiului. [...]
Premierul Ilie Bolojan cere miniștrilor să schimbe personalul incompetent, ca măsură de eficientizare a aparatului de stat , în condițiile în care noile portofolii preluate de la PSD ar urma să vină la pachet cu o evaluare internă a oamenilor din ministere, potrivit Știrile Pro TV . Bolojan a spus că fiecare ministru trebuie să facă „o analiză a oamenilor” și, dacă există persoane „incompetente sau rău intenționate”, acestea „trebuie să fie înlocuite”. Mesajul vizează explicit structurile centrale ale statului, în contextul întrebărilor despre eventuale concedieri ale unor persoane asociate PSD. Miza: controlul costurilor și al întârzierilor prin reguli de achiziții În aceeași intervenție, premierul a legat „curățenia” din instituții de modul în care sunt derulate contractele publice, în special pentru a limita întârzierile și depășirile de costuri. El a indicat trei condiții operaționale pentru a reduce riscurile din achiziții: licitații „corecte”; contracte cu „clauze asigurătorii ferme”; aplicarea efectivă a acestor clauze, fără „combinații” cu firmele contractante. Bolojan a susținut că, atunci când autoritatea contractantă nu respectă aceste reguli, „ori lucrările se lungesc, ori costă mult mai mult”, iar în unele cazuri „vin parchetele să facă ordine”. Ce urmează, potrivit premierului Premierul a nuanțat că obiectivul nu este „o acțiune antipolitică de pe zi pe alta”, ci păstrarea și folosirea oamenilor competenți și înlocuirea celor „slabi, indiferent de culoarea politică”, respectiv a celor care „creează probleme”. Articolul nu oferă un calendar sau criterii detaliate de evaluare și nici nu precizează câte posturi ar putea fi vizate. În material este menționată ca sursă News.ro . [...]
Finlanda pregătește relaxarea interdicțiilor privind armele nucleare pe teritoriul său , într-o mișcare cu potențial de a schimba cadrul operațional și juridic al apărării pe flancul nordic al NATO, potrivit Bild . Guvernul de la Helsinki a transmis, printr-un comunicat, că vrea să își asigure „noi opțiuni militare” în Alianță, inclusiv prin permiterea transportului, depozitării și staționării de arme nucleare, după aprobarea Parlamentului. Planul, aflat la nivelul cabinetului finlandez, ar urma să intre în vigoare „cât mai repede posibil” după votul legislativului. Măsura este prezentată ca fiind destinată apărării naționale, apărării colective în NATO sau cooperării militare. Ce se schimbă: de la interdicție totală la posibilitatea de staționare În forma descrisă de publicație, Finlanda urmărește să elimine „interdicții centrale” care, până acum, blocau orice scenariu de prezență nucleară pe teritoriul său. Concret, ar fi permis: transportul armelor nucleare; depozitarea acestora; staționarea lor în Finlanda. Guvernul anunțase încă de la începutul lunii martie că analizează renunțarea la interdicția completă, iar Ministerul Apărării invocase existența unor „obstacole juridice” care ar trebui înlăturate pentru rolul Finlandei în NATO. Contextul de securitate: graniță NATO extinsă cu Rusia Decizia vine pe fondul schimbării de politică de securitate după aderarea Finlandei la NATO în 2023. Odată cu intrarea în Alianță, frontiera NATO cu Rusia a crescut cu aproximativ 1.340 de kilometri, ceea ce a ridicat miza strategică a Finlandei în nordul Europei, în contextul războiului din Ucraina. Un element operațional relevant menționat este achiziția de către Finlanda, decisă în 2021, a 64 de avioane de luptă F-35A din SUA. Potrivit articolului, aceste aeronave sunt proiectate și certificate pentru utilizarea armelor nucleare, ceea ce a alimentat de ani de zile speculații privind o posibilă cooperare nucleară cu Statele Unite. În scenariul unei staționări, flota finlandeză de F-35 ar căpăta o importanță mai mare în cadrul NATO. Reacții din Rusia: avertismente de „escaladare” Publicația notează că nu exista, la momentul relatării, o reacție oficială nouă din partea Kremlinului, însă avertismentele fuseseră formulate anterior. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a descris o posibilă staționare de arme nucleare în Finlanda drept o „escaladare în Europa” și a spus că, dacă Finlanda ar amenința Rusia, Moscova va lua „măsuri adecvate”. În același registru, ambasadorul Rusiei la Helsinki, Pawel Kusnezow, a afirmat în aprilie că și posibilitatea teoretică a armelor nucleare în Finlanda va fi luată în calcul în planificarea nucleară a Rusiei. Ce urmează Următorul pas este votul în Parlamentul finlandez. Abia după această aprobare modificările ar putea intra în vigoare, iar amploarea practică a măsurii (dacă va rămâne la nivel de opțiune juridică sau va fi urmată de decizii de staționare) nu este precizată în material. [...]
