Tag: donald trump
Știri despre „donald trump”
Donald Trump cere „o nouă conducere” în Iran - Mesaj direct către ayatollahul Ali Khamenei
Donald Trump a cerut „o nouă conducere” în Iran într-un mesaj adresat direct liderului suprem Ali Khamenei , potrivit Libertatea . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, într-un interviu acordat Politico, după ce Trump a spus că i-au fost citite mai multe postări critice publicate de Khamenei pe platforma X. Trump l-a acuzat pe Khamenei că este responsabil pentru „distrugerea totală a propriei țări” și a susținut că este momentul să se încheie cei 37 de ani de conducere ai ayatollahului. În același context, președintele american a afirmat că protestele de amploare care cereau înlăturarea regimului „par să se fi diminuat”. În ultimele trei săptămâni, „mii de protestatari din întreaga țară ar fi fost uciși”, situație care, potrivit relatării, l-a determinat pe Trump să lanseze în repetate rânduri amenințări cu intervenția militară. Marți, el i-a îndemnat pe iranieni să continue manifestațiile și să „preia controlul asupra instituțiilor”, afirmând că „ajutorul este pe drum”. A doua zi, Trump și-a nuanțat poziția, spunând că a fost informat că execuțiile ar fi încetat . Întrebat sâmbătă despre amploarea unei posibile intervenții militare americane în Iran, el a declarat: „Cea mai bună decizie pe care a luat-o vreodată a fost să nu mai spânzure peste 800 de oameni acum două zile”. Mesajele lui Trump au venit după ce Khamenei a publicat pe X mai multe postări ostile la adresa liderului de la Washington, acuzându-l că ar fi responsabil pentru violențele și instabilitatea din Iran. „Îl considerăm vinovat pe președintele SUA pentru victimele, distrugerile și calomniile aduse națiunii iraniene”, a scris liderul suprem iranian, care l-a acuzat și că ar prezenta în mod eronat grupările violente drept reprezentanți ai poporului iranian. După ce a luat la cunoștință mesajele, Trump a susținut că actuala conducere de la Teheran se menține la putere prin represiune și violență. „A conduce înseamnă respect, nu frică și moarte”, a spus președintele american, argumentând că o conducere „autentică” ar trebui să se concentreze pe administrarea țării, nu pe uciderea a mii de oameni pentru menținerea controlului. Schimbul de declarații evidențiază o escaladare a retoricii dintre Washington și Teheran , într-un context regional tensionat, notează articolul. Trump a continuat atacurile la nivel personal, afirmând despre Khamenei: „Este un om bolnav care ar trebui să-și conducă țara cum se cuvine și să înceteze să mai omoare oameni”, adăugând că Iranul a devenit „unul dintre cele mai rele locuri de trăit din lume” din cauza „unei conduceri slabe”. [...]
Turcia intră în arhitectura de pace pentru Gaza - oportunități de capital și contracte pentru firmele turcești
Donald Trump i-a propus lui Recep Tayyip Erdogan un rol fondator în Consiliul de Pace pentru Gaza , potrivit Adevărul , care citează comunicarea oficială a Republicii Turce. Invitația ar fi fost transmisă printr-o scrisoare datată 16 ianuarie 2026, iar anunțul a fost făcut public sâmbătă, 17 ianuarie, de directorul de comunicare Burhanettin Duran, pe rețeaua X. Până acum, președintele Erdogan nu a comentat oficial invitația, notează Adevărul. În paralel, ministrul turc de externe Hakan Fidan a fost desemnat să participe în comitetul executiv care va supraveghea activitatea Consiliului de Pace pentru Gaza , desemnare confirmată de Ministerul de Externe de la Ankara. Din perspectiva economică, includerea Turciei într-o arhitectură internațională care are explicit în mandat „reconstrucția, atragerea de investiții, asigurarea finanțării la scară largă și mobilizarea de capital” poate deschide acces la fluxuri de finanțare și la contracte de reconstrucție pentru companii turcești. În măsura în care Ankara își asumă un portofoliu relevant în Consiliu, miza imediată devine capacitatea Turciei de a transforma influența politică în proiecte bancabile (adică proiecte suficient de clare și garantabile pentru a fi finanțate de bănci și investitori), cu efect direct asupra punctului de interes central: valoarea investițiilor atrase în proiecte legate de Gaza și volumul contractelor adjudecate de firme turcești. Pentru economia turcească, potențialul câștig se vede pe două canale: export de servicii și lucrări (construcții, infrastructură, utilități, logistică) și intermediere financiară/consulting prin companii și instituții care pot participa la structuri de finanțare. Totuși, materializarea acestor beneficii depinde de arhitectura efectivă a finanțării și de stabilitatea de securitate din teren: fără un cadru operațional pentru implementare și plăți, „valoarea investițiilor atrase” rămâne un indicator de intenție, nu de execuție, iar impactul asupra PIB-ului și ocupării în Turcia ar fi limitat. Comitetul executiv include și nume cu greutate în finanțe și dezvoltare – Marc Rowan (Apollo Global Management) și Ajay Banga (președintele World Bank Group), alături de Roberto Gabriel , consilier al președintelui Trump – ceea ce sugerează că mecanismele de mobilizare a capitalului vor fi un element central al inițiativei, conform Casei Albe citate de Adevărul. Pentru Turcia, participarea la acest format poate fi un multiplicator de credibilitate în fața investitorilor și finanțatorilor internaționali , dar și un test de maturitate. Dacă Ankara reușește să livreze proiecte concrete și să ofere garanții solide de implementare, atunci investițiile atrase și efectele economice interne ar putea deveni măsurabile în 2026–2027. Dacă nu, implicarea va rămâne în principal una politică. [...]
