Știri
Știri din categoria Externe
Programul american de „gold card”, gândit ca o viză permanentă contra cost, a produs până acum un singur beneficiar, deși autoritățile spun că „câteva sute” de persoane au început procedura, potrivit Agerpres. Ritmul foarte lent de emitere ridică semne de întrebare asupra funcționării efective a schemei și asupra capacității administrației de a transforma rapid un instrument cu miză financiară și de control al imigrației într-un flux operațional.
Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, a declarat, la o audiere în fața unei comisii a Camerei Reprezentanților, că „o persoană a primit recent aprobarea” și că există „câteva sute de persoane” care au început procesul de obținere a vizei. Departamentul Comerțului este responsabil de emiterea acestei vize, în parteneriat cu Departamentul de Stat.
„Gold card” este descris ca o viză permanentă pentru Statele Unite, creată după modelul „green card”. Conform informațiilor prezentate, programul a fost anunțat în iunie, inițial pentru persoane dispuse să plătească cinci milioane de dolari, dar forma finală a stabilit costul la un milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei).
Programul a devenit realitate la mijlocul lunii septembrie, odată cu semnarea unui ordin executiv de către președintele Donald Trump, însă a intrat în vigoare abia de la sfârșitul anului 2025. Site-ul guvernamental dedicat menționează că viza permite rezidența permanentă după un proces de „câteva săptămâni”.
Faptul că a fost emis un singur „gold card” de la lansare sugerează fie un filtru administrativ foarte strict, fie o implementare încă nefuncțională la scară, în ciuda prețului ridicat și a interesului declarat (sute de aplicanți în proces).
În paralel, există deja un program similar, EB-5, destinat cetățenilor străini care fac investiții de o anumită sumă în SUA, însă guvernul american susține că acesta este afectat de „prea multe fraude”, în contextul în care combaterea imigrației ilegale este una dintre prioritățile administrației.
Potrivit site-ului dedicat, „gold card” rămâne o viză și poate fi revocat din motive de securitate națională.
Recomandate
G7 promite să înăsprească sancțiunile pe petrol și gaze rusești, ceea ce poate afecta fluxurile energetice și costurile. La summitul de la Évian-les-Bains, liderii G7 – inclusiv președintele american Donald Trump – au semnat o declarație comună prin care își asumă intensificarea sprijinului militar pentru Ucraina și creșterea presiunii economice asupra Rusiei, potrivit Digi24 . În document, liderii afirmă că sunt „uniți” în sprijinul pentru Ucraina și că se angajează să „crească presiunea asupra economiei de război rusești”, inclusiv prin întărirea sancțiunilor, „pe cele asupra sectoarelor petrolului și gazelor”. Ce înseamnă, practic, angajamentul G7 Declarația include promisiunea de a crește livrările către Ucraina de: capacități de apărare aeriană, sisteme și interceptoare suplimentare; capabilități cu rază lungă de acțiune. De asemenea, liderii spun că vor lua în considerare extinderea către Ucraina a beneficiului licențelor pentru a permite o creștere a producției militare ucrainene. Legătura cu Ormuz și de ce apare Trump în declarație Documentul îl menționează pe Donald Trump de trei ori și leagă posibilitatea unor măsuri economice suplimentare împotriva Rusiei de acordul dintre SUA și Iran privind încetarea ostilităților, notează Politico (citat de Digi24). În declarație se arată că, odată cu redeschiderea Strâmtorii Ormuz , ar fi „momentul potrivit” pentru pași economici suplimentari. Separat, în contextul summitului, Trump a sugerat că este gata să reinstaureze sancțiunile asupra petrolului rusesc , sancțiuni pe care Washingtonul le suspendase anterior până la mijlocul lunii iunie. Energie și securitatea rutelor comerciale: misiune navală și alternative de aprovizionare Declarația salută acordul SUA–Iran și susține o misiune internațională condusă de Regatul Unit și Franța pentru protejarea navelor și facilitarea comerțului în Strâmtoarea Ormuz. Liderii cer și o rută alternativă de aprovizionare cu energie și menționează „potențialul Canadei” de a furniza capacități suplimentare semnificative piețelor globale în următorii ani. Ce urmează la summit Pe lângă declarația geopolitică, liderii reuniți la Évian au convenit asupra unor declarații tematice (parteneriate globale, combaterea cancerului, coordonarea răspunsului la Ebola, lupta împotriva traficului de droguri și a introducerii ilegale de migranți). Pentru miercuri, este așteptată adoptarea unor declarații privind mineralele critice și protecția copiilor online. [...]
