Știri
Știri din categoria Externe
Programul american de „gold card”, gândit ca o viză permanentă contra cost, a produs până acum un singur beneficiar, deși autoritățile spun că „câteva sute” de persoane au început procedura, potrivit Agerpres. Ritmul foarte lent de emitere ridică semne de întrebare asupra funcționării efective a schemei și asupra capacității administrației de a transforma rapid un instrument cu miză financiară și de control al imigrației într-un flux operațional.
Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, a declarat, la o audiere în fața unei comisii a Camerei Reprezentanților, că „o persoană a primit recent aprobarea” și că există „câteva sute de persoane” care au început procesul de obținere a vizei. Departamentul Comerțului este responsabil de emiterea acestei vize, în parteneriat cu Departamentul de Stat.
„Gold card” este descris ca o viză permanentă pentru Statele Unite, creată după modelul „green card”. Conform informațiilor prezentate, programul a fost anunțat în iunie, inițial pentru persoane dispuse să plătească cinci milioane de dolari, dar forma finală a stabilit costul la un milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei).
Programul a devenit realitate la mijlocul lunii septembrie, odată cu semnarea unui ordin executiv de către președintele Donald Trump, însă a intrat în vigoare abia de la sfârșitul anului 2025. Site-ul guvernamental dedicat menționează că viza permite rezidența permanentă după un proces de „câteva săptămâni”.
Faptul că a fost emis un singur „gold card” de la lansare sugerează fie un filtru administrativ foarte strict, fie o implementare încă nefuncțională la scară, în ciuda prețului ridicat și a interesului declarat (sute de aplicanți în proces).
În paralel, există deja un program similar, EB-5, destinat cetățenilor străini care fac investiții de o anumită sumă în SUA, însă guvernul american susține că acesta este afectat de „prea multe fraude”, în contextul în care combaterea imigrației ilegale este una dintre prioritățile administrației.
Potrivit site-ului dedicat, „gold card” rămâne o viză și poate fi revocat din motive de securitate națională.
Recomandate
Iranul își intensifică mobilizarea internă pe fondul unei noi escaladări cu SUA , cu manifestații aproape zilnice în Teheran și puncte publice unde civilii sunt instruiți să folosească arme, potrivit G4Media . Mișcările vin într-un context de tensiuni crescute după noi amenințări lansate de Donald Trump și pe fondul blocării negocierilor de pace. În capitala iraniană, mii de oameni participă seară de seară la manifestații organizate de autorități, prezentate ca demonstrații de „mobilizare națională”, relatează CNN, citat de Mediafax. În zona Tajrish Square, participanții scandează „Moarte Americii”, afișează steaguri iraniene, iar comercianții vând șepci și simboluri naționale. O tânără citată de CNN spune că este pregătită „să-și sacrifice viața” pentru țară. Instruire cu arme în spații publice și propagandă la televiziunea de stat Potrivit relatărilor citate, în mai multe piețe din Teheran au apărut standuri unde oamenii primesc lecții de bază despre utilizarea armelor automate. La un punct din Vanak Square, o femeie îmbrăcată în chador era învățată să demonteze și să reasambleze o pușcă AK-47 de un instructor mascat în uniformă militară; în apropiere, o fetiță se juca cu un Kalașnikov descărcat. Televiziunea de stat amplifică mesajul de mobilizare: un prezentator de la Ofogh TV a tras în tavanul studioului în timpul unei demonstrații televizate, după instrucțiuni primite de la un membru mascat al Gardienilor Revoluției Islamice. O altă prezentatoare, Mobina Nasiri, a apărut în direct ținând o armă automată și a spus că a primit-o de la participanții la mitingurile din Teheran. Factorul Trump și riscul de escaladare regională Tensiunile s-au accentuat după un mesaj publicat de Donald Trump pe platforma Truth Social, în care a avertizat Iranul că „timpul se scurge” și că, dacă nu acționează rapid, „nu va mai rămâne nimic din ei”. Mesajul este plasat, în relatarea citată, pe fondul blocării negocierilor de pace și al temerilor privind reluarea confruntărilor directe între Iran, SUA și Israel. Societatea, între mobilizare și oboseala de război În paralel cu discursul oficial, apar și voci care cer evitarea unei noi escaladări. Într-un parc din apropierea Muzeului Cinematografiei din Teheran, localnici intervievați de CNN spun că își doresc o viață normală și stabilitate; un tânăr afirmă: „Nu vrem război”, iar o profesoară universitară vorbește despre dorința de a trăi într-o „țară normală” în care copiii să aibă un viitor. Pe fondul zvonurilor despre posibile lovituri americano-israeliene și al eșecului negocierilor diplomatice, relatarea indică un sentiment că războiul „nu s-a încheiat cu adevărat”, iar populația este prinsă între patriotism, teamă și dorința de a evita un nou conflict. [...]