Trump leagă tarifele vamale de disputa privind Groenlanda - Opt state vizate după trimiterea de trupe în regiune
Statele Unite vor impune tarife vamale de 10% pentru opt țări europene, începând cu 1 februarie 2026, ca răspuns la opoziția acestora față de preluarea Groenlandei. Președintele Donald Trump a confirmat decizia vineri seara, într-o postare pe rețeaua Truth Social , susținând că respectivele țări „au trimis trupe în Groenlanda” și că această acțiune ar pune în pericol „siguranța, securitatea și supraviețuirea planetei”. Țările vizate de noile taxe sunt: Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda și Finlanda . Inițial, tariful se va aplica cu un procent de 10%, urmând să fie majorat la 25% de la 1 iunie 2026. Taxele vor fi aplicate pentru toate bunurile exportate din aceste țări în SUA. Într-un mesaj amplu și retoric, Trump a justificat măsura printr-o combinație de motive de securitate națională și istorice: A susținut că „SUA au subvenționat aceste țări timp de decenii fără a le taxa” A afirmat că doar SUA pot asigura protecția Groenlandei în fața intereselor Rusiei și Chinei A insistat că Groenlanda este „crucială” pentru funcționarea sistemului american de apărare „The Golden Dome”, un program despre care nu există însă detalii clare sau confirmări oficiale Mai mult, Trump a indicat că tarifele vor rămâne în vigoare până la încheierea unui acord privind achiziția completă a Groenlandei , proiect pe care Statele Unite îl urmăresc, potrivit lui, de peste 150 de ani. Această poziție readuce în prim-plan o intenție controversată pe care Trump a exprimat-o încă din primul său mandat, când a fost ridiculizată pe plan internațional. Reacții internaționale Deocamdată, guvernele țărilor vizate nu au emis poziții oficiale, dar anunțul este de natură să tensioneze relațiile transatlantice, în special în contextul în care mai multe dintre aceste state sunt membre NATO și partenere strategice ale Washingtonului. Trump a încheiat mesajul cu o ofertă deschisă de a negocia cu oricare dintre aceste țări, sugerând că SUA ar fi dispuse să renunțe la taxe în schimbul cooperării pe tema Groenlandei. „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională” , a scris el, reluând un motiv invocat frecvent în discursurile sale din ultimele luni. Ce urmează? Dacă măsurile anunțate vor fi puse în aplicare, este de așteptat ca Uniunea Europeană să reacționeze fie cu contramăsuri comerciale, fie prin deschiderea unor negocieri. Măsura riscă să afecteze comerțul bilateral de miliarde de dolari anual și să provoace o escaladare a tensiunilor economice între SUA și Europa în anul electoral 2026. [...]
