Știri
Știri din categoria Externe
Programul american de „gold card”, gândit ca o viză permanentă contra cost, a produs până acum un singur beneficiar, deși autoritățile spun că „câteva sute” de persoane au început procedura, potrivit Agerpres. Ritmul foarte lent de emitere ridică semne de întrebare asupra funcționării efective a schemei și asupra capacității administrației de a transforma rapid un instrument cu miză financiară și de control al imigrației într-un flux operațional.
Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, a declarat, la o audiere în fața unei comisii a Camerei Reprezentanților, că „o persoană a primit recent aprobarea” și că există „câteva sute de persoane” care au început procesul de obținere a vizei. Departamentul Comerțului este responsabil de emiterea acestei vize, în parteneriat cu Departamentul de Stat.
„Gold card” este descris ca o viză permanentă pentru Statele Unite, creată după modelul „green card”. Conform informațiilor prezentate, programul a fost anunțat în iunie, inițial pentru persoane dispuse să plătească cinci milioane de dolari, dar forma finală a stabilit costul la un milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei).
Programul a devenit realitate la mijlocul lunii septembrie, odată cu semnarea unui ordin executiv de către președintele Donald Trump, însă a intrat în vigoare abia de la sfârșitul anului 2025. Site-ul guvernamental dedicat menționează că viza permite rezidența permanentă după un proces de „câteva săptămâni”.
Faptul că a fost emis un singur „gold card” de la lansare sugerează fie un filtru administrativ foarte strict, fie o implementare încă nefuncțională la scară, în ciuda prețului ridicat și a interesului declarat (sute de aplicanți în proces).
În paralel, există deja un program similar, EB-5, destinat cetățenilor străini care fac investiții de o anumită sumă în SUA, însă guvernul american susține că acesta este afectat de „prea multe fraude”, în contextul în care combaterea imigrației ilegale este una dintre prioritățile administrației.
Potrivit site-ului dedicat, „gold card” rămâne o viză și poate fi revocat din motive de securitate națională.
Recomandate
Amenințarea Israelului de a lovi infrastructura energetică a Iranului ridică riscul unui nou șoc în Strâmtoarea Ormuz , cu efect direct asupra fluxurilor de transport maritim și, implicit, asupra piețelor de energie, potrivit Știrile Pro TV . În material se arată că președintele american Donald Trump nu a indicat o dată-limită pentru acceptarea condițiilor SUA de către Iran, dar a susținut că Statele Unite „controlează complet Strâmtoarea Ormuz”. În același timp, liderii iranieni au transmis că nu acceptă „pretențiile maximale” ale lui Trump. Într-o postare pe propria rețea socială, Trump a scris că „are tot timpul din lume” pentru a încheia conflictul și a avertizat că, dacă Iranul nu vrea un acord, îl va „termina tot militar”. El a mai afirmat că problema majoră este lipsa de claritate privind cine decide la Teheran, descriind conducerea iraniană ca fiind în „haos”. Pregătiri militare și ținte economice Potrivit presei din Tel Aviv, citată în material, în ultimele zile au ajuns în Israel zeci de avioane americane de alimentare și transport. În acest context, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz , a declarat că țintele sunt „marcate” și că Israelul așteaptă „undă verde” din partea Statelor Unite. Katz a indicat explicit o direcție de escaladare cu impact economic, afirmând că Israelul vizează: bombardarea „instalațiilor centrale de energie și electricitate”; „zdrobirea infrastructurilor economice naționale” ale Iranului. „Ne propunem să readucem Iranul în epoca de piatră prin bombardarea instalațiilor centrale de energie și electricitate și prin zdrobirea infrastructurilor economice naționale.” Strâmtoarea Ormuz: trafic blocat și planuri pentru redeschidere Pe fondul tensiunilor, materialul notează că sute de nave cu aproximativ 20.000 de marinari sunt blocate de mai bine de o lună în Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru transportul maritim. Din Cipru, unde participa la summitul informal al liderilor UE, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că 49 de state vor contribui la reluarea traficului în Strâmtoarea Ormuz după încheierea războiului și că „planificarea militară și tactică” este în curs pentru implementarea planului convenit. „Redeschiderea strâmtorii Ormuz trebuie să se facă în bune condiții și nu prin blocade țintite sau prin alte mijloace.” Poziția Iranului și incertitudinea negocierilor În replică la afirmațiile lui Trump despre divergențe interne, mai mulți oficiali iranieni au susținut public că la Teheran nu există facțiuni aflate în conflict. Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a vorbit despre „unitatea de fier” a națiunii și a guvernului și a spus că Iranul îl va face pe „agresor” să regrete acțiunile sale. Separat, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că Iranul acceptă încetarea focului doar dacă este „un prim pas” către încheierea războiului „pe toate fronturile”, menționând cerințe precum despăgubiri, controlul Strâmtorii Ormuz și ridicarea sancțiunilor. Materialul subliniază că nu este clar când vor fi reluate negocierile. [...]
