Știri
Știri din categoria Externe
Planificarea unor lovituri americane asupra infrastructurii iraniene din Strâmtoarea Hormuz ridică riscul de escaladare și de perturbare a transportului maritim dacă negocierile eșuează, potrivit The Jerusalem Post, care citează un material CNN bazat pe mai multe surse familiarizate cu discuțiile.
Potrivit informațiilor citate, oficiali militari americani au început să pregătească opțiuni de atac asupra „infrastructurii și capabilităților” Iranului în Strâmtoarea Hormuz, în eventualitatea prăbușirii armistițiului. Planurile ar include lovituri care să vizeze „dinamic” capabilități iraniene în Strâmtoarea Hormuz, sudul Golfului Persic și Golful Oman.
În scenariile discutate intră atacuri asupra ambarcațiunilor rapide iraniene și a navelor folosite pentru amplasarea minelor, alături de alte active navale. Totuși, mai multe surse – inclusiv un broker senior din shipping – au avertizat că loviturile asupra zonei nu ar garanta, de la sine, redeschiderea strâmtorii pentru trafic.
„Dacă nu poți dovedi fără echivoc că 100% din capacitatea militară a Iranului este distrusă sau că SUA pot reduce riscul cu propriile capabilități, totul se va reduce la cât de mult [președintele SUA Donald Trump] este dispus să accepte riscul și să înceapă să împingă navele prin strâmtoare”, a declarat pentru CNN o sursă familiarizată cu planificarea.
Materialul indică trei direcții principale aflate „pe masă” în planificare:
Oficiali citați au avertizat, potrivit aceleiași relatări, că lovirea infrastructurii energetice ar reprezenta „o escaladare controversată” a conflictului.
Întrebat despre planificarea țintelor, un oficial al Departamentului Apărării a transmis CNN că, din motive de securitate operațională, nu sunt discutate public „mișcări viitoare sau ipotetice”, adăugând că armata „continuă să îi ofere președintelui opțiuni” și că „toate opțiunile rămân pe masă”.
Recomandate
Pakistanul își consolidează rolul de mediator în încercarea de a opri războiul americano-israelian împotriva Iranului, pe fondul unui armistițiu prelungit unilateral de președintele american Donald Trump. Potrivit TVR Info , ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a avut vineri convorbiri telefonice separate cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, și cu omologul său pakistanez, Ishaq Dar, discuțiile vizând „evoluțiile regionale” și teme legate de încetarea focului. Informația este relevantă deoarece indică o intensificare a canalelor diplomatice într-un moment în care armistițiul nu are un calendar clar, iar negocierile rămân incerte. În acest context, Pakistanul a devenit în ultimele săptămâni principalul mediator în demersurile de a pune capăt conflictului, notează materialul, citând AFP și dpa. Potrivit agenției iraniene IRNA, Araghchi a discutat cu cei doi oficiali pakistanezi despre evoluțiile din regiune și subiecte referitoare la încetarea focului, conform Agerpres. În paralel, ministrul iranian a mai vorbit și cu președintele regiunii autonome Kurdistanul irakian, Neshirvan Barzani, menționând contactul pe Telegram, fără a oferi detalii suplimentare. Armistițiu prelungit, negocieri fără calendar Convorbirile au loc după ce Donald Trump a prelungit marți, unilateral, armistițiul cu Iranul, fără să prezinte un calendar privind expirarea acestuia. Separat, Washingtonul a transmis că este pregătit să organizeze o nouă rundă de discuții cu negociatorii iranieni, după ce o întâlnire directă la Islamabad, la începutul lunii, nu a produs rezultate. Iranul a respins până acum organizarea unei a doua runde de discuții, pe fondul tensiunilor persistente legate de Strâmtoarea Ormuz și alte revendicări-cheie, mai arată informațiile din material. Ce urmează Din datele disponibile în sursă nu reiese dacă discuțiile telefonice Iran–Pakistan vor fi urmate de o întâlnire sau de un calendar de negocieri. Rămâne însă de urmărit dacă rolul de mediator al Pakistanului se va traduce într-un format acceptat de ambele părți și într-o clarificare a termenilor armistițiului. [...]