Sosirea emisarului lui Trump la Nuuk reaprinde miza negocierilor economice și militare pentru Groenlanda , într-un moment în care Danemarca, Groenlanda și SUA au deschis discuții la nivel înalt pentru a reduce tensiunile, relatează Reuters . Jeff Landry , emisar special al SUA pentru Groenlanda și guvernator al statului Louisiana, a ajuns duminică în capitala teritoriului arctic, potrivit presei locale citate de Reuters. Landry a fost numit anul trecut de președintele Donald Trump pentru a susține obiectivul de a aduce Groenlanda sub control american, o ambiție respinsă ferm atât de guvernul groenlandez, cât și de cel danez, care au reiterat că insula „nu este de vânzare”. Imagini difuzate de televiziunea publică daneză DR îl arată pe Landry coborând din avion. În programul vizitei figurează participarea la conferința de afaceri „ Future Greenland ”, organizată la Nuuk în 19-20 mai, unde Landry urmează să fie însoțit de ambasadorul SUA în Danemarca, Kenneth Howery. Conferința „Future Greenland” și mesajul economic al SUA Organizatorul conferinței, Business Greenland, a precizat că nu l-a invitat pe Landry, dar că evenimentul este deschis oricui se înscrie. În această săptămână, ambasada SUA la Copenhaga a transmis că Landry și Howery vor avea întâlniri cu „o gamă largă de groenlandezi”, cu obiectivul de a extinde oportunitățile economice, de a construi legături între oameni și de a crește nivelul de înțelegere între Statele Unite și Groenlanda. Negocieri în curs, dar fără întâlniri politice confirmate Pe fondul încercărilor de a calma tensiunile, Groenlanda, Danemarca și SUA au convenit la începutul anului să poarte negocieri diplomatice la nivel înalt pentru a rezolva criza, însă rezultatul acestor discuții nu a fost prezentat până acum. Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat recent că o creștere a prezenței militare americane face parte din negocierile în desfășurare cu Washingtonul. Până la acest moment, nu au fost confirmate întâlniri oficiale între Jeff Landry și politicieni groenlandezi în timpul vizitei sale, potrivit Reuters. [...]
Discuțiile Netanyahu–Trump despre Iran vin pe fondul unor posibile ajustări de sancțiuni care ar putea afecta fluxurile de petrol către China , în condițiile în care președintele SUA a spus că ia în calcul ridicarea sancțiunilor pentru companiile petroliere chineze care cumpără țiței iranian, potrivit The Jerusalem Post . Premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele american Donald Trump au vorbit duminică atât despre evoluțiile legate de Iran, cât și despre vizita lui Trump în China. După convorbire, Trump a publicat pe Truth Social un mesaj cu ton de ultimatum la adresa Teheranului, susținând că „timpul este esențial”. Înaintea apelului, Netanyahu anunțase că urmează să discute cu Trump „ca la fiecare câteva zile” și că va afla „impresiile” acestuia din China, adăugând că Israelul se declară pregătit „pentru orice scenariu”. Ce a adus Trump din vizita în China: acorduri comerciale și un mesaj despre Hormuz Trump s-a întors sâmbătă în SUA după o vizită de stat în China, unde el și președintele Xi Jinping au convenit asupra unei serii de înțelegeri privind tarifele, agricultura și aeronavele. Ministerul Comerțului din China a descris acordurile drept „preliminare” și a precizat că cele două părți au agreat înființarea unui consiliu de investiții și a unui consiliu comercial, pentru a negocia reduceri reciproce de tarife pe produse specifice, dar și tăieri mai largi pentru bunuri nespecificate, inclusiv produse agricole. Un punct sensibil, cu implicații directe pentru piața energetică, este Strâmtoarea Hormuz , rută maritimă vitală pentru transportul de petrol. Trump a afirmat că Xi ar fi fost de acord că Iranul trebuie să deschidă strâmtoarea și că Teheranul nu poate avea o armă nucleară. În paralel, Ministerul de Externe al Chinei a transmis frustrare față de războiul cu Iranul, numindu-l un conflict „care nu ar fi trebuit să se întâmple, nu are niciun motiv să continue”. Miza economică: sancțiuni, petrol iranian și rolul Chinei Trump a mai spus că ia în calcul ridicarea sancțiunilor americane asupra companiilor petroliere chineze care