Invitarea lui Vladimir Putin la G20-ul găzduit de SUA redeschide o miză de reglementare și politică externă : Washingtonul confirmă că Rusia, ca membră a grupului, va fi invitată la summitul liderilor din decembrie, iar faptul că SUA nu sunt parte la Curtea Penală Internațională (CPI) elimină obligația legală de a-l reține pe liderul rus dacă ar intra pe teritoriul american, potrivit HotNews . Statele Unite sunt gazda G20 în 2026, iar președintele Donald Trump a anunțat că summitul liderilor este programat pentru 14-15 decembrie, la complexul său National Doral din Florida . Un înalt oficial al administrației Trump a spus că „toți membrii G20 vor fi invitați” la reuniunile ministeriale și la summit, însă, deocamdată, invitațiile oficiale nu au fost trimise. Ce spune Trump despre o eventuală prezență a lui Putin Deși administrația confirmă invitația, Trump s-a declarat sceptic că Putin va veni. „Nu știu dacă va veni. Sincer să fiu, mă îndoiesc că ar veni.” În același schimb cu reporterii, Trump a adăugat că ar saluta totuși o astfel de vizită. „Dacă ar veni, probabil ar fi foarte util.” Trump a reluat și criticile la adresa fostului președinte Barack Obama pentru excluderea Rusiei din G8 în 2014, după anexarea Crimeei, afirmând că Putin „a fost foarte jignit” de acea decizie. De ce contează: CPI, statutul SUA și precedentul ultimilor ani Rusia nu a mai participat fizic la summituri G20 din 2019, inițial pe fondul pandemiei, apoi în contextul invaziei Ucrainei din 2022 și al mandatului de arestare emis ulterior pe numele lui Putin de Curtea Penală Internațională. În acest context, un element practic important este că SUA nu sunt membre ale CPI și, prin urmare, nu ar avea obligația de a-l reține pe Putin dacă acesta ar ajunge în Statele Unite, notează materialul. Poziția Kremlinului: decizia nu este luată Kremlinul a transmis anterior că Putin nu a decis încă dacă va participa la summitul din decembrie. Viceministrul rus de externe Aleksandr Pankin a indicat că Rusia ar fi fost invitată „la cel mai înalt nivel”, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că o decizie privind formatul participării va fi luată mai aproape de summit. Pentru context, HotNews amintește declarațiile Kremlinului într-un material separat, disponibil aici . [...]
Donald Trump a exclus folosirea armelor nucleare în războiul cu Iranul , susținând că SUA au obținut rezultate „în mod convențional” și că o armă nucleară „nu ar trebui niciodată” utilizată de nimeni, potrivit The Jerusalem Post . Declarațiile au fost făcute joi, la Casa Albă , după ce Trump a fost întrebat direct dacă ar recurge la o astfel de armă. Președintele american a răspuns că nu ar face-o și a argumentat că Iranul a fost „decimat” fără a fi nevoie de escaladare nucleară. Pe linia presiunii militare, Trump a afirmat că Iranul ar fi putut să-și „încarce” arsenalul „puțin” în timpul unui armistițiu de două săptămâni, dar a adăugat că armata americană ar putea elimina rapid eventualele rezerve refăcute. În același context, el a susținut că marina, forțele aeriene și apărarea antiaeriană ale Iranului „au dispărut”. Semnal politic: limită declarată de escaladare, dar fără grabă la negocieri Mesajul privind neutilizarea armelor nucleare funcționează ca o limită publică de escaladare, însă Trump a indicat că nu vrea să fie presat în privința unui acord de pace pe termen lung cu Iranul, răspunzând: „Nu mă grăbiți”. Totodată, el a spus că urmărește „cel mai bun acord” și că ar putea încheia unul „chiar acum”, dar preferă un aranjament „care să dureze”. Context: retorică despre riscul unui „holocaust nuclear” și poziționări Israel–Iran În aceeași intervenție, Trump a invocat scenarii de tip „holocaust nuclear” în Europa, menționând orașe precum Londra și Paris, dar și ținte „în diverse locuri din Germania”. Materialul mai notează că premierul israelian Benjamin Netanyahu a vorbit în ultimele săptămâni despre amenințarea nucleară a Iranului și a susținut că, în absența unor lovituri ale SUA și Israelului, numele unor facilități nucleare iraniene ar putea ajunge asociate cu memoria Holocaustului. [...]
