Știri
Știri din categoria Externe
Programul american de „gold card”, gândit ca o viză permanentă contra cost, a produs până acum un singur beneficiar, deși autoritățile spun că „câteva sute” de persoane au început procedura, potrivit Agerpres. Ritmul foarte lent de emitere ridică semne de întrebare asupra funcționării efective a schemei și asupra capacității administrației de a transforma rapid un instrument cu miză financiară și de control al imigrației într-un flux operațional.
Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, a declarat, la o audiere în fața unei comisii a Camerei Reprezentanților, că „o persoană a primit recent aprobarea” și că există „câteva sute de persoane” care au început procesul de obținere a vizei. Departamentul Comerțului este responsabil de emiterea acestei vize, în parteneriat cu Departamentul de Stat.
„Gold card” este descris ca o viză permanentă pentru Statele Unite, creată după modelul „green card”. Conform informațiilor prezentate, programul a fost anunțat în iunie, inițial pentru persoane dispuse să plătească cinci milioane de dolari, dar forma finală a stabilit costul la un milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei).
Programul a devenit realitate la mijlocul lunii septembrie, odată cu semnarea unui ordin executiv de către președintele Donald Trump, însă a intrat în vigoare abia de la sfârșitul anului 2025. Site-ul guvernamental dedicat menționează că viza permite rezidența permanentă după un proces de „câteva săptămâni”.
Faptul că a fost emis un singur „gold card” de la lansare sugerează fie un filtru administrativ foarte strict, fie o implementare încă nefuncțională la scară, în ciuda prețului ridicat și a interesului declarat (sute de aplicanți în proces).
În paralel, există deja un program similar, EB-5, destinat cetățenilor străini care fac investiții de o anumită sumă în SUA, însă guvernul american susține că acesta este afectat de „prea multe fraude”, în contextul în care combaterea imigrației ilegale este una dintre prioritățile administrației.
Potrivit site-ului dedicat, „gold card” rămâne o viză și poate fi revocat din motive de securitate națională.
Recomandate
Anthony Scaramucci avertizează că lingușirea lui Trump poate costa Europa concesii economice și de securitate , într-un moment în care UE și aliații din NATO au acceptat deja angajamente majore în relația cu Washingtonul, potrivit Digi24 . Fost director de comunicare al Casei Albe în primul mandat al lui Donald Trump , Scaramucci susține că liderii europeni folosesc o strategie „greșită” și că, în relația cu actualul președinte american, „trebuie să fii ferm”, altfel Trump „nu respectă” interlocutorii. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru WELT AM SONNTAG și sunt relatate de Politico. Două modele de negociere: „Carney” versus „Rutte” Scaramucci descrie două tipuri de abordare în relația cu Trump, asociate cu Mark Carney, prim-ministrul Canadei, respectiv Mark Rutte, secretarul general al NATO. În viziunea sa, modelul Carney funcționează mai bine, inclusiv pentru că are sprijin intern, chiar dacă asta vine cu costuri economice: „Cred că Mark Carney se descurcă mai bine cu el. Poporul canadian îi este alături, chiar dacă acest lucru implică anumite dificultăți economice.” În schimb, Scaramucci spune că Rutte greșește atunci când adoptă o atitudine ambiguă sau recurge la complimente, pentru că astfel ar pierde respectul lui Trump: „Când ești ambiguu sau îl lingușești (...) nu faci decât să-i pierzi respectul. Nu câștigi nimic.” Digi24 amintește că Rutte l-a lăudat în repetate rânduri pe Trump, inclusiv într-un interviu acordat Politico în această vară. De ce contează pentru Europa: precedentul concesiilor În material sunt invocate două exemple în care Europa ar fi cedat presiunilor lui Trump: acordul comercial UE–SUA, criticat pentru că ar favoriza Washingtonul; decizia aliaților europeni, la summitul NATO de la Haga de anul trecut, de a accepta un obiectiv de cheltuieli de 5% din PIB până în 2035, aliniat cererii principale a lui Trump. În contrapondere, Carney este prezentat ca fiind mai puțin dispus să cedeze: s-a retras din negocierile comerciale cu SUA, motivând că Ottawa nu poate accepta oferta și cererile, și a promis răspuns la tarifele impuse de Washington cu tarife echivalente, „dolar cu dolar”. Critici și către republicani: „tactici de forță” Scaramucci îi critică și pe republicanii din Congres, pe care îi acuză că nu l-au „ținut în frâu” pe Trump. El afirmă că parlamentarii nu s-au opus deciziei președintelui de a suspenda prevederi cheie ale legii privind sancțiunile împotriva Rusiei, susținută de senatorul Lindsey Graham. „Acesta este un exemplu elocvent a ceea ce s-ar numi tactici de forță. Oamenii care cred în autoritarism acționează prin intimidare. Asta a făcut Trump.” [...]