cumpără petrol iranian, subliniind că China este cel mai mare cumpărător de țiței iranian. Întrebat la bordul Air Force One dacă Xi și-a asumat un angajament ferm pentru a pune presiune pe Iran să redeschidă strâmtoarea, Trump a răspuns: „Nu cer nicio favoare, pentru că atunci când ceri favoruri, trebuie să întorci favoruri.” Din perspectiva pieței, o eventuală relaxare a sancțiunilor pentru cumpărătorii chinezi ar putea schimba condițiile de tranzacționare pentru fluxurile de petrol iranian și ar repoziționa China în ecuația de presiune asupra Teheranului, însă materialul nu oferă un calendar sau detalii despre pași concreți. Separat, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a declarat vineri că Iranul ar primi „input” din partea Chinei, adăugând că Teheranul încearcă să dea o șansă diplomației, dar nu are încredere în SUA, pe fondul loviturilor aeriene care au întrerupt runde anterioare de discuții. [...]
Taiwan cere administrației Trump să nu transforme vânzările de arme într-o monedă de schimb cu Beijingul , avertizând că orice slăbire a sprijinului militar american ar crește riscurile pentru securitatea Indo-Pacificului, lanțurile globale de aprovizionare și economia mondială, potrivit Politico . Apelul a fost făcut de președintele Taiwanului, Lai Ching-te , într-o postare pe Facebook, după ce Donald Trump a spus vineri că întârzie aprobarea unei vânzări de arme către Taiwan în valoare de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), pe care o vede ca „instrument de negociere” în relația cu China. Ce a spus Taiwanul și de ce leagă subiectul de economie Lai a argumentat că sprijinul SUA este esențial pentru a contrabalansa presiunea militară tot mai mare a Chinei în regiune și pentru menținerea stabilității. „China nu a abandonat niciodată intenția de a anexa Taiwanul prin forță și continuă să își extindă capacitățile militare.” În același mesaj, liderul taiwanez a legat explicit securitatea din Strâmtoarea Taiwan de efecte economice globale: „Orice act care subminează pacea și stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan [...] va avea un impact semnificativ asupra securității Indo-Pacificului, lanțurilor globale de aprovizionare și economiei mondiale.” Poziția lui Trump și miza negocierii cu Xi Trump a declarat, atât la bordul Air Force One, cât și într-un interviu la Fox News, că nu a aprobat încă tranzacția și că decizia rămâne deschisă. „Nu am aprobat-o încă. Vom vedea ce se întâmplă. S-ar putea să o fac, s-ar putea să nu o fac.” Declarațiile au venit după un summit de două zile la Beijing cu liderul chinez Xi Jinping, întâlnire care, potrivit relatării, a produs puține rezultate concrete. Beijingul cere de mult timp oprirea vânzărilor de arme către Taipei și își susține revendicarea asupra insulei prin intensificarea presiunii militare. Trump a sugerat și că vânzările de arme ar putea încuraja Taiwanul să declare independența formală, scenariu care ar putea declanșa un conflict cu China. Riscuri de politică și de reglementare invocate în articol În material sunt menționate două repere care ar limita spațiul de manevră al Washingtonului: Trump a spus că a discutat „în mare detaliu” cu Xi despre vânzările de arme către Taiwan, lucru prezentat ca o posibilă încălcare a unui angajament din 1982 atribuit fostului președinte Ronald Reagan, potrivit căruia SUA nu ar consulta Beijingul pe aceste tranzacții. O eventuală blocare a livrărilor ar încălca și Taiwan Relations Act din 1979 , care angajează SUA să furnizeze Taiwanului „arme cu caracter defensiv” pentru a descuraja o posibilă agresiune chineză. Separat, reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat la ABC News că afirmațiile lui Trump nu indică o schimbare a politicii americane față de Taiwan: „nu există nicio schimbare în politica americană privind Taiwanul”. Taiwan, prin Lai, și-a reiterat poziția că este deja „o națiune democratică suverană și independentă” și a avertizat asupra consecințelor unei posibile tentative de invazie, pe fondul unor evaluări anterioare ale secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, care a spus anul trecut că un astfel de scenariu ar putea fi „iminent”. [...]