Planul lui Trump pentru „Consiliul pentru pace” în Ucraina - Posibilă nouă arhitectură de negociere a conflictului
Administrația Trump ia în calcul un „Consiliu pentru pace” și pentru Ucraina , după modelul inițiativei anunțate pentru Fâșia Gaza, potrivit Financial Times , via Kyiv Independent . Detaliile despre cum ar funcționa un astfel de organism pentru Ucraina nu au fost clarificate imediat. Ce este „Consiliul pentru pace” și de unde vine modelul Inițiativa este descrisă ca fiind inspirată din planul președintelui american Donald Trump pentru reconstrucția postbelică a Gazei. Trump a anunțat inițial „Consiliul pentru Pace” din Gaza pe 15 ianuarie, într-o postare pe Truth Social, ca început al unei „a doua faze” a planului condus de SUA pentru o pace pe termen lung între Israel și Palestina. Consiliul, prezidat de Trump, ar urma să preia temporar administrarea și eforturile de reconstrucție din Gaza. În structura anunțată sunt menționați, între alții, Ajay Banga (președintele Băncii Mondiale) și premierul canadian Mark Carney , iar lista completă ar urma să fie prezentată la Davos, în cadrul Forumului Economic Mondial de săptămâna viitoare. Extinderea către Ucraina: rol, componență și miza diplomatică Oficiali americani ar fi propus extinderea acestui „Consiliu pentru pace” pentru a include și alte țări afectate de războaie și conflicte, inclusiv Ucraina și Venezuela, conform relatărilor citate. În lista de nume asociate consiliului apar și oficiali implicați în negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia: trimișii speciali Steve Witkoff și Jared Kushner, precum și secretarul de stat Marco Rubio. O persoană informată despre propunere a declarat pentru Financial Times că administrația Trump vede conceptul drept „un potențial substitut al ONU... un fel de organism paralel neoficial care să se ocupe de alte conflicte din afara Fâșiei Gaza”. Kyiv Independent a contactat Departamentul de Stat al SUA pentru comentarii, fără ca în material să fie indicat un răspuns. Legătura cu Davos și cu planurile economice ale Ucrainei Rapoartele despre un consiliu axat pe Ucraina apar în contextul în care președintele Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu Donald Trump în marja Forumului de la Davos. Tot acolo, Zelenski ar urma să supravegheze semnarea unui plan de 800 de miliarde de dolari, pe zece ani, destinat relansării economiei Ucrainei după încetarea ostilităților. Un înalt oficial ucrainean a salutat în Financial Times perspectiva unui „Consiliu de Pace” pentru Ucraina, văzut ca parte importantă a implementării unei păci durabile. Potrivit acestuia, consiliul, prezidat de Trump, ar putea include reprezentanți ucraineni, europeni, ruși și NATO. Negocierile de armistițiu și pozițiile publice ale lui Trump În paralel, mai multe țări occidentale au luat în calcul trimiterea de trupe într-o desfășurare postbelică, ca forță multinațională pentru menținerea unui eventual acord de pace. La începutul lunii, Franța și Marea Britanie au semnat o declarație de intenție pentru a participa la desfășurare, ca „copreședinți ai Coaliției Bunăvoinței”, iar liderii europeni care se întâlnesc cu Zelenski și Trump pe 21 ianuarie ar urma să discute și despre aprobarea SUA pentru această arhitectură. Trump a condus de luni de zile eforturi de negociere a unui armistițiu între Rusia și Ucraina, „fără niciun rezultat”, în timp ce Moscova ar fi respins în mod repetat un armistițiu, potrivit materialului. Pe 15 ianuarie, Trump a sugerat că Ucraina nu ar fi pregătită să pună capăt războiului. „Cred că (președintele rus Vladimir Putin) este gata să încheie un acord. Cred că Ucraina este mai puțin pregătită să încheie un acord”, a afirmat Trump, adăugând că „trebuie să-l convingem pe președintele Zelenski să fie de acord”.” [...]
Mii de protestatari la Copenhaga împotriva planului lui Trump privind Groenlanda - Manifestații anunțate și în alte orașe daneze
Mii de oameni au protestat la Copenhaga față de ambițiile lui Trump în Groenlanda , potrivit AFP . Manifestanții s-au adunat sâmbătă, 17 ianuarie, în Piața Primăriei din capitala Danemarcei, afișând steaguri groenlandeze și daneze și mesaje împotriva ideii ca Statele Unite să preia controlul asupra teritoriului autonom. Proteste în Danemarca și apeluri pentru autodeterminarea Groenlandei Participanții au scandat „Kalaallit Nunaat!” (numele Groenlandei în groenlandeză) și au purtat pancarte cu mesaje precum „Make America Go Away” și „SUA au deja prea multă gheață” („USA already has too much ice”). În același timp, organizatorii au anunțat manifestații și în alte orașe daneze: Aarhus, Aalborg și Odense, la inițiativa mai multor organizații groenlandeze. Conform News.ro , o participantă, Kirsten Hjoernholm, angajată a ONG-ului Action Aid Danemark, a