Lipsa unei voci unice a Europei în dialogul cu Moscova riscă să slăbească poziția UE în eventuale negocieri privind Ucraina , pe fondul inițiativelor necoordonate care alimentează tensiuni între aliați, potrivit Digi24 . O convorbire telefonică de 90 de minute purtată în această săptămână de președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, cu Vladimir Putin a stârnit reacții publice neobișnuite în regiunea nordică. Danemarca și Suedia au criticat demersul, invocând lipsa coordonării și a informării prealabile, deși cei doi lideri au susținut că au vorbit „în numele Ucrainei” și că aliații au fost anunțați din timp. Diviziuni între aliați, într-un moment în care miza este mandatul de negociere Tensiunile nordice sunt prezentate ca simptom al unei probleme mai largi: statele europene nu au căzut de acord nici dacă e oportun un canal direct cu Kremlinul, nici cine ar trebui să vorbească în numele lor. Arkady Moshes, de la Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale, spune că imaginea care se conturează este una de fragmentare, nu de unitate. În paralel, liderii europeni discută încă din vară, fără progrese semnificative, despre desemnarea unui reprezentant care să negocieze direct cu Moscova pentru încetarea războiului. Dezbaterea a devenit mai urgentă pe măsură ce Donald Trump s-a apropiat de Moscova „în detrimentul Ucrainei”, iar europenii se tem să nu fie lăsați pe margine. Publicația notează și perspectiva unei noi runde de negocieri de pace, așteptată luna viitoare la Abu Dhabi , care amplifică presiunea asupra capitalelor europene să-și definească rapid o poziție și un mecanism de reprezentare. „Demersurile încep să pară foarte haotice” Un diplomat european de rang înalt, citat sub protecția anonimatului, descrie situația drept dezordonată, pe fondul inițiativelor paralele: „Există un consens general asupra faptului că trebuie să discutăm cu Putin, dar demersurile în acest sens încep să pară foarte haotice.” În același timp, mesajele despre scopul apelului Finlanda–Norvegia au fost percepute ca neclare. Inițial prezentată ca o încercare de a transmite pozițiile Ucrainei, discuția a fost ulterior justificată și prin interese directe: Store a invocat gestionarea stocurilor comune de pește din Marea Barents și securitatea la frontieră, iar Stubb a vorbit despre prevenirea neînțelegerilor cu Rusia. Cine ar putea negocia pentru UE și de ce e greu de decis Deocamdată, nu există o persoană cu mandat clar să negocieze în numele celor 27 de state membre. În teorie, rolul ar putea reveni șefei politicii externe a UE, Kaja Kallas , însă materialul arată că aceasta nu are autoritatea de a negocia fără un mandat explicit al statelor membre și este considerată, de mulți, un interlocutor improbabil pentru Putin (Moscova a inclus-o pe lista persoanelor căutate, iar oficialii ruși ar fi transmis că nu sunt dispuși să colaboreze cu ea). Europarlamentarul olandez Reinier van Lanschot cere convocarea unui summit și desemnarea unui singur reprezentant, dar admite că o astfel de decizie poate fi blocată prin veto de un singur stat membru. Riscul strategic: Putin poate exploata „impresia de diviziune” Kristi Raik, directoarea ICDS (think tank estonian), avertizează că interesul brusc al Europei pentru reluarea dialogului poate fi interpretat la Kremlin ca semn de slăbiciune, în condițiile unei ierni dificile pentru Ucraina. În lectura ei, Putin ar putea folosi momentul pentru a adânci faliile dintre europeni sau, cel puțin, pentru a proiecta această imagine. În plus, acceptarea apelurilor nu ar trebui confundată cu disponibilitatea de compromis: Moshes avertizează că „planul A” al lui Putin rămâne înfrângerea militară a Ucrainei, iar relatarea Kremlinului despre discuția cu liderii nordici nu ar indica o schimbare a cererilor maximaliste. Contextul este complicat și de semnalele că Moscova ar putea fi mai deschisă la implicarea Europei după întâlnirea trimisului special al SUA, Steve Witkoff, cu Putin la Sankt Petersburg, însă materialul subliniază că asta nu echivalează cu progres spre armistițiu sau pace. [...]