Sala de bal de la Casa Albă ar putea ajunge la 600 de milioane de dolari (aprox. 2,76 miliarde lei), iar documente interne indică o finanțare publică de circa 50% , deși proiectul a fost prezentat ca bazat pe donații private, potrivit HotNews , care citează The Washington Post și AFP. Un rezumat al proiectului, întocmit pentru administrația republicană de către antreprenor și obținut de The Washington Post, estima la începutul lunii martie un cost total de 600 de milioane de dolari, jumătate urmând să fie suportată de contribuabilii americani. În același timp, documente ale companiei Clark Construction arată că estimările interne au fost „semnificativ mai mari” decât cele recunoscute public de reprezentanții administrației sau în documentele depuse în instanțe. De la 200 la 600 de milioane de dolari: cum s-a umflat bugetul Proiectul, descris drept unul dintre cele mai ambițioase derulate la Casa Albă în peste un secol, a crescut ca anvergură pe parcurs. Bugetul provizoriu, care ar fi urmat să fie finanțat în principal din donații private, urcase deja de la 200 de milioane la 400 de milioane de dolari, înainte ca documentele citate să indice un total de 600 de milioane de dolari. Donald Trump a numit proiectul, în ianuarie, „un cadou pentru Statele Unite” și l-a apărat public în mod repetat. Cine plătește și ce spune administrația Contactat de The Washington Post, biroul de presă al Casei Albe a reiterat că finanțarea ar proveni de la „președintele Trump și de la patrioți americani generoși (…), în valoare de aproximativ 400 de milioane de dolari”. Contractantul a transmis că detaliile sunt confidențiale și a redirecționat întrebările către reprezentanții administrației americane. Dispute în instanță și argumentul „securității naționale” Construcția a fost contestată în instanță de National Trust for Historic Preservation (NTHP), organizație non-profit mandatată de Congresul SUA pentru conservarea clădirilor istorice. În plus, după un atac comis la sfârșitul lunii aprilie, la dineul corespondenților de presă (într-un hotel din Washington), guvernul american invocă imperative de „securitate națională” pentru a obține eliminarea obstacolelor din calea proiectului. HotNews amintește și că proiectul a stârnit proteste după demolarea cu buldozerul a unei aripi a Casei Albe, pentru a face loc unei săli menite să găzduiască până la 1.000 de persoane la recepții și dineuri. Pentru context, șantierul a fost anterior blocat de un judecător, într-un dosar separat relatat de HotNews . [...]
Ministerul de Externe leagă redeschiderea Strâmtorii Ormuz de stabilizarea prețurilor la energie , într-o reacție la memorandumul de înțelegere convenit între SUA și Iran, potrivit Digi24 . MAE susține că reluarea rapidă a traficului maritim și comercial, „negrevat de taxe”, este „vitală” atât pentru stabilitatea regională, cât și pentru economia globală. În comunicatul citat, ministerul indică două efecte economice directe ale deblocării rutei: „stabilizarea treptată a prețurilor la energie” și „accesul la timp la îngrășămintele necesare în agricultură”. Mesajul plasează Strâmtoarea Ormuz în centrul lanțurilor de aprovizionare cu resurse energetice și inputuri agricole, cu impact în costuri și inflație. Poziționarea României în formatul „E-4” MAE mai precizează că România a subscris, alături de alte 25 de state, la declarația liderilor adoptată de Franța, Marea Britanie, Germania și Italia (E-4), privind înțelegerea de pace SUA–Iran și „mecanismele comune” pentru asigurarea tranzitului în condiții de siguranță și coordonarea eforturilor diplomatice. Ce urmează, potrivit anunțului de la Washington Președintele american Donald Trump a anunțat luni că acordul SUA–Iran a fost semnat și că Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă total. „Acordul a fost semnat. Și strâmtoarea este deja parțial deschisă, după cum știți. Vineri, va fi deschisă complet”, a declarat acesta. [...]