Uniunea Europeană pregătește reguli care ar limita dependența industriei de un singur furnizor – în practică, China – obligând companiile să-și diversifice achizițiile de componente , potrivit Economica . Măsurile ar viza sectoare considerate strategice, precum industria chimică și producătorii de mașini, conform unor surse citate. Ce ar impune noile reguli pentru companii Legislația aflată în lucru ar urma să introducă două constrângeri principale în lanțurile de aprovizionare: cota fiecărui furnizor ar fi limitată la 30–40% ; restul achizițiilor ar trebui făcute de la cel puțin trei furnizori diferiți , care nu trebuie să fie din aceeași țară . Dacă va fi adoptat în această formă, cadrul ar forța companiile să-și redeseneze contractele și logistica, cu efecte directe asupra costurilor și a modului în care sunt gestionate riscurile de aprovizionare. Contextul: tensiuni comerciale și controlul Chinei asupra materiilor prime Reuters notează, în context, că Beijingul a restricționat procesarea unor minerale, a redus uneori exporturile și a controlat prețurile, acțiuni care ar submina eforturile altor țări de a-și diversifica sursele de materii prime folosite la semiconductori, vehicule electrice și armament avansat. Potrivit aceleiași surse, obiectivul ar fi menținerea unor pârghii de presiune. Separat, comisarul european pentru comerț Maros Sefcovic ar pregăti taxe vamale de penalizare pentru produse chimice și mașini-unelte chineze, ca parte a efortului de reducere a deficitului comercial al UE în relația cu China, menționat la un miliard de dolari pe zi (aprox. 4,6 miliarde lei) , și pentru a proteja companiile de „transformarea comerțului într-o armă”, conform articolului citat. Calendar și pașii următori Potrivit informațiilor citate, planurile sunt încă într-o fază incipientă și ar urma să fie prezentate la reuniunea Comisiei Europene din 29 mai , dedicată Chinei, iar liderii UE ar putea să le susțină spre sfârșitul lui iunie. Comisia Europeană nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, mai notează materialul. [...]
Volodimir Zelenski cere includerea Europei în negocierile de pace cu Rusia , pe fondul unui proces de mediere condus de SUA în care Uniunea Europeană – deși principal finanțator al Ucrainei – a fost până acum ținută în afara discuțiilor, potrivit Antena 3 . Mesajul a fost transmis duminică, pe Telegram, după o convorbire telefonică între președintele Ucrainei și președintele Consiliului European, Antonio Costa . Zelenski susține că „Europa trebuie să fie implicată” în negocierile cu Rusia și că este nevoie să se stabilească cine va reprezenta Europa în acest proces. „Este important ca ea să aibă o voce şi o prezenţă puternică în acest proces şi este necesar să se stabilească cine o va reprezenta.” De ce contează: UE plătește o parte majoră a costului, dar nu are loc la masă În material se arată că Uniunea Europeană furnizează „cea mai mare parte a ajutorului financiar şi material pentru Ucraina”, însă a fost exclusă de la negocierile aflate în prezent „într-un impas”. În acest context, solicitarea lui Zelenski ridică o problemă de influență și coordonare: cine decide parametrii unei eventuale păci, dacă actorul care susține financiar și logistic Ucraina nu participă direct la discuții. Diviziuni în interiorul UE privind momentul negocierilor Potrivit aceleiași relatări, unele state membre văd excluderea UE ca pe o oportunitate de a-și crește implicarea, în timp ce altele se opun. Estonia este dată ca exemplu de stat care respinge graba către negocieri. Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna , a declarat sâmbătă, la o conferință anuală de securitate organizată la Tallinn, că nu este momentul pentru discuții, ci pentru presiune asupra Rusiei. „Nu este momentul să discutăm sau să negociem. Este momentul să punem presiune pe Rusia.” „Nu suntem foarte încântaţi de ideea ca toată lumea să se grăbească la Moscova pentru a începe discuţiile, deoarece Rusia este slăbită. Nu este momentul potrivit.” Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă o decizie privind formatul de reprezentare al Europei în negocieri, însă Zelenski indică drept pas necesar stabilirea unui reprezentant european, pentru ca UE să aibă „o voce” în procesul de pace. [...]