Armistițiul dintre Israel și Liban a fost prelungit cu trei săptămâni , într-o mișcare prin care Washingtonul încearcă să țină sub control riscul reluării luptelor și să creeze spațiu pentru negocieri paralele, inclusiv pe dosarul Iran, potrivit Axios . Președintele Donald Trump a făcut anunțul după ce i-a primit la Casa Albă pe ambasadorii Israelului și Libanului, într-o întâlnire la care au participat și secretarul de stat Marco Rubio, vicepreședintele Vance, ambasadorul SUA în Israel Mike Huckabee și ambasadorul SUA în Liban Michel Issa. De ce contează: legătura cu negocierile și riscul de escaladare Administrația americană urmărește două obiective prin extinderea armistițiului: să avanseze discuțiile directe Israel–Liban și să evite ca o reaprindere a conflictului să afecteze efortul de a ajunge la o înțelegere cu Iranul, notează publicația. Deși cele două piste sunt prezentate oficial ca separate, Iranul susține că atacurile israeliene în Liban ar încălca armistițiul său cu SUA. În schimb, SUA și Israelul argumentează că armistițiul SUA–Iran nu acoperă operațiunile Israelului împotriva Hezbollah , pe care le plasează în contextul unor discuții distincte cu guvernul libanez. Ce s-a întâmplat la Washington Întâlnirea dintre ambasadorii israelian și libanez urma să aibă loc joi la Departamentul de Stat, pentru a doua rundă de discuții între cele două părți. Cu aproximativ trei ore înainte, reuniunea a fost mutată la Casa Albă, iar participanților li s-a comunicat că Trump se va alătura, potrivit unor oficiali americani citați de Axios. După întâlnire, Trump a transmis pe Truth Social că armistițiul va fi extins cu „TREI SĂPTĂMÂNI” și că SUA vor lucra cu Libanul pentru a-l ajuta să se protejeze de Hezbollah. Ce urmează și care sunt blocajele Trump a spus că își dorește să-i primească „în viitorul apropiat” pe premierul israelian Benjamin Netanyahu și pe președintele libanez Joseph Aoun și a indicat că o astfel de întâlnire ar putea avea loc în intervalul celor trei săptămâni de armistițiu extins. Totuși, oficiali libanezi au semnalat că o reuniune trilaterală este improbabilă atât timp cât Israelul ocupă 6% din teritoriul Libanului și continuă loviturile acolo, în pofida armistițiului, potrivit aceleiași surse. În plus, Trump a reacționat surprins când a fost întrebat despre o lege libaneză care interzice contactele cu Israelul și le-a cerut lui Rubio și altor oficiali să lucreze pentru anularea ei, demers descris ca dificil politic în interiorul Libanului. Tensiuni pe teren, în pofida armistițiului Cu puțin timp înaintea întâlnirii de la Casa Albă, Hezbollah a lansat mai multe rachete spre sate israeliene de la graniță, iar armata israeliană a răspuns cu lovituri aeriene asupra lansatoarelor, relatează Axios. Trump a spus că Israelul va trebui să se apere dacă este atacat în timpul armistițiului, dar a insistat ca reacția să fie „atentă” și „chirurgicală”. [...]
O convorbire interceptată sugerează că recruții străini din armata rusă sunt împinși spre misiuni de asalt cu risc ridicat , inclusiv prin violență și intimidare, potrivit Digi24 , care citează o înregistrare făcută publică de Serviciul de Informații Militare al Ucrainei (HUR) și relatată de Kyiv Post . În materialul prezentat de HUR, comandanți ruși discută despre modul în care ar trebui „gestionați” luptătorii străini descriși ca reticenți să execute sarcinile primite. În conversație, un superior îi cere unui subordonat să se pregătească pentru sosirea „specialiștilor străini” și îl întreabă dacă îi poate obliga să îndeplinească misiunile. Înregistrarea surprinde și o referire explicită la folosirea forței pentru a impune disciplina, inclusiv fraza care dă titlul articolului, despre „bătaie” și necesitatea de a-i menține apți de luptă. Mesajul general al discuției, potrivit interpretării HUR, este că presiunea asupra celor care refuză misiuni ar fi o practică acceptată. Ce indică interceptarea despre modul de operare Serviciile de informații ucrainene susțin că episodul ar reflecta o tendință mai largă în rândul trupelor ruse: utilizarea intimidării și a violenței fizice ca instrumente pentru a forța participarea la misiuni de luptă, inclusiv în cazul cetățenilor străini recrutați pentru războiul din Ucraina. Autenticitatea înregistrării nu a putut fi verificată independent , precizează sursa. Context: recrutarea de străini și miza „stimulentelor financiare” În contextul invaziei la scară largă, Rusia ar fi încercat să-și completeze efectivele cu recruți străini, inclusiv din Africa, Asia și Orientul Mijlociu, „adesea atrași de stimulente financiare”, potrivit informațiilor prezentate. HUR afirmă că a avertizat cetățenii străini să nu călătorească în Rusia pentru muncă sau serviciu militar și îi îndeamnă pe cei deja aflați acolo să se predea prin canale oficiale, inclusiv prin inițiativa „Vreau să trăiesc”. Mărturii din captivitate, invocate ca exemplu În sprijinul contextului, Digi24 amintește că jurnalista Katerina Zakharchenko de la Kyiv Post a relatat anterior despre luptători străini capturați în Ucraina după ce au luptat de partea Rusiei. Sunt menționate două cazuri: un bărbat din Ghana, care ar fi semnat un contract cu Ministerul Apărării din Rusia pe fondul dificultăților financiare; un bărbat din Egipt, care ar fi spus că problemele de viză l-au împins spre înrolare în schimbul cetățeniei și care ar fi transmis mesajul „Nu mergeți la război”. Aceste relatări sunt prezentate ca exemple despre motivațiile inițiale și schimbarea percepțiilor în captivitate, fără ca materialul să ofere date agregate despre amploarea fenomenului. [...]