Seulul încearcă să relanseze canalul diplomatic cu Phenianul printr-o implicare directă a lui Trump , după ce președintele sud-coreean Lee Jae Myung i-a cerut liderului american să „preia inițiativa” pentru o soluție pașnică a problemei nord-coreene, potrivit Digi24 . Solicitarea a fost făcută în marja summitului G7 de la Evian (Franța), unde Donald Trump l-a întrebat pe omologul său sud-coreean despre evoluția relațiilor intercoreene, potrivit biroului prezidențial din Seul. În același schimb, Lee a invocat precedentul „conflictului din Orientul Mijlociu”, susținând că Trump ar putea juca un rol similar și în dosarul nord-coreean. Biroul prezidențial sud-coreean a transmis că Trump „și-a exprimat angajamentul” de a lucra pentru o reglementare a problemei nord-coreene. În paralel, la scurt timp după anunțarea unei înțelegeri cu Iranul, președintele SUA a publicat pe rețelele sociale o fotografie din 2018 în care apare alături de liderul nord-coreean Kim Jong Un, fără explicații suplimentare. De ce este dificilă o relansare a negocierilor În material este citat Yang Moo-jin, fost președinte al Universității de studii nord-coreene din Seul, care apreciază că, din perspectiva Phenianului, „nu există practic niciun motiv” pentru o întâlnire cu Statele Unite. Contextul rămâne complicat: Lee Jae Myung încearcă să îmbunătățească relațiile cu Coreea de Nord după deteriorarea lor sub predecesorul său, Yoon Suk Yeol , însă Phenianul a desemnat Coreea de Sud drept „cel mai ostil” dușman și a avertizat că va răspunde „fără milă” la ceea ce consideră provocări. Context regional: poziția Phenianului și sprijinul extern Coreea de Nord s-a declarat în repetate rânduri „stat nuclear ireversibil” după eșecul summitului din 2019 dintre Kim Jong Un și Donald Trump, pe fondul dezacordurilor privind denuclearizarea și ridicarea sancțiunilor. Ulterior, Kim a beneficiat de sprijin din partea Moscovei, după trimiterea a mii de soldați nord-coreeni pentru a sprijini forțele ruse împotriva Ucrainei, potrivit AFP, citată de Digi24. În același timp, președintele chinez Xi Jinping , primit cu fast în Coreea de Nord la începutul lunii iunie, și-a exprimat dorința de a duce relațiile cu Phenianul la „noi culmi”, mai notează sursa. [...]
Schimbarea de ton a lui Donald Trump la G7 poate redesena linia occidentală față de Ucraina , într-un moment în care Washingtonul și partenerii europeni par să evalueze mai favorabil poziția Kievului pe front, potrivit Adevărul . Președintele SUA nu mai crede că Rusia poate obține o victorie militară decisivă, o repoziționare cu potențial de impact asupra agendei diplomatice și a presiunii exercitate asupra Moscovei. Schimbarea este prezentată ca o ruptură față de poziția exprimată de Trump după întâlnirea cu Vladimir Putin din Alaska, în 2025, când susținea că Ucraina „nu are cărți” și ar fi nevoită să accepte concesii teritoriale pentru a pune capăt conflictului . Ce s-a schimbat în evaluarea SUA și a europenilor Potrivit surselor citate de Bloomberg , atât Statele Unite, cât și partenerii europeni consideră acum că poziția Ucrainei pe câmpul de luptă s-a consolidat, în timp ce capacitatea Rusiei de a-și atinge obiectivele militare „se erodează treptat”. În același timp, Adevărul notează că schimbarea de perspectivă a devenit vizibilă în timpul summitului G7 din Franța, în contextul întrevederii dintre Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Factorul care a accelerat repoziționarea: întâlnirea cu Zelenski În discuția cu Zelenski, lui Trump i-au fost prezentate imagini cu distrugerile provocate de atacurile rusești asupra Catedralei Adormirii Maicii Domnului din Lavra Pecerska de la