Știri
Știri din categoria Externe
Statele Unite încearcă să evite o criză de acces și securitate la CM 2026, după ce oficiali de la Washington au respins public scenariul în care Iranul ar fi scos din competiție și înlocuit cu Italia, pe fondul speculațiilor apărute în spațiul public, potrivit Agerpres.
Secretarul de stat Marco Rubio a spus că SUA „nu încearcă să excludă Iranul” de la Cupa Mondială, dar a indicat că problema ar putea apărea în zona de control al persoanelor care însoțesc delegația, nu la nivelul sportivilor. Rubio a afirmat că jucătorii nu ar fi penalizați, însă a susținut că nu ar fi acceptată intrarea în SUA a unor membri ai Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice prezentați drept „jurnaliști” sau membri ai staffului.
În aceeași linie, Donald Trump a declarat că „nu vrem să penalizăm jucătorii”, deși, la mijlocul lunii martie, președintele SUA spusese că echipa Iranului nu ar fi „în siguranță” dacă ar veni în Statele Unite.
Speculațiile au fost alimentate de o propunere atribuită lui Paulo Zampolli, trimisul special al președintelui SUA pentru parteneriate globale (SEGP), care ar fi sugerat ca Italia să ia locul Iranului la turneul final. Financial Times a relatat despre această propunere, citat de DPA, iar în material sunt menționate și declarații în care Zampolli ar fi spus că a sugerat ideea lui Trump și lui Gianni Infantino.
Presa italiană a tratat subiectul cu rezerve, iar antrenorul italian Gianni De Biasi a apreciat că este o propunere improbabilă, argumentând că o eventuală absență a Iranului ar fi acoperită „logic” de echipa clasată imediat după Iran în grupa de calificare.
FIFA a indicat comentariile anterioare ale lui Gianni Infantino privind participarea Iranului. Infantino a reafirmat săptămâna trecută, într-o declarație pentru CNBC, că Iranul va participa la turneu și a subliniat importanța prezenței acestei țări la Cupa Mondială.
Potrivit informațiilor din material, Iran are programate trei meciuri de grupă, cu Belgia, Noua Zeelandă și Egipt, la Seattle și Los Angeles, iar FIFA a respins cererea Iranului de a muta jocurile în Mexic.
Recomandate
Statele Unite iau în calcul lovituri în Strâmtoarea Ormuz , un scenariu care poate amplifica riscul de blocaj pe una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru comerțul global , potrivit Libertatea , care citează CNN. Planificarea militară americană vizează capacitățile Iranului din Strâmtoarea Ormuz și Golful Oman, în eventualitatea în care armistițiul actual cu Teheranul, instituit pe 7 aprilie 2026 , ar cădea. Miza este controlul unei căi navigabile pe care Iranul ar putea încerca să o blocheze, cu efecte directe asupra fluxurilor comerciale și asupra stabilității regionale. Ce opțiuni sunt analizate În discuție sunt lovituri care ar pune accent pe „țintirea dinamică” a capacităților iraniene din Strâmtoarea Ormuz, Golful Arabiei de Sud și Golful Oman. Concret, planurile includ atacuri asupra: bărcilor rapide; navelor specializate în plasarea minelor; altor „active asimetrice” pe care Iranul le-ar folosi pentru a bloca rutele maritime. De ce contează: riscul operațional pentru navigație și comerț Materialul notează că, deși atacurile inițiale ale armatei americane s-au concentrat pe ținte din afara strâmtorii, noile planuri ar urmări o campanie de bombardamente mai concentrată în jurul acestor ape strategice. Sursele citate indică faptul că o parte importantă din rachetele de apărare de coastă ale Iranului ar fi rămas intacte, iar flota de bărci mici ar putea fi folosită pentru atacuri asupra navelor comerciale. „Dacă nu poți dovedi fără echivoc că 100% din capacitățile militare ale Iranului sunt distruse sau că SUA pot reduce riscurile, decizia va depinde de cât de mult este Donald Trump dispus să-și asume riscuri și să înceapă să împingă navele prin strâmtoare”, a declarat o sursă familiarizată cu planificarea militară. Scenariul de escaladare: infrastructură și ținte cu utilizare duală O altă opțiune menționată este atacarea infrastructurii și a țintelor cu utilizare duală, inclusiv a instalațiilor energetice, pentru a forța Iranul să revină la negocieri. Potrivit aceleiași surse, o astfel de decizie ar reprezenta o escaladare controversată. „Toate opțiunile rămân pe masă”, a declarat un oficial al Departamentului de Apărare, care a refuzat să comenteze despre mișcări viitoare sau ipotetice. [...]
Discuțiile despre o posibilă „sancționare” a Spaniei în NATO cresc presiunea politică asupra coeziunii Alianței , într-un moment în care Washingtonul ar evalua limitarea rolului Madridului în structurile de conducere, pe fondul divergențelor legate de Iran și de țintele de cheltuieli pentru apărare, potrivit Agerpres . Premierul italian Giorgia Meloni a declarat vineri, la Nicosia, că „Alianța Nord-Atlantică trebuie să rămână unită”, întrebată despre relatările din presă privind amenințări ale Statelor Unite la adresa Spaniei, inclusiv scenariul unei suspendări din NATO. Meloni a descris unitatea drept „un atu” al Alianței. Ce spune Madridul și de unde a pornit tensiunea Premierul spaniol Pedro Sanchez a afirmat că nu este îngrijorat de informațiile apărute în presă și a insistat că Spania este „un partener de încredere” care își îndeplinește obligațiile în NATO. În același context, guvernul de la Madrid s-a opus războiului purtat de SUA și Israel împotriva Iranului, lansat la sfârșitul lunii februarie. Potrivit materialului, această poziție a provocat reacția președintelui american Donald Trump, care a criticat refuzul Spaniei de a permite folosirea bazelor militare din Andaluzia pentru atacuri aeriene și a amenințat că „va opri orice schimb comercial” între cele două țări. Miza: rolul Spaniei în NATO și țintele de cheltuieli Conform relatărilor din presă citate, Statele Unite ar lua în considerare suspendarea participării Spaniei la funcții de conducere în cadrul Alianței. Agerpres notează și că Trump a criticat Madridul pentru refuzul de a-și crește cheltuielile pentru securitate la 5% din PIB până în 2035, din care 3,5% ar reprezenta cheltuieli militare, țintă despre care se precizează că a fost convenită la summitul NATO de anul trecut de la Haga . Madridul susține că poate atinge obiectivele NATO privind capacitățile militare cu cheltuieli militare de 2% din PIB. Limitări juridice: tratatul NATO nu prevede suspendarea sau excluderea Un element important de reglementare este că niciun articol din tratatul fondator al NATO, semnat în 1949, nu prevede suspendarea sau excluderea unui stat membru. În aceste condiții, eventualele măsuri discutate public ar viza, cel mult, pârghii politice sau administrative interne Alianței, nu o procedură formală de „suspendare” din NATO. [...]
Pakistanul își consolidează rolul de mediator în încercarea de a opri războiul americano-israelian împotriva Iranului, pe fondul unui armistițiu prelungit unilateral de președintele american Donald Trump. Potrivit TVR Info , ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a avut vineri convorbiri telefonice separate cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, și cu omologul său pakistanez, Ishaq Dar, discuțiile vizând „evoluțiile regionale” și teme legate de încetarea focului. Informația este relevantă deoarece indică o intensificare a canalelor diplomatice într-un moment în care armistițiul nu are un calendar clar, iar negocierile rămân incerte. În acest context, Pakistanul a devenit în ultimele săptămâni principalul mediator în demersurile de a pune capăt conflictului, notează materialul, citând AFP și dpa. Potrivit agenției iraniene IRNA, Araghchi a discutat cu cei doi oficiali pakistanezi despre evoluțiile din regiune și subiecte referitoare la încetarea focului, conform Agerpres. În paralel, ministrul iranian a mai vorbit și cu președintele regiunii autonome Kurdistanul irakian, Neshirvan Barzani, menționând contactul pe Telegram, fără a oferi detalii suplimentare. Armistițiu prelungit, negocieri fără calendar Convorbirile au loc după ce Donald Trump a prelungit marți, unilateral, armistițiul cu Iranul, fără să prezinte un calendar privind expirarea acestuia. Separat, Washingtonul a transmis că este pregătit să organizeze o nouă rundă de discuții cu negociatorii iranieni, după ce o întâlnire directă la Islamabad, la începutul lunii, nu a produs rezultate. Iranul a respins până acum organizarea unei a doua runde de discuții, pe fondul tensiunilor persistente legate de Strâmtoarea Ormuz și alte revendicări-cheie, mai arată informațiile din material. Ce urmează Din datele disponibile în sursă nu reiese dacă discuțiile telefonice Iran–Pakistan vor fi urmate de o întâlnire sau de un calendar de negocieri. Rămâne însă de urmărit dacă rolul de mediator al Pakistanului se va traduce într-un format acceptat de ambele părți și într-o clarificare a termenilor armistițiului. [...]