explicat pentru AFP miza protestului în termeni de drept internațional și autodeterminare: „Este important pentru mine să particip, pentru că este vorba în mod fundamental de dreptul poporului groenlandez la autodeterminare. Nu putem fi intimidați de un stat, de un aliat. Este o problemă de drept internațional.” Vizita delegației Congresului SUA și mesajele contradictorii de la Washington Organizatorii Uagut, o mișcare civică descrisă ca „Nu atingeți Groenlanda” în inuită, au încercat să valorifice prezența la Copenhaga a unei delegații americane formate din 11 membri ai Congresului SUA, aflați în ultima zi a unei vizite în care s-au întâlnit cu premierul danez Mette Frederiksen , cu șeful guvernului groenlandez Jens-Frederik Nielsen, precum și cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai Parlamentului danez. În paralel, la Washington, apropiați ai președintelui Donald Trump au reiterat argumentul că Danemarca nu ar putea apăra Groenlanda . Stephen Miller a declarat la Fox News, conform relatării AFP: „Groenlanda este mare cât un sfert din America. Danemarca, cu tot respectul, este o țară mică, cu o economie mică și o armată mică. Ea nu poate apăra Groenlanda.” Ce spune Chris Coons și de ce contează pentru securitatea arctică Senatorul democrat Chris Coons, care conduce delegația, a salutat în fața presei „225 de ani” de alianță cu regatul Danemarcei și a susținut că „nu există o amenințare imediată la adresa Groenlandei”. Totodată, el a indicat că există îngrijorări legate de securitatea arctică pe termen mai lung, în contextul schimbărilor climatice, al topirii banchizei și al evoluției rutelor maritime, pledând pentru investiții mai bune în securitatea din regiune. Protestele au avut loc la trei zile după o reuniune la Washington în care, potrivit AFP, autoritățile daneze au constatat că nu pot ajunge rapid la o înțelegere cu liderii americani privind viitorul teritoriului autonom. În acest context, News.ro mai notează că Trump a amenințat vineri cu taxe vamale țările care nu îi susțin planul de anexare a Groenlandei. Presiuni interne în Groenlanda și exerciții militare în regiune Președinta mișcării Uagut, Julie Rademacher , a transmis într-o declarație pentru AFP că „evenimente recente” au pus Groenlanda și groenlandezii sub „presiuni” și a avertizat că escaladarea tensiunilor poate produce „mai multe probleme decât soluții”. A fost lansat și un apel la manifestație la Nuuk; pe pagina de Facebook a evenimentului, 800 de persoane și-au anunțat intenția de a participa, într-un teritoriu cu 57.000 de locuitori. Potrivit unui sondaj publicat în ianuarie, citat de AFP, 85% dintre groenlandezi se opun anexării de către Statele Unite, iar 6% sunt în favoare. În plan militar, Franța, Suedia, Germania și Norvegia, alături de Olanda, Finlanda, Slovenia și Regatul Unit, au anunțat că trimit personal militar într-o misiune de recunoaștere în cadrul exercițiului danez „Arctic Endurance”, organizat împreună cu aliați din NATO ; Statele Unite au fost invitate să participe, iar comandantul Comandamentului arctic danez, generalul Søren Andersen, a declarat vineri seara pentru AFP că manevrele se desfășoară împotriva Rusiei. [...]
Iranul, sub presiune internă și sancțiuni - miza pentru petrol e mai mare decât în Venezuela
Prețul petrolului a devenit mai volatil pe fondul riscului de atac asupra Iranului , potrivit CNN , iar miza pentru piețele globale este considerabil mai mare decât în cazul Venezuelei, pe care SUA au destabilizat-o recent prin schimbarea de regim. Statele Unite analizează dacă să lovească Iranul , pe fondul protestelor interne și al represiunii guvernamentale, care ar fi depășit „linia roșie” trasată de președintele Donald Trump. Trump a indicat că administrația cântărește o intervenție, dar a spus miercuri că SUA vor „urmări și vor vedea care este procesul” înainte de a decide o acțiune, notează sursa. Din perspectiva petrolului, Iranul contează prin două elemente: rezervele și poziția geografică. Țara controlează a treia cea mai mare rezervă dovedită de petrol din lume și se află lângă una dintre cele mai importante rute de transport pentru țiței, Strâmtoarea Hormuz . Iranul produce în medie circa 3,2 milioane de barili pe zi (aproximativ 4% din producția globală), în pofida sancțiunilor, care au împins exporturile către o „flotă din umbră” (nave folosite pentru a ocoli restricțiile) și către vânzări cu discount. Diferența față de Venezuela este dimensiunea riscului de întrerupere a aprovizionării. CNN citează analiști care subliniază că orice escaladare în Iran se transmite mai rapid în prețuri, tocmai pentru că piața se teme de șocuri de ofertă. În plus, Iranul are un potențial de producție mult peste nivelul actual: rezervele sunt estimate la 209 miliarde de