Noua lege a salarizării va „îngheța” temporar veniturile peste grilă, pentru a ține cheltuielile de personal în limita angajată , fără tăieri nominale, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan citate de Economedia . Miza imediată este îndeplinirea jalonului din PNRR : adoptarea legii până în vară, de care depinde accesarea a 700 de milioane de euro. Într-un interviu la Europa FM, Bolojan a susținut că legea nu va reduce „niciun venit din sectorul bugetar”, definit ca salariu plus sporuri, dar va corecta diferențele create în timp prin sporuri folosite ca instrument de creștere a veniturilor, nu ca protecție pentru riscuri. Cum ar urma să funcționeze corecția: fără scăderi, dar cu plafonare pentru unii Premierul a explicat că angajații care au în prezent câștiguri „mai mari decât s-ar cuveni” ca urmare a clasificării funcțiilor ar urma să rămână la același nivel de venit până când ceilalți, ale căror salarii vor crește treptat, îi „ajung din urmă”. „Per total această lege nu va scădea niciun venit din sectorul bugetar, care înseamnă salariu plus sporuri. Cei care azi au câștiguri mai mari decât s-ar cuveni (...) să rămână la venitul de acum până vor fi ajunși din urmă de cei cărora le vor crește salariile an de an.” Bolojan a mai spus că în lege ar urma să existe posibilitatea acordării de bonificații pentru anumite categorii din sectorul public cu riscuri mai mari, „așa cum există la cei din sectorul privat”. Constrângerea bugetară invocată: 166 mld. lei și pragul de 8% din PIB Argumentul central al premierului este limita de cheltuieli de personal: România are în acest an cheltuieli de personal de circa 166 mld. lei, „puțin peste 8% din PIB”, iar Guvernul nu ar putea depăși acest procent „conform angajamentelor”. În acest context, Bolojan a indicat că eventualele creșteri viitoare ar depinde de creșterea economică și de reducerea bazei de cheltuieli, dar a sugerat că un avans de 6–8% față de nivelul actual ar fi greu de depășit fără revenirea la împrumuturi scumpe. Calendar: formă „clarificată” săptămâna viitoare, apoi dezbatere publică și Parlament Premierul a afirmat că săptămâna viitoare ar urma să existe o formă clarificată a proiectului de lege, care va fi pusă în dezbatere publică și ulterior trimisă în Parlament. El a menționat și obiectivul unei înțelegeri transpartinice, pentru a evita „măsuri populiste”. În același interviu, Bolojan a făcut referire la presiunea de a livra rapid un pachet de măsuri și a dat exemple de blocare a unor „sinecuri”, menționând ASF și ANRE, dar fără a detalia în materialul citat măsurile concrete sau impactul lor bugetar. [...]