Mesajul Pentagonului către Europa indică o repoziționare a responsabilităților în securitatea energetică , pe fondul escaladării tensiunilor cu Iranul și al importanței Strâmtorii Ormuz pentru aprovizionarea globală, potrivit Digi24 . Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a declarat că Statele Unite „nu se bazează pe Europa” în războiul împotriva Iranului și a susținut că europenii ar avea un interes mai mare decât americanii în menținerea accesului prin Strâmtoarea Ormuz , conform relatării BFM TV preluate de Digi24. În acest context, el a criticat abordarea europeană, sugerând o trecere de la coordonare politică la acțiune concretă. „Poate ar fi mai bine să vorbească mai puțin, să organizeze mai puține conferințe prestigioase în Europa și să se apuce de treabă. Este mult mai mult lupta lor decât a noastră.” Presiune pe aliați: „vremurile în care se putea profita pe seama altora au trecut” Hegseth a continuat cu un mesaj mai larg despre relația SUA–aliați, afirmând că Europa și Asia „se bucură de protecția SUA de zeci de ani” și că Washingtonul are nevoie de „aliați capabili și loiali”. În aceeași linie, el a transmis că perioada în care unii parteneri ar fi putut beneficia de securitatea oferită de SUA fără contribuții proporționale s-ar fi încheiat. Iran, negocieri și blocadă navală: măsuri care se intensifică În privința Iranului, Hegseth a spus că SUA „au tot timpul din lume”, idee pe care, potrivit Digi24, a exprimat-o anterior și președintele american Donald Trump . El a adăugat că Iranul ar avea „o șansă istorică” de a încheia un acord și că, în viziunea sa, Teheranul trebuie să renunțe la arma nucleară „în mod concret și verificabil”. Pe plan operațional, ministrul Apărării a afirmat că blocada împotriva porturilor iraniene „va continua atât timp cât va fi necesar” și că, de la începutul blocadei navale, 34 de nave au fost respinse, în condițiile în care măsura „se intensifică pe zi ce trece”. Totodată, el a declarat că un al doilea portavion urmează să vină pentru a întări efectivele americane „în zilele următoare”. Hegseth a mai spus că Teheranul „nu va intra niciodată în posesia armei nucleare” și că armata americană este „pregătită” să reia atacurile „în orice moment”. [...]
Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi începe vineri un turneu în Pakistan, Oman și Rusia , o succesiune de vizite care indică o intensificare a contactelor regionale și cu Moscova într-un moment în care Teheranul își calibrează canalele diplomatice, potrivit Agerpres . Informația despre deplasare a fost furnizată de agenția de stat iraniană IRNA , iar Agerpres notează că știrea este transmisă de EFE. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că nu sunt publicate detalii despre agenda întâlnirilor sau temele care vor fi discutate în cele trei capitale. [...]
Planificarea unor lovituri americane asupra infrastructurii iraniene din Strâmtoarea Hormuz ridică riscul de escaladare și de perturbare a transportului maritim dacă negocierile eșuează, potrivit The Jerusalem Post , care citează un material CNN bazat pe mai multe surse familiarizate cu discuțiile. Potrivit informațiilor citate, oficiali militari americani au început să pregătească opțiuni de atac asupra „infrastructurii și capabilităților” Iranului în Strâmtoarea Hormuz, în eventualitatea prăbușirii armistițiului. Planurile ar include lovituri care să vizeze „dinamic” capabilități iraniene în Strâmtoarea Hormuz, sudul Golfului Persic și Golful Oman. În scenariile discutate intră atacuri asupra ambarcațiunilor rapide iraniene și a navelor folosite pentru amplasarea minelor, alături de alte active navale. Totuși, mai multe surse – inclusiv un broker senior din shipping – au avertizat că loviturile asupra zonei nu ar garanta, de la sine, redeschiderea strâmtorii pentru trafic. „Dacă nu poți dovedi fără echivoc că 100% din capacitatea militară a Iranului este distrusă sau că SUA pot reduce riscul cu propriile capabilități, totul se va reduce la cât de mult [președintele SUA Donald Trump] este dispus să accepte riscul și să înceapă să împingă navele prin strâmtoare”, a declarat pentru CNN o sursă familiarizată cu planificarea. Opțiuni discutate: naval, energie, lideri militari Materialul indică trei direcții principale aflate „pe masă” în planificare: lovituri asupra capabilităților iraniene din Strâmtoarea Hormuz și zonele maritime adiacente (inclusiv ambarcațiuni rapide și nave de minare); lovituri asupra infrastructurii energetice iraniene, o opțiune despre care se spune că Trump a amenințat anterior, ca instrument de presiune pentru obținerea unui acord; țintirea unor lideri militari iranieni și a unor „obstrucționiști” pe care SUA îi consideră că blochează negocierile; este menționat comandantul-șef al Gardienilor Revoluției (IRGC), Ahmad Vahidi . Oficiali citați au avertizat, potrivit aceleiași relatări, că lovirea infrastructurii energetice ar reprezenta „o escaladare controversată” a conflictului. Ce spune Pentagonul Întrebat despre planificarea țintelor, un oficial al Departamentului Apărării a transmis CNN că, din motive de securitate operațională, nu sunt discutate public „mișcări viitoare sau ipotetice”, adăugând că armata „continuă să îi ofere președintelui opțiuni” și că „toate opțiunile rămân pe masă”. [...]