Iran încearcă să contracareze riscul de escaladare în Golf, pe fondul blocadei americane și al tensiunilor din Hormuz , respingând public ideea unei rupturi în conducerea de la Teheran, într-un moment în care incertitudinea împinge din nou prețurile petrolului în sus, potrivit Al Jazeera . Președintele Masoud Pezeshkian , ministrul de Externe Abbas Araghchi și președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, au transmis mesaje care contestă afirmațiile președintelui SUA, Donald Trump, despre „neînțelegeri majore” între liderii iranieni. Pezeshkian și Ghalibaf au distribuit același mesaj publicat pe X de Consiliul Suprem de Securitate Națională, care susține că în Iran „nu există radicali sau moderați” și că statul acționează cu „unitatea de fier” a națiunii și guvernului, „cu obediență completă” față de liderul suprem. În aceeași linie, prim-vicepreședintele Mohammad Reza Aref a adăugat un mesaj în limba engleză, în care a descris diversitatea politică drept „democrație”, dar a insistat că „în vremuri de pericol” iranienii sunt „o singură mână” și „un singur suflet”. Miza: blocada, negocierile blocate și presiunea economică Dincolo de disputa de comunicare, contextul este unul de impas diplomatic și presiune economică. Trump și echipa sa au repetat în ultimele zile că ar exista o luptă internă între „moderați” și „durii” de la Teheran, iar această narativă ar putea fi folosită pentru a justifica prelungirea armistițiului și pentru a transfera către Iran responsabilitatea pentru lipsa progreselor în negocieri. Teheranul susține însă că discuțiile – programate anterior să aibă loc în Pakistan – nu se mai țin din cauza blocadei SUA asupra porturilor iraniene. În acest cadru, Araghchi a respins explicit ideea unei rupturi între armată și conducerea politică, afirmând că „instituțiile statului” acționează „cu unitate, scop și disciplină” și că „frontul militar și diplomația sunt pe deplin coordonate”. Riscul de escaladare în Hormuz și efectul asupra petrolului Armistițiul rămâne fragil. Apărările antiaeriene au fost activate deasupra Teheranului, fără confirmare oficială a unui atac, notează publicația. În paralel, Trump a declarat că armata americană va „împușca și ucide” ambarcațiuni iraniene care ar pune mine în Strâmtoarea Hormuz , un scenariu care ar putea declanșa reacții. Al Jazeera mai relatează că prețurile petrolului cresc din nou pe fondul incertitudinii și al „dublei blocade” în Golf: o eventuală închidere a Hormuz de către Iran și asediul naval american asupra porturilor iraniene. Separat, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a spus că Israelul așteaptă „undă verde” de la Trump pentru reluarea războiului, afirmând că armata israeliană este pregătită și că „ținte sunt marcate”, potrivit Times of Israel, citat de Al Jazeera. Context politic la Teheran: absența liderului suprem Liderul suprem Mojtaba Khamenei nu a apărut public de când l-a înlocuit pe tatăl său, Ali Khamenei, ucis în lovituri SUA-Israel pe 28 februarie. Oficiali americani au spus că Mojtaba Khamenei ar fi fost rănit și „desfigurat” în atac, iar The New York Times a relatat, citând oficiali iranieni neidentificați, că acesta ar fi grav rănit, dar „mental lucid”. În acest context, mesajele de „unitate” ale conducerii iraniene urmăresc să reducă percepția de vulnerabilitate internă exact când riscul de escaladare militară și presiunea economică asupra regiunii se amplifică. [...]