Tensiunile UE–Rusia la G20 complică orice discuție despre armistițiu în Marea Neagră , după ce oficiali europeni l-au acuzat pe Serghei Lavrov că a răspândit „narațiuni false” despre războiul din Ucraina și au încercat să crească presiunea asupra Moscovei pentru o încetare a focului, potrivit Digi24 . Schimbul de replici a avut loc la reuniunea G20 de la Atlanta, unde șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a spus că europenii au reușit să îl abordeze direct pe ministrul rus de Externe pe tema Ucrainei. Kallas a declarat pentru AFP că Lavrov a prezentat „o mulțime de minciuni” și „narațiuni false”, pe care partea europeană le-a contestat. Un punct sensibil a fost încercarea europenilor de a obține o încetare a focului în Marea Neagră. Potrivit unei surse diplomatice citate de AFP, inițiativa a fost întâmpinată cu respingere de către Lavrov, semn că spațiul de negociere rămâne îngust în acest dosar. În același cadru, ministrul britanic Ed Miliband a afirmat că i-a transmis lui Lavrov, în plen, că „ar trebui să aibă curajul să-i spună lui Putin că Rusia nu va câștiga acest război”. Tot el l-ar fi confruntat pe șeful diplomației ruse și în legătură cu un atac recent asupra unei căi ferate din Dnipro, soldat cu 15 morți, subliniind că Moscova este „agresorul” în conflictul început în februarie 2022, odată cu invazia pe scară largă a Ucrainei. Lavrov, la rândul său, a salutat disponibilitatea Statelor Unite de a dialoga cu Moscova și a criticat ceea ce a numit „boicotul arogant” al Europei, într-o conferință de presă susținută vineri. Semnal politic și efecte de imagine la reuniune Potrivit relatărilor, mai mulți oficiali prezenți ar fi refuzat să participe la fotografia de grup alături de Lavrov, iar organizatorii americani au anulat în final sesiunea foto. Episodul indică nivelul ridicat de fricțiune diplomatică și reduce șansele unor gesturi simbolice de detensionare în marja reuniunilor internaționale. Reuniunile G20 au avut loc cu doar câteva zile înaintea alegerilor intermediare din SUA, care vor stabili echilibrul de putere în Congres pentru ultimii doi ani ai mandatului președintelui Donald Trump, context ce poate influența și poziționările publice ale actorilor implicați. [...]
Kremlinul condiționează un contact direct Putin–Zelenski de o inițiativă a Kievului , semnal care poate influența calendarul și formatul negocierilor trilaterale Ucraina–SUA–Rusia pregătite pentru prima jumătate a lunii noiembrie, potrivit Digi24 . Iuri Ușakov , consilierul pentru politică externă al Kremlinului, a spus într-un interviu pentru televiziunea de stat rusă Vesti că Vladimir Putin ar accepta o convorbire telefonică directă cu Volodimir Zelenski dacă inițiativa ar veni din partea Kievului, relatează KyivPost . Ușakov a susținut că liderul rus „nu a refuzat niciodată discuțiile” directe cu șefi de stat străini. „Cred că ar răspunde, desigur. Putin nu a refuzat niciodată discuțiile.” De ce contează condiția pusă de Moscova Mesajul Kremlinului mută accentul pe cine face primul pas și poate deveni un instrument de poziționare înaintea discuțiilor exploratorii anunțate pentru noiembrie. În practică, o convorbire directă la nivel de lideri ar putea debloca sau, dimpotrivă, ar putea amâna negocierile, în funcție de modul în care părțile folosesc această condiționare în plan diplomatic. Poziția Kievului: întâlnire la nivel de lideri pentru „cele mai sensibile” teme Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că Zelenski este pregătit pentru negocieri directe cu Putin, la nivel de lideri, inclusiv pe subiecte considerate „cele mai sensibile și dificile”, în special problema teritorială. Ucraina consideră o astfel de întâlnire esențială pentru depășirea blocajului diplomatic și obținerea unor progrese spre încheierea războiului. Sîbiha a făcut și o delimitare între nivelurile de negociere: delegațiile pot discuta aspecte tehnice (măsuri de consolidare a încrederii, schimburi de prizonieri, protecția civililor); deciziile politice privind suveranitatea și granițele ar necesita implicarea directă a șefilor de stat. În același timp, Kievul a transmis că ar fi deschis unor înțelegeri „pragmatice”, precum înghețarea liniilor frontului pentru a opri pierderile de vieți omenești, dar că nu va ceda legal teritorii suverane și nu va recunoaște jurisdicția Rusiei asupra zonelor ocupate. Ce urmează: consultări trilaterale și posibile reuniuni la vârf Declarațiile lui Ușakov vin pe fondul pregătirilor pentru consultări trilaterale între delegațiile Ucrainei, Statelor Unite și Rusiei, programate pentru prima jumătate a lunii noiembrie, cu caracter exploratoriu. Zelenski a confirmat la Istanbul, după o întâlnire cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, că Ucraina se pregătește pentru acest format și a menționat că sunt discutate opțiuni privind locul reuniunii: Turcia, Abu Dhabi sau Elveția. Erdogan a salutat reluarea demersurilor diplomatice și a spus că mecanisme obligatorii de siguranță pentru navigația comercială în Marea Neagră ar putea sprijini eforturile de pace. Separat, Ușakov a indicat că Moscova ar fi pregătită să reia negocierile trilaterale după 4 noiembrie, când Rusia marchează Ziua Unității Naționale. În paralel, Kremlinul pregătește și o posibilă întâlnire trilaterală Putin–Donald Trump–Xi Jinping, în marja summitului APEC (18–19 noiembrie, Shenzhen) , iar rezultatele acestuia ar urma să influențeze decizia lui Putin privind participarea la reuniunea liderilor G20 (14–15 decembrie, Miami), pentru care a primit invitație din partea Washingtonului. [...]