barili, iar producția de azi este sub jumătate față de vârful de 6,5 milioane barili/zi din anii 1970. „Dezvoltările din Iran contează mult mai mult pentru piețele de petrol pe termen scurt, din cauza riscului de întrerupere a aprovizionării cu petrol”, a spus Luisa Palacios, director la Center on Global Energy Policy (Universitatea Columbia), citată de CNN. Reacția pieței descrisă de sursă arată ca punct de interes central al acestui episod: volatilitatea. Țițeiul a urcat peste 61 de dolari/baril miercuri, pe fondul amenințărilor privind un atac, după ce cu o săptămână înainte coborâse la 56 de dolari/baril când Trump promisese creșterea producției în Venezuela . Joi dimineață, petrolul a scăzut cu 4%, sub 60 de dolari/baril, după ce Trump a sugerat că un atac nu este iminent. În termeni de piață, mișcările rapide indică o „primă de risc” geopolitic care se umflă și se dezumflă în funcție de semnalele politice, nu doar de datele fundamentale de cerere și ofertă. Riscul major de întrerupere a aprovizionării este legat de Strâmtoarea Hormuz, un punct de strangulare prin care trec circa 20 de milioane de barili de țiței pe zi, adică aproximativ o cincime din producția globală zilnică, conform CNN. Iranul controlează partea nordică a strâmtorii, iar piața e sensibilă la scenarii în care Teheranul ar putea perturba traficul maritim, chiar și temporar, ceea ce ar amplifica volatilitatea și ar împinge prețurile în sus mai abrupt decât în cazul unor întreruperi limitate la producția iraniană. Pe termen scurt, CNN notează că un atac american ar putea ridica semnificativ prețul petrolului , în funcție de amploarea loviturilor și de răspunsul Iranului. Sursa amintește un precedent recent: în iunie, prețurile au urcat pe fondul tensiunilor Israel–Iran, dar au scăzut ulterior după ce SUA au evitat infrastructura petrolieră iraniană, iar reacția Iranului a fost percepută ca mai degrabă simbolică. Concluzia pentru investitori și consumatori este că direcția prețului depinde mai puțin de „știrea” intervenției în sine și mai mult de dacă escaladarea atinge sau nu producția, exporturile și, mai ales, tranzitul prin Hormuz. În paralel, există și o dimensiune structurală: Iranul își bazează finanțele publice pe petrol (aproximativ jumătate din venituri provin din exporturile de țiței), chiar dacă petrolul reprezintă doar 10%–15% din PIB, potrivit CNN. O eventuală schimbare de regim ar putea crește prețurile pe termen scurt prin incertitudine (cine controlează compania de stat și exporturile), dar ar putea reduce prețurile pe termen lung dacă ar duce la relaxarea sancțiunilor și la mai multă transparență, ceea ce ar aduce volume suplimentare pe piață. Totuși, implicarea companiilor petroliere americane ar depinde de stabilitate politică și garanții de securitate, iar interesul ar putea fi limitat inițial, mai ales într-un context de prețuri încă relativ scăzute, mai arată sursa. [...]
Iranul ar fi anulat peste 800 de spânzurări, spune Trump - Washingtonul leagă gestul de condiții pentru dialog
Donald Trump susține că Iranul a anulat peste 800 de spânzurări programate , potrivit Antena3.ro , într-un mesaj publicat vineri pe rețeaua sa, Truth Social, pe fondul protestelor naționale din Republica Islamică. „Respect foarte mult faptul că toate execuțiile prin spânzurare, programate să aibă loc ieri (peste 800 dintre ele), au fost anulate de conducerea Iranului. Mulțumesc!” Mesajul vine după ce, cu două zile înainte, președintele SUA avertizase Teheranul că Washingtonul va recurge la „acțiuni ferme” dacă regimul va începe să-i execute pe protestatarii arestați. În același context, articolul menționează că aproximativ 2.500 de oameni ar fi fost uciși de forțele de securitate de la începutul protestelor, care au durat aproape trei săptămâni. În paralel, publicația notează că, potrivit unor surse citate de „presa internațională”, Trump ar fi fost convins de Arabia Saudită, Qatar și Oman să amâne un atac asupra Iranului, pe fondul temerilor că o intervenție americană ar putea avea consecințe grave în Orientul Mijlociu . Un oficial saudit, citat sub condiția anonimatului, susține că statele din Golf ar fi derulat un efort diplomatic „de ultim moment” pentru a oferi Iranului șansa de a-și demonstra „bunele intenții”. Totodată, Steve Witkoff , emisarul special al președintelui SUA pentru Orientul Mijlociu, a enumerat patru condiții pentru o soluție diplomatică și pentru reintegrarea Iranului în comunitatea internațională. Conform Times of Israel, acestea ar viza limitarea îmbogățirii uraniului, reducerea arsenalului de rachete balistice, clarificarea situației a circa două tone de material nuclear îmbogățit până la 60% și încetarea sprijinului pentru grupări islamiste armate din regiune, inclusiv Houthis și Hezbollah. [...]