Premierul Ilie Bolojan respinge ideea unor negocieri cu AUR pe moțiunea de cenzură , dar admite că, la nivel personal și în Parlament, menține un dialog „civilizat” și nu poate – și nici nu a încercat – să împiedice discuțiile dintre parlamentari, potrivit news.ro . Mesajul vine în contextul presiunii politice din jurul voturilor pentru moțiune, unde orice contact este interpretat ca posibilă „tranzacție” politică. Declarațiile au fost făcute vineri, la Europa FM, după ce premierul a fost întrebat dacă negociază cu AUR pentru ca partidul să nu voteze moțiunea de cenzură. Bolojan a delimitat „dialogul” informal dintre parlamentari de „abordările instituționale”, susținând că nu a existat o negociere cu AUR pe acest subiect. „Nu am negociat cu AUR aceste lucruri, dar eu întotdeauna, în plan personal, am căutat ca în băncile din Parlament, pe holurile din Parlament să am relaţii civilizate.” Ce spune Bolojan despre discuțiile dintre parlamentari Premierul a insistat că nu a interzis și nici nu ar putea interzice parlamentarilor să discute între ei, inclusiv despre voturi, mai ales într-o perioadă în care miza politică este ridicată. „Nu poate să interzică şi nu a interzis niciodată unor parlamentari să discute între ei, în băncile parlamentare.” Poziții pe teme ridicate de AUR: parlamentari, subvenții, două tururi Întrebat despre condițiile invocate de AUR pentru o eventuală negociere, Bolojan a comentat punctual câteva propuneri: Reducerea numărului de parlamentari : spune că ar fi „un lucru bun”, dar cu menținerea unor echilibre – cel puțin doi senatori în fiecare județ și păstrarea unei ponderi pentru minoritățile naționale, având în vedere că în prezent sunt 17 parlamentari ai minorităților. Tăierea subvențiilor pentru partide : afirmă că au existat deja două reduceri consecutive și pune accent pe transparența cheltuirii banului public. A indicat că s-au redus cu 10% sumele forfetare pentru parlamentari și cu 20% banii pentru partide , fără a exclude reduceri suplimentare. Alegerea primarilor și a președinților de consilii județene în două tururi : consideră că schimbarea sistemului de vot nu rezolvă problemele administrației locale. A argumentat că două tururi pot favoriza schimbarea, dar pot fragmenta scena politică, în timp ce un singur tur favorizează stabilitatea și incumbenta. În ansamblu, poziționarea premierului urmărește să reducă riscul ca discuțiile parlamentare uzuale din jurul unei moțiuni să fie interpretate drept negocieri politice formale, în timp ce își păstrează deschiderea de a comenta teme de reformă aflate în dezbatere. [...]
Afirmația premierului Ilie Bolojan că miniștrii PSD au fost „bruiați din afara Guvernului” indică o problemă de coordonare politică ce poate bloca deciziile executive , într-un moment în care miniștrii social-democrați și-au depus demisiile, joi, la Palatul Victoria , potrivit Economica . Bolojan a spus, într-o intervenție la Europa FM, că a avut „o relație civilizată” cu miniștrii din guvern, dar că aceștia ar fi fost puși „de multe ori în situații în care nu știau cum să reacționeze” la lucrurile convenite în ședințele de guvern, din cauza presiunilor „din zona politică”. Declarațiile sunt relatate de Agerpres. În explicația premierului, miniștrii ar fi fost nevoiți să aleagă între înțelegerile din guvern și „punctajul de partid” care „se bătea cap în cap” cu ce fusese stabilit anterior. Bolojan a adăugat că, în discuțiile avute „în aceste zile” cu mai multe persoane, i s-a transmis „că le pare rău de zona la care s-a ajuns”, în contextul întrebării dacă vreun ministru PSD i-a spus că îi pare rău când a demisionat. Ce semnal dă pentru funcționarea Guvernului Mesajul premierului sugerează o fractură între decizia administrativă și controlul politic, cu efect direct asupra capacității guvernului de a implementa rapid măsuri convenite intern. În termeni operaționali, „bruiajul” descris de Bolojan înseamnă, în practică, risc mai mare de: întârzieri în aplicarea deciziilor luate în guvern; poziții publice contradictorii între miniștri și partid; instabilitate în coordonarea politicilor, inclusiv pe dosare cu impact economic. Bolojan a insistat că respectul în echipă este o condiție de funcționare, „nici în sectorul privat, nici în cel public”, și a reiterat că realizările „cu plusuri, cu minusuri” au fost făcute împreună cu miniștrii. Contextul imediat Potrivit informațiilor din material, miniștrii social-democrați și-au depus demisiile joi, la Palatul Victoria. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre pașii următori sau despre componența viitoare a echipei guvernamentale. [...]