Statele Unite iau în calcul lovituri în Strâmtoarea Ormuz , un scenariu care poate amplifica riscul de blocaj pe una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru comerțul global , potrivit Libertatea , care citează CNN. Planificarea militară americană vizează capacitățile Iranului din Strâmtoarea Ormuz și Golful Oman, în eventualitatea în care armistițiul actual cu Teheranul, instituit pe 7 aprilie 2026 , ar cădea. Miza este controlul unei căi navigabile pe care Iranul ar putea încerca să o blocheze, cu efecte directe asupra fluxurilor comerciale și asupra stabilității regionale. Ce opțiuni sunt analizate În discuție sunt lovituri care ar pune accent pe „țintirea dinamică” a capacităților iraniene din Strâmtoarea Ormuz, Golful Arabiei de Sud și Golful Oman. Concret, planurile includ atacuri asupra: bărcilor rapide; navelor specializate în plasarea minelor; altor „active asimetrice” pe care Iranul le-ar folosi pentru a bloca rutele maritime. De ce contează: riscul operațional pentru navigație și comerț Materialul notează că, deși atacurile inițiale ale armatei americane s-au concentrat pe ținte din afara strâmtorii, noile planuri ar urmări o campanie de bombardamente mai concentrată în jurul acestor ape strategice. Sursele citate indică faptul că o parte importantă din rachetele de apărare de coastă ale Iranului ar fi rămas intacte, iar flota de bărci mici ar putea fi folosită pentru atacuri asupra navelor comerciale. „Dacă nu poți dovedi fără echivoc că 100% din capacitățile militare ale Iranului sunt distruse sau că SUA pot reduce riscurile, decizia va depinde de cât de mult este Donald Trump dispus să-și asume riscuri și să înceapă să împingă navele prin strâmtoare”, a declarat o sursă familiarizată cu planificarea militară. Scenariul de escaladare: infrastructură și ținte cu utilizare duală O altă opțiune menționată este atacarea infrastructurii și a țintelor cu utilizare duală, inclusiv a instalațiilor energetice, pentru a forța Iranul să revină la negocieri. Potrivit aceleiași surse, o astfel de decizie ar reprezenta o escaladare controversată. „Toate opțiunile rămân pe masă”, a declarat un oficial al Departamentului de Apărare, care a refuzat să comenteze despre mișcări viitoare sau ipotetice. [...]
Statele Unite încearcă să evite o criză de acces și securitate la CM 2026 , după ce oficiali de la Washington au respins public scenariul în care Iranul ar fi scos din competiție și înlocuit cu Italia, pe fondul speculațiilor apărute în spațiul public, potrivit Agerpres . Secretarul de stat Marco Rubio a spus că SUA „nu încearcă să excludă Iranul” de la Cupa Mondială, dar a indicat că problema ar putea apărea în zona de control al persoanelor care însoțesc delegația, nu la nivelul sportivilor. Rubio a afirmat că jucătorii nu ar fi penalizați, însă a susținut că nu ar fi acceptată intrarea în SUA a unor membri ai Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice prezentați drept „jurnaliști” sau membri ai staffului. În aceeași linie, Donald Trump a declarat că „nu vrem să penalizăm jucătorii”, deși, la mijlocul lunii martie, președintele SUA spusese că echipa Iranului nu ar fi „în siguranță” dacă ar veni în Statele Unite. De unde a pornit ideea „Iran out, Italia in” Speculațiile au fost alimentate de o propunere atribuită lui Paulo Zampolli, trimisul special al președintelui SUA pentru parteneriate globale (SEGP), care ar fi sugerat ca Italia să ia locul Iranului la turneul final. Financial Times a relatat despre această propunere, citat de DPA, iar în material sunt menționate și declarații în care Zampolli ar fi spus că a sugerat ideea lui Trump și lui Gianni Infantino. Presa italiană a tratat subiectul cu rezerve, iar antrenorul italian Gianni De Biasi a apreciat că este o propunere improbabilă, argumentând că o eventuală absență a Iranului ar fi acoperită „logic” de echipa clasată imediat după Iran în grupa de calificare. Poziția FIFA și implicațiile operaționale FIFA a indicat comentariile anterioare ale lui Gianni Infantino privind participarea Iranului. Infantino a reafirmat săptămâna trecută, într-o declarație pentru CNBC, că Iranul va participa la turneu și a subliniat importanța prezenței acestei țări la Cupa Mondială. Potrivit informațiilor din material, Iran are programate trei meciuri de grupă, cu Belgia, Noua Zeelandă și Egipt, la Seattle și Los Angeles, iar FIFA a respins cererea Iranului de a muta jocurile în Mexic. [...]