Machado i-a oferit lui Trump medalia Nobel pentru Pace - gest simbolic după întâlnirea de la Casa Albă
Maria Corina Machado i-a oferit lui Donald Trump medalia Nobel pentru Pace în timpul unei întâlniri la Casa Albă, însă premiul rămâne, formal, al liderului opoziției venezuelene, potrivit Reuters . Machado a descris întâlnirea drept „excelentă”, fără să ofere detalii suplimentare, și a spus că gestul este o recunoaștere a ceea ce ea a numit angajamentul lui Trump față de libertatea poporului venezuelean. Un oficial al Casei Albe a confirmat că Trump intenționează să păstreze medalia. Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a afirmat că Machado i-a prezentat „Premiul Nobel pentru Pace” pentru munca depusă, numind gestul „minunat”. Întrebat cu o zi înainte dacă își dorește ca Machado să îi dea premiul, Trump a declarat pentru Reuters că nu a spus asta și că „ea a câștigat Premiul Nobel pentru Pace”. Deși Machado i-a oferit medalia de aur pe care o primesc laureații, distincția nu se transferă. Institutul Nobel Norvegian a precizat că premiul nu poate fi transferat, împărțit sau revocat, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere oficial, rămâne al lui Machado. Întâlnirea, care ar fi durat puțin peste o oră, a fost prima întrevedere față în față dintre cei doi. Ulterior, Machado s-a întâlnit cu peste o duzină de senatori, republicani și democrați, pe Capitol Hill, unde a găsit în general sprijin mai entuziast. Contextul vizitei este unul tensionat: Trump a respins ideea instalării lui Machado ca lider al Venezuelei, după capturarea lui Nicolas Maduro într-o operațiune americană în această lună, notează Reuters. În același timp, Trump a lăudat-o în repetate rânduri pe președinta interimară Delcy Rodriguez, fosta „mână dreaptă” a lui Maduro, și a spus că este „foarte bună la negocieri”. Senatorul democrat Chris Murphy a declarat că Machado le-a spus senatorilor că represiunea din Venezuela nu este diferită față de perioada Maduro și a avertizat că Rodriguez devine tot mai consolidată, pe fondul sprijinului lui Trump. Potrivit Reuters, Trump a indicat că prioritatea sa este asigurarea accesului SUA la petrolul venezuelean și reconstrucția economică a țării, în timp ce grupuri externe contestă amploarea eliberărilor de deținuți politici anunțate de autoritățile de la Caracas. [...]
Rusia protestează față de trupe NATO suplimentare în Groenlanda - Moscova acuză militarizarea accelerată a Arcticii
Rusia a protestat față de trimiterea de trupe NATO suplimentare în Groenlanda , potrivit stirileprotv.ro , acuzând Alianța Nord-Atlantică de accelerarea militarizării regiunii arctice, pe fondul tensiunilor geopolitice în creștere. Reacția Moscovei vine după o întâlnire la Casa Albă între lideri americani, danezi și groenlandezi, în urma căreia a fost anunțată consolidarea prezenței militare aliate în Groenlanda. Ambasada Rusiei la Bruxelles a transmis, într-un comunicat, că NATO ar fi ales „calea unei militarizări accelerate a Nordului”, invocând un „pretext imaginar” legat de o amenințare în creștere din partea Moscovei și Beijingului, relatează AFP, preluat de Agerpres. „În loc să desfăşoare o activitate constructivă în cadrul instituţiilor existente, în special în Consiliul Nord-Atlantic, NATO a ales calea unei militarizări accelerate a Nordului şi a întărit prezenţa sa militară de acolo sub pretextul imaginar al unei ameninţări în creştere a Moscovei şi Beijingului.” Reprezentanța diplomatică rusă a mai susținut că declarațiile Washingtonului despre Groenlanda ar fi folosite de Alianță pentru a-și „promova agenda antirusă și antichineză”, calificând discursul occidental drept o „retorică agresivă”. În același mesaj, Moscova a reiterat că „Arctica trebuie să rămână un teritoriu al păcii, dialogului şi colaborării echitabile”. În paralel, președintele american Donald Trump și-a reafirmat la începutul lunii ianuarie poziția privind importanța Groenlandei pentru „securitatea națională” a SUA, inclusiv pentru limitarea influenței Rusiei și Chinei în Arctica, fără a exclude recurgerea la forță pentru preluarea controlului asupra teritoriului. Trump a mai spus că Groenlanda este „vitală” pentru „ Domul de aur ”, proiectul american de scut antirachetă. Pe teren, vicepremierul groenlandez Mute Egede a declarat miercuri că soldați din mai multe țări NATO vor fi prezenți în Groenlanda „în următoarele zile”, iar „o creștere a numărului de zboruri și de nave este așteptată”, precizând că este vorba despre „exerciții”. Tot miercuri, Franța, Suedia, Germania și Norvegia au anunțat că vor desfășura personal militar în Groenlanda pentru o misiune de recunoaștere, în cadrul exercițiului danez „Arctic Endurance”, potrivit unei surse din Ministerul francez al Apărării. [...]
Ursula von der Leyen: „Groenlandezii se pot baza pe noi” – UE respinge presiunile SUA asupra insulei
Ursula von der Leyen reacționează dur la intențiile lui Donald Trump privind Groenlanda – Uniunea Europeană își afirmă sprijinul față de autonomia insulei În contextul declarațiilor recente ale președintelui american Donald Trump privind posibilitatea preluării Groenlandei, Ursula von der Leyen a transmis miercuri un mesaj ferm, reafirmând sprijinul Uniunii Europene pentru populația groenlandeză și atrăgând atenția că viitorul insulei trebuie decis exclusiv de Danemarca și Groenlanda , nu de alte țări din afara regiunii. Aflăm prin intermediul Știrile Pro TV că președinta Comisiei Europene a subliniat că UE este angajată într-un parteneriat activ și solid cu acest teritoriu arctic, consolidat inclusiv prin deschiderea unui birou european la Nuuk și investiții semnificative în regiune. Declarația Ursulei von der Leyen vine în urma reluării de către Trump a intenției de a obține Groenlanda din rațiuni strategice, sugerând inclusiv o posibilă intervenție militară, în ciuda prioritizării diplomatice. Reacția Bruxellesului a fost promptă: „Este important ca groenlandezii să știe – și o știu din fapte, nu doar din vorbe – că respectăm dorințele și interesele lor și că se pot baza pe noi” , a punctat șefa Comisiei. Ea a mai adăugat că Bruxellesul se află în dialog permanent cu autoritățile de la Copenhaga și că deciziile privind Groenlanda trebuie luate doar de Danemarca și populația locală. În același timp, von der Leyen a amintit că Groenlanda este membru NATO , ceea ce face ca orice acțiune ce ține de securitatea regiunii arctice să fie gestionată în acest cadru multilateral, în care există „un motto clar: unul pentru toți și toți pentru unul” . În plan strategic, tensiunile geopolitice legate de Arctica se intensifică. Pe fondul presiunii americane, Germania și Regatul Unit analizează consolidarea prezenței NATO în Groenlanda , iar mai multe trupe europene – inclusiv din Franța și Suedia – au început deja să sosească în insulă. Rusia, la rândul ei, a criticat această desfășurare, acuzând NATO că accelerează militarizarea Arcticii. Între timp, Groenlanda și Danemarca au respins clar ideea unei preluări americane și s-au arătat mai interesate de dezvoltarea cooperării diplomatice, atât cu SUA, cât și cu UE. În paralel, diplomațiile daneze și americane urmează să se întâlnească la Washington pentru a discuta această situație sensibilă. Mesajul european, transmis la cel mai înalt nivel, marchează o poziționare clară față de o posibilă escaladare în regiune și reafirmă atașamentul UE pentru respectarea suveranității și autodeterminării în Arctica. [...]
Trump vizează o intervenție militară „scurtă și eficientă” în Iran – „Președintele are toate opțiunile pe masă”
Donald Trump ia în calcul o lovitură militară rapidă în Iran , dar decizia finală este blocată de riscurile unei reacții violente a Teheranului și de lipsa garanțiilor că regimul ar cădea rapid, potrivit Digi24.ro , care citează informații obținute de NBC News din interiorul administrației americane. Președintele SUA le-ar fi transmis consilierilor săi că, dacă va ordona o intervenție, aceasta trebuie să fie „rapidă și decisivă”, evitând un război de durată, cu costuri militare și politice majore. Potrivit surselor americane, Trump a discutat în ultimele zile cu echipa sa de securitate națională mai multe scenarii militare pregătite de Pentagon, insistând asupra ideii că orice operațiune trebuie să dea o lovitură clară regimului de la Teheran. Problema centrală rămâne însă faptul că niciunul dintre consilieri nu a putut garanta că o astfel de acțiune ar duce rapid la prăbușirea regimului condus de ayatollahul Ali Khamenei. În plus, există temeri serioase că Statele Unite nu dispun, în acest moment, de suficiente resurse în regiune pentru a contracara un răspuns iranian amplu. În acest context, la Casa Albă este analizată și varianta unei ofensive limitate , cel puțin în faza inițială, care să lase deschisă opțiunea unei escaladări ulterioare. Situația este descrisă drept „în continuă schimbare”, iar până miercuri după-amiază, ora Washingtonului, nu fusese luată nicio decizie clară. Trump a alimentat incertitudinea și prin declarațiile publice, afirmând că a primit informații potrivit cărora regimul iranian ar fi oprit uciderea protestatarilor și ar fi suspendat execuțiile, ceea ce, în opinia sa, ar putea reduce presiunea pentru o intervenție imediată. Mesajele lui Trump și promisiunile către protestatari În timpul unei vizite la Detroit, președintele american le-a transmis iranienilor aflați în stradă că „ajutorul este pe drum” și a descris situația din Iran drept „fragilă”. Ulterior, în Biroul Oval, Trump a precizat că SUA „vor urmări evoluțiile”, fără a exclude explicit opțiunea militară. Un oficial al Casei Albe a subliniat că „toate opțiunile sunt la dispoziția președintelui” , amintind că administrația Trump a mai demonstrat, în trecut, că este dispusă să folosească forța militară. În paralel, Comandamentul Central al SUA a actualizat planurile militare, adaptându-le obiectivelor cerute de președinte. Acestea includ lovituri punctuale, cu impact rapid, dar și măsuri de protecție pentru trupele americane și aliații din regiune. Un semnal al riscului iminent este mutarea preventivă a sute de soldați americani de la baza Al-Udeid din Qatar către locații considerate mai sigure. De ce se tem americanii de reacția Iranului Oficialii americani avertizează că un Iran slăbit de proteste interne ar putea deveni mai periculos în plan extern. Un regim aflat sub presiune ar putea recurge la represalii dure, inclusiv: atacuri asupra bazelor americane din Orientul Mijlociu lovituri indirecte prin intermediul aliaților regionali acțiuni împotriva Israelului sau a infrastructurii energetice Experiența precedentă, când Iranul a atacat o bază americană din Qatar după lovituri asupra instalațiilor sale nucleare, arată că Teheranul este capabil să răspundă rapid, chiar dacă, atunci, SUA au fost avertizate din timp și nu au existat victime. În acest moment, Washingtonul nu a desfășurat trupe și echipamente suplimentare pentru o operațiune de amploare, semn că o intervenție masivă nu este considerată iminentă. Totuși, prezența avioanelor, navelor și a personalului militar în regiune permite executarea unor lovituri limitate, dacă Trump va decide să treacă de la avertismente la acțiune. [...]
Primele forțe NATO ajung în Groenlanda – Reacție rapidă după summitul eșuat de la Washington
Primele trupe europene au ajuns în Groenlanda în noaptea de miercuri spre joi , la doar câteva ore după eșecul întâlnirii de la Washington privind statutul insulei, informează Libertatea pe baza relatărilor publicate de Bild . Desfășurarea are loc într-un climat tensionat, marcat de o coordonare discretă a misiunii de către Danemarca, fără implicarea directă a Statelor Unite, deși teritoriul este parte a NATO. Mișcări militare neanunțate, zboruri „invizibile” Două avioane militare daneze Hercules au aterizat în Groenlanda, unul la aeroportul civil din Nuuk, altul la baza din Kangerlussuaq, având la bord trupe din Danemarca și Franța . Zborurile au fost efectuate cu sistemele de identificare și urmărire dezactivate , într-o manieră tipică operațiunilor militare sensibile. Din datele locale reiese că această mobilizare nu a fost anunțată public și s-a produs în urma unei pregătiri secrete coordonate de autoritățile de la Copenhaga. Sprijin european pentru Danemarca Germania se pregătește să trimită un detașament de recunoaștere format din 13 militari , cu sosire estimată în Nuuk pe 15 ianuarie. Alte țări care și-au manifestat interesul pentru misiune sunt Olanda, Suedia, Norvegia, Marea Britanie și Canada. Ministerul german al Apărării a confirmat participarea într-un comunicat, precizând că obiectivul este de a evalua cadrul pentru contribuții viitoare la securitatea regiunii, cu accent pe supravegherea maritimă. Operațiunea se desfășoară în perioada 15–17 ianuarie și presupune un efort comun al mai multor state aliate europene, dar fără o structură unitară NATO. De altfel, potrivit Bild , comanda este asigurată de Danemarca și nu de centrul NATO din Olanda (Brunssum), întrucât zona Arctică – inclusiv Groenlanda – intră sub jurisdicția cartierului general din Norfolk, SUA, care nu este implicat în acest moment. Tensiuni diplomatice după summitul eșuat Deplasarea trupelor vine imediat după întâlnirea neconcludentă de la Washington , unde discuțiile dintre SUA, Danemarca și Groenlanda nu au dus la un acord clar privind statutul și cooperarea militară în regiune. Președintele american Donald Trump a declarat, în urma negocierilor, că „va fi găsită o soluție” și a subliniat relațiile bune cu Danemarca , dar fără alte detalii concrete. În Germania, decizia de participare a fost luată la nivel înalt, implicând atât Ministerul Apărării, cât și Cancelaria Federală. Discuțiile pentru această desfășurare au avut loc în secret și au fost declanșate abia după eșecul summitului, ceea ce sugerează o reacție coordonată, dar precaută a aliaților europeni la absența implicării americane. Ce urmează? Deși oficial misiunea este de „evaluare”, mobilizarea rapidă și discreția operațiunii indică o preocupare tot mai mare a Europei față de importanța strategică a Groenlandei . Este de așteptat ca, în perioada următoare, să se contureze o nouă strategie de securitate în Arctica , în care rolul SUA ar putea deveni marginal dacă alianțele regionale se întăresc în mod independent. [...]