Kiev , fotografii care, potrivit surselor citate, l-au impresionat și ar fi contribuit la schimbarea percepției sale asupra conflictului. Jurnalistul și comentatorul politic ucrainean Ivan Yakovina apreciază că administrația americană ar putea să își modifice în curând și politica față de Rusia , dacă orientarea actuală a lui Trump se menține. „În acest moment, evaluările și opiniile sale despre Ucraina sunt pozitive. Dacă nu își schimbă radical poziția, este posibil să asistăm la lansarea unei campanii de presiune asupra lui Putin.” Mesajul public al lui Trump: „Rusia trebuie să facă o înțelegere” Potrivit The Independent , Trump a declarat la G7 că Rusia trebuie să ajungă la un acord cu Ucraina și a descris întâlnirea cu Zelenski drept una „foarte bună”. El a mai spus că atenția sa se concentrează din nou asupra războiului din Ucraina și că va face tot posibilul pentru a contribui la găsirea unei soluții. „Rusia trebuie să facă o înțelegere. Rusia a suferit pierderi umane enorme, la fel ca și Ucraina.” În aceeași logică, Trump a sugerat că un eventual acord de pace ar putea deveni următoarea mare prioritate diplomatică după dosarul Iranului și a avertizat că Rusia riscă să continue să piardă un număr „masiv” de soldați dacă războiul se prelungește. [...]
Parlamentul European a condiționat acordul comercial UE–SUA de o „clauză de expirare” și de reguli pentru reducerea tarifelor la oțel și aluminiu , într-o încercare de a limita riscurile pentru industrie și de a păstra pârghii de reacție dacă Washingtonul menține taxele pe derivate din oțel, potrivit Adevărul . Eurodeputații au dat marți aprobarea finală pentru implementarea acordului convenit în iulie anul trecut cu Donald Trump, pe fondul presiunii unui termen-limită: dacă înțelegerea nu era aprobată până la 4 iulie, exista amenințarea unor tarife majorate, notează The Guardian. Ce condiții a impus Parlamentul European Votul a venit cu două condiții principale: „Clauză de expirare” : acordul încetează să se aplice la 31 decembrie 2029 , dacă nu este reînnoit. „Condiții clare” pentru reducerea tarifelor la produsele care conțin oțel și aluminiu , taxe introduse de Trump invocând legislația de securitate națională. Cum arată, în esență, regimul tarifar din acord Conform înțelegerii: SUA aplică un tarif de 15% pentru majoritatea exporturilor din UE. UE reduce la 0% taxele de import pentru unele bunuri americane, inclusiv anumite produse agricole și o gamă largă de produse din pescuit . Acordul urmează să fie adoptat oficial de liderii UE la reuniunea de joi de la Bruxelles. Pârghii pentru Comisia Europeană și evaluări cerute de Parlament Textul votat prevede că Comisia Europeană poate suspenda preferințele tarifare pentru bunurile americane până la 31 decembrie 2026 , dacă SUA continuă să aplice taxe pe derivatele din oțel. Comisia trebuie să prezinte un raport Parlamentului până la 1 decembrie . Separat, până la 30 iunie 2029 , Comisia este obligată să evalueze impactul asupra industriei UE al tarifelor de 0% pentru bunurile americane din agricultură și asupra întreprinderilor mici și mijlocii . Context: ratificare tensionată și o decizie a Curții Supreme din SUA Procesul a fost suspendat de două ori anul acesta în comisia pentru comerț internațional: o dată în semn de protest față de amenințarea lui Trump de a impune tarife mai mari în ianuarie, și a doua oară din cauza amenințărilor privind preluarea Groenlandei. Deși Curtea Supremă din SUA a decis deja că tariful de 15% aflat la baza acordului este ilegal, UE a acceptat menținerea înțelegerii, în încercarea de a asigura stabilitate pentru mediul de afaceri și industrie, potrivit sursei. [...]