Germania se pregătește de înăsprirea sancțiunilor după violențele de la Frankfurt , unde autoritățile raportează peste 100 de polițiști răniți și mai multe magazine avariate sau jefuite, potrivit Digi24 . Miniștrii germani au transmis că vor urma „sancțiuni dure” pentru persoanele implicate în jafuri și revolte, după violențele izbucnite în cursul nopții la Frankfurt. În același timp, oficialii au lăudat forțele de ordine pentru intervenția care ar fi împiedicat escaladarea, relatează Reuters. Ce s-a întâmplat la Frankfurt și ce date au comunicat autoritățile Frankfurt, descris drept centrul financiar al Germaniei, a devenit sâmbătă seara punctul principal al protestelor violente, în contextul în care, pe parcursul zilei, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă în zeci de orașe din Germania. La Frankfurt, persoane cu fețele acoperite au vandalizat 17 magazine și spații comerciale, iar cinci dintre acestea au fost jefuite. Informațiile au fost prezentate duminică, într-o conferință de presă, de Roman Poseck , ministrul de Interne al landului Hessa. Potrivit acestuia, poliția a mobilizat 1.300 de agenți, iar peste 100 dintre ei au fost răniți în confruntări. De asemenea, au fost reținute 54 de persoane, cu vârste între 13 și 29 de ani. Contextul protestelor: educație și costul vieții Manifestațiile au fost organizate de grupul de campanie „ Gen Z regelt ” („Generația Z preia controlul”). Participanții au cerut îmbunătățirea sistemului de educație și reducerea costului vieții. În acest cadru, mesajul privind înăsprirea sancțiunilor indică o posibilă linie mai dură a autorităților față de episoadele de violență asociate protestelor, în timp ce anchetele privind vandalizările și jafurile de la Frankfurt sunt în desfășurare, conform informațiilor prezentate în material. [...]
Ucraina susține că pierderile armatei ruse din octombrie au depășit capacitatea Moscovei de a-și reface efectivele , un semnal cu potențial impact operațional direct asupra ritmului de luptă și a presiunii pe mobilizare, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a înregistrat în octombrie „pierderi de luptă record”, de peste 54.000 de militari uciși sau grav răniți. Informația este atribuită de Kiev datelor Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei și este preluată de TVP World. Ce spune Kievul despre ritmul pierderilor Zelenski a indicat că, în octombrie, Rusia ar fi pierdut 54.400 de soldați uciși sau grav răniți, număr pe care îl descrie drept un record lunar de la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022. Tot potrivit declarațiilor sale, bilanțul din octombrie este cu 8.170 de militari mai mare decât cel raportat pentru septembrie. Record zilnic și mesajul Statului Major ucrainean Zelenski a mai afirmat că s-a înregistrat și un record al pierderilor zilnice: 2.250 de soldați, pe 21 octombrie. În paralel, Statul Major General al Ucrainei susține că ritmul pierderilor „depășește capacitatea inamicului de a-și reînnoi unitățile” și că „fiecare lună de război costă armata rusă din ce în ce mai mult”. Totalul invocat de Ucraina de la începutul invaziei Conform datelor furnizate de Statul Major General ucrainean, până la 31 octombrie, Rusia ar fi pierdut 1.590.270 de militari de la lansarea invaziei pe scară largă. Aceste cifre provin din estimările Kievului și nu sunt confirmate independent în material. Context separat: atac cibernetic asupra Rosstat Articolul menționează și un atac cibernetic asupra agenției ruse de statistică Rosstat . Grupuri de hackeri au susținut că au furat date privind pierderile suferite de Rusia și documente oficiale, afirmând că ar fi sustras 23 de terabytes de date, inclusiv documente marcate „numai pentru uz oficial”. Rosstat a transmis, într-un comunicat, că site-urile sale au fost ținta unui atac coordonat în perioada 29 octombrie – 1 noiembrie, dar a negat că ar fi fost sustrase baze de date sau informații protejate prin lege. Publicația The Moscow Times este citată în legătură cu statutul celor două grupuri (Belarusian Cyber Partisans și Silent Crow), descrise drept extremiste și interzise în Rusia. [...]
