Știri
Știri din categoria Politică
Termenul de 1 mai poate declanșa o confruntare instituțională la Washington privind finanțarea și legalitatea continuării operațiunilor militare împotriva Iranului, pe fondul presiunii ca președintele Donald Trump să obțină aprobarea Congresului în baza War Powers Resolution, potrivit Al Jazeera.
Miza imediată nu este doar politică, ci și de guvernanță: legea din 1973 limitează durata desfășurărilor militare într-un conflict la 60 de zile fără o autorizare explicită, iar termenul-limită pentru cazul Iranului este 1 mai. În lipsa unui vot în Congres, administrația ar intra într-o zonă gri în care președinții americani au mai încercat, istoric, să își extindă marja de acțiune.
War Powers Resolution (numită uneori War Powers Act) a fost adoptată pentru a restrânge capacitatea președintelui SUA de a angaja țara în conflicte armate externe fără controlul Congresului. Conform legii:
Maryam Jamshidi, profesor asociat de drept la Colorado Law School, spune că pentru extinderea ferestrei de 60 de zile cu încă 30, președintele trebuie să certifice în scris Congresului că utilizarea continuă a forței este rezultatul unei „necesități militare inevitabile”. Dincolo de 90 de zile, legea cere încetarea desfășurărilor dacă nu există o declarație de război sau o autorizare.
Totuși, Jamshidi subliniază și limita practică a mecanismului: nu există o cale juridică „clară” prin care Congresul să forțeze președintele să respecte obligația de încetare, iar președinți anteriori au susținut că această parte a legii ar fi neconstituțională.
Al Jazeera notează că nu este deloc sigur că legislativul va autoriza continuarea acțiunilor militare, în condițiile diviziunilor dintre democrați și republicani. Pe 15 aprilie, o a patra inițiativă bipartizană în Senat de a limita autoritatea lui Trump prin War Powers Resolution a fost respinsă cu 52–47, votul fiind în mare parte pe linii de partid.
Democratul Chris Murphy a criticat lipsa de supraveghere a războiului de către conducerea republicană din Senat și a invocat costuri foarte ridicate:
„Nu ar trebui să ignorăm cât de extraordinar este faptul că liderii republicani din Senat au refuzat să facă orice supraveghere a unui război care costă miliarde de dolari în fiecare săptămână.”
În tabăra republicană, mai mulți aleși au transmis că după expirarea ferestrei de 60 de zile ar fi necesară aprobarea Congresului. Senatorul John Curtis a scris că susține acțiunile președintelui „în apărarea vieților și intereselor americane”, dar nu va susține operațiuni militare dincolo de 60 de zile fără aprobarea Congresului, invocând motive „istorice” și „constituționale”. Congresmanul Don Bacon a declarat presei americane că, „prin lege”, Congresul trebuie fie să aprobe continuarea, fie să oprească operațiunile.
Deși SUA și Iranul au declarat un armistițiu de două săptămâni pe 8 aprilie, iar Trump a anunțat o prelungire unilaterală în această săptămână, presiunea militară a continuat, în special pe mare, potrivit relatării.
Printre episoadele menționate:
Analiza indică faptul că administrația ar putea invoca alte baze legale pentru a continua operațiunile, în special Authorization for Use of Military Force (AUMF) – autorizări adoptate în 2001 (după atacurile din 11 septembrie) și în 2002 (în contextul Irakului). Acestea au fost folosite de administrații succesive pentru a justifica acțiuni militare diverse.
Al Jazeera amintește că, în primul mandat, Trump a folosit AUMF din 2002 pentru a ordona asasinarea generalului iranian Qassem Soleimani la Bagdad, în 2020. Totodată, un raport al Congresului din 2015 a constatat că Barack Obama s-a bazat pe AUMF din 2001 nu doar pentru continuarea operațiunilor în Afganistan, ci și pentru începerea campaniei împotriva ISIS/ISIL, cu posibilitatea extinderii.
Publicația trece în revistă și alte precedente: intervenții fără autorizare explicită (de exemplu, campania din fosta Iugoslavie în 1999, sub Bill Clinton) și argumentul administrației Obama că operațiunea din Libia (2011) nu ar fi întrunit definiția legală de „ostilități” în sensul War Powers Resolution, deoarece nu ar fi implicat „schimburi active de foc” cu forțe ostile.
În zilele rămase până la 1 mai, presiunea se mută pe două planuri: dacă Trump poate obține o rezoluție comună în Congres pentru continuarea operațiunilor și, dacă nu, ce justificare legală va folosi pentru a menține acțiunile militare sau elementele de constrângere, precum blocada. În paralel, rămâne deschisă întrebarea în ce formă poate continua conflictul, în condițiile în care, potrivit unui expert citat, opinia publică americană ar fi constant împotriva războiului.