Iran încearcă să contracareze riscul de escaladare în Golf, pe fondul blocadei americane și al tensiunilor din Hormuz , respingând public ideea unei rupturi în conducerea de la Teheran, într-un moment în care incertitudinea împinge din nou prețurile petrolului în sus, potrivit Al Jazeera . Președintele Masoud Pezeshkian , ministrul de Externe Abbas Araghchi și președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, au transmis mesaje care contestă afirmațiile președintelui SUA, Donald Trump, despre „neînțelegeri majore” între liderii iranieni. Pezeshkian și Ghalibaf au distribuit același mesaj publicat pe X de Consiliul Suprem de Securitate Națională, care susține că în Iran „nu există radicali sau moderați” și că statul acționează cu „unitatea de fier” a națiunii și guvernului, „cu obediență completă” față de liderul suprem. În aceeași linie, prim-vicepreședintele Mohammad Reza Aref a adăugat un mesaj în limba engleză, în care a descris diversitatea politică drept „democrație”, dar a insistat că „în vremuri de pericol” iranienii sunt „o singură mână” și „un singur suflet”. Miza: blocada, negocierile blocate și presiunea economică Dincolo de disputa de comunicare, contextul este unul de impas diplomatic și presiune economică. Trump și echipa sa au repetat în ultimele zile că ar exista o luptă internă între „moderați” și „durii” de la Teheran, iar această narativă ar putea fi folosită pentru a justifica prelungirea armistițiului și pentru a transfera către Iran responsabilitatea pentru lipsa progreselor în negocieri. Teheranul susține însă că discuțiile – programate anterior să aibă loc în Pakistan – nu se mai țin din cauza blocadei SUA asupra porturilor iraniene. În acest cadru, Araghchi a respins explicit ideea unei rupturi între armată și conducerea politică, afirmând că „instituțiile statului” acționează „cu unitate, scop și disciplină” și că „frontul militar și diplomația sunt pe deplin coordonate”. Riscul de escaladare în Hormuz și efectul asupra petrolului Armistițiul rămâne fragil. Apărările antiaeriene au fost activate deasupra Teheranului, fără confirmare oficială a unui atac, notează publicația. În paralel, Trump a declarat că armata americană va „împușca și ucide” ambarcațiuni iraniene care ar pune mine în Strâmtoarea Hormuz , un scenariu care ar putea declanșa reacții. Al Jazeera mai relatează că prețurile petrolului cresc din nou pe fondul incertitudinii și al „dublei blocade” în Golf: o eventuală închidere a Hormuz de către Iran și asediul naval american asupra porturilor iraniene. Separat, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a spus că Israelul așteaptă „undă verde” de la Trump pentru reluarea războiului, afirmând că armata israeliană este pregătită și că „ținte sunt marcate”, potrivit Times of Israel, citat de Al Jazeera. Context politic la Teheran: absența liderului suprem Liderul suprem Mojtaba Khamenei nu a apărut public de când l-a înlocuit pe tatăl său, Ali Khamenei, ucis în lovituri SUA-Israel pe 28 februarie. Oficiali americani au spus că Mojtaba Khamenei ar fi fost rănit și „desfigurat” în atac, iar The New York Times a relatat, citând oficiali iranieni neidentificați, că acesta ar fi grav rănit, dar „mental lucid”. În acest context, mesajele de „unitate” ale conducerii iraniene urmăresc să reducă percepția de vulnerabilitate internă exact când riscul de escaladare militară și presiunea economică asupra regiunii se amplifică. [...]
Amenințarea Israelului de a lovi infrastructura energetică a Iranului ridică riscul unui nou șoc în Strâmtoarea Ormuz , cu efect direct asupra fluxurilor de transport maritim și, implicit, asupra piețelor de energie, potrivit Știrile Pro TV . În material se arată că președintele american Donald Trump nu a indicat o dată-limită pentru acceptarea condițiilor SUA de către Iran, dar a susținut că Statele Unite „controlează complet Strâmtoarea Ormuz”. În același timp, liderii iranieni au transmis că nu acceptă „pretențiile maximale” ale lui Trump. Într-o postare pe propria rețea socială, Trump a scris că „are tot timpul din lume” pentru a încheia conflictul și a avertizat că, dacă Iranul nu vrea un acord, îl va „termina tot militar”. El a mai afirmat că problema majoră este lipsa de claritate privind cine decide la Teheran, descriind conducerea iraniană ca fiind în „haos”. Pregătiri militare și ținte economice Potrivit presei din Tel Aviv, citată în material, în ultimele zile au ajuns în Israel zeci de avioane americane de alimentare și transport. În acest context, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz , a declarat că țintele sunt „marcate” și că Israelul așteaptă „undă verde” din partea Statelor Unite. Katz a indicat explicit o direcție de escaladare cu impact economic, afirmând că Israelul vizează: bombardarea „instalațiilor centrale de energie și electricitate”; „zdrobirea infrastructurilor economice naționale” ale Iranului. „Ne propunem să readucem Iranul în epoca de piatră prin bombardarea instalațiilor centrale de energie și electricitate și prin zdrobirea infrastructurilor economice naționale.” Strâmtoarea Ormuz: trafic blocat și planuri pentru redeschidere Pe fondul tensiunilor, materialul notează că sute de nave cu aproximativ 20.000 de marinari sunt blocate de mai bine de o lună în Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru transportul maritim. Din Cipru, unde participa la summitul informal al liderilor UE, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că 49 de state vor contribui la reluarea traficului în Strâmtoarea Ormuz după încheierea războiului și că „planificarea militară și tactică” este în curs pentru implementarea planului convenit. „Redeschiderea strâmtorii Ormuz trebuie să se facă în bune condiții și nu prin blocade țintite sau prin alte mijloace.” Poziția Iranului și incertitudinea negocierilor În replică la afirmațiile lui Trump despre divergențe interne, mai mulți oficiali iranieni au susținut public că la Teheran nu există facțiuni aflate în conflict. Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a vorbit despre „unitatea de fier” a națiunii și a guvernului și a spus că Iranul îl va face pe „agresor” să regrete acțiunile sale. Separat, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că Iranul acceptă încetarea focului doar dacă este „un prim pas” către încheierea războiului „pe toate fronturile”, menționând cerințe precum despăgubiri, controlul Strâmtorii Ormuz și ridicarea sancțiunilor. Materialul subliniază că nu este clar când vor fi reluate negocierile. [...]
Programul american de „gold card”, gândit ca o viză permanentă contra cost, a produs până acum un singur beneficiar , deși autoritățile spun că „câteva sute” de persoane au început procedura, potrivit Agerpres . Ritmul foarte lent de emitere ridică semne de întrebare asupra funcționării efective a schemei și asupra capacității administrației de a transforma rapid un instrument cu miză financiară și de control al imigrației într-un flux operațional. Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick , a declarat, la o audiere în fața unei comisii a Camerei Reprezentanților, că „o persoană a primit recent aprobarea” și că există „câteva sute de persoane” care au început procesul de obținere a vizei. Departamentul Comerțului este responsabil de emiterea acestei vize, în parteneriat cu Departamentul de Stat. Ce este „gold card” și cât costă „Gold card” este descris ca o viză permanentă pentru Statele Unite, creată după modelul „green card”. Conform informațiilor prezentate, programul a fost anunțat în iunie, inițial pentru persoane dispuse să plătească cinci milioane de dolari, dar forma finală a stabilit costul la un milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei). Programul a devenit realitate la mijlocul lunii septembrie, odată cu semnarea unui ordin executiv de către președintele Donald Trump, însă a intrat în vigoare abia de la sfârșitul anului 2025. Site-ul guvernamental dedicat menționează că viza permite rezidența permanentă după un proces de „câteva săptămâni”. De ce contează: implementare lentă și riscuri de control Faptul că a fost emis un singur „gold card” de la lansare sugerează fie un filtru administrativ foarte strict, fie o implementare încă nefuncțională la scară, în ciuda prețului ridicat și a interesului declarat (sute de aplicanți în proces). În paralel, există deja un program similar, EB-5 , destinat cetățenilor străini care fac investiții de o anumită sumă în SUA, însă guvernul american susține că acesta este afectat de „prea multe fraude”, în contextul în care combaterea imigrației ilegale este una dintre prioritățile administrației. Potrivit site-ului dedicat, „gold card” rămâne o viză și poate fi revocat din motive de securitate națională. [...]