Recomandate
Donald Trump a condiționat sprijinul pentru Ucraina de ajutor european în dosarul Iran , conturând la G7 un schimb de tip „Ucraina pentru Iran” care poate muta costuri și riscuri operaționale către aliații europeni, potrivit Politico . La reuniunea G7 de la Évian-les-Bains (Franța), liderii au intrat în discuții pregătiți pentru tensiuni cu președintele SUA pe tema Iranului și a războiului din Ucraina, dar au ieșit din prima zi completă de negocieri „neașteptat de optimiști” în privința relației cu Casa Albă, potrivit a doi diplomați seniori ai UE. Aceștia au indicat că optimismul a redus și temerile că summitul NATO de luna viitoare din Turcia ar putea deraia. Miza imediată, conform relatării, este conturarea unui aranjament în care Trump ar susține Europa pe Ucraina în schimbul sprijinului european pentru stabilizarea unui acord de încetare a focului cu Iranul și pentru securizarea Strâmtorii Hormuz — rută maritimă majoră, a cărei posibilă închidere în timpul războiului cu Iranul a dus la creșterea accentuată a prețurilor la energie. Semnal pe sancțiuni, dar cu „preț” în negocieri După o întâlnire de 70 de minute cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și alți lideri, Trump a anunțat că SUA vor reimpune sancțiuni asupra sectorului petrolier al Rusiei. Totuși, diplomați citați de publicație avertizează că președintele american a mai făcut declarații favorabile Ucrainei în trecut, pentru ca ulterior să revină asupra lor. Cancelarul german Friedrich Merz a descris discuțiile cu Trump drept un motiv de „optimism”, într-un mesaj care sugerează o detensionare temporară a relației transatlantice, în pofida disputelor punctuale ale lui Trump cu mai mulți lideri G7. Ce cere Washingtonul: sprijin pentru acordul cu Iranul și deminarea Hormuz Potrivit a doi diplomați seniori care au urmărit schimburile dintre lideri, Trump și-a presat partenerii din G7 să: susțină acordul său cu Iranul; ofere ajutor pentru deminarea Strâmtorii Hormuz, înainte ca vicepreședintele JD Vance să ajungă la Geneva pentru finalizarea acordului de încetare a focului cu Teheranul. În public, Trump a minimalizat nevoia de sprijin european, spunând că nu crede că SUA vor avea nevoie de „mult ajutor”. În spatele ușilor închise, însă, ar fi cerut atât sprijin verbal, cât și material, inclusiv capacități pentru curățarea de mine a Hormuz, potrivit unuia dintre diplomați. În schimb, același diplomat a indicat că „trebuie să existe ceva” și pe Ucraina, cu o „așteptare foarte puternică” ca Trump să rămână alături de Kiev — mesaj pe care, potrivit sursei, l-ar fi transmis liderilor. Răspunsul europenilor: disponibilitate, dar cu condiții Liderii G7 ar fi semnalat că sunt pregătiți să ajute, însă „sub anumite condiții”. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus că desfășurarea navelor de deminare „trebuie cerută și dorită” de Statele Unite și apoi de Iran și Oman, părțile implicate în acord. Context: de la anxietate la „armistițiu” politic înainte de NATO Cu o zi înainte, Trump declanșase „un val de anxietate” sugerând că pactul Washington–Teheran i-ar permite să-și refocalizeze atenția pe un acord de pace Rusia–Ucraina. Temerea, potrivit relatării, era că ar putea anula luni de eforturi ale aliaților Ucrainei de a crește presiunea asupra Moscovei, mai ales după o convorbire telefonică de aproape o oră cu Vladimir Putin, care a alimentat suspiciuni că Trump ar putea reveni la presiuni asupra Kievului pentru cedări teritoriale. În paralel, liderii europeni au încercat să-l țină pe Trump „angajat” în formatul G7, inclusiv printr-o ofensivă de curtoazie menită să evite o repetare a situației de anul trecut, când Trump a plecat mai devreme de la summit. Ținta politică, potrivit sursei, este menținerea SUA „în tabăra occidentală” înaintea summitului NATO de luna viitoare, programat la Ankara. [...]
Germania încearcă să dezamorseze tensiunile cu SUA la G7, după retragerea a 5.000 de militari americani din Germania , iar cancelarul Friedrich Merz a folosit un gest simbolic în relația cu Donald Trump, potrivit news.ro . În prima zi a summitului G7 de la Évian-les-Bains (Franța) , Merz i-a oferit președintelui american un tricou al echipei Germaniei, inscripționat „Trump 47”, o trimitere la faptul că miliardarul este al 47-lea președinte al Statelor Unite. Merz a publicat pe X imagini de la momentul înmânării cadoului și a transmis un mesaj de felicitare „cu puțină întârziere”, adăugând că „până la urmă suntem în aceeași echipă”. Trump a pozat ținând tricoul, apoi l-a împăturit și l-a pus deoparte. Contextul: schimb de replici pe tema Iranului și o decizie cu impact militar Gestul vine după un episod tensionat între cei doi lideri, pe fondul discuțiilor legate de războiul din Iran. La finalul lunii aprilie, Merz declara că Statele Unite „n-au în mod vizibil nicio strategie” și că ar fi fost „umilite” de Teheran în negocieri. În relatarea news.ro, Trump a interpretat declarațiile drept un afront și a decis ulterior retragerea a 5.000 de militari americani din Germania, acuzându-l pe cancelarul german că „nu știe ce spune”. Berlinul a încercat apoi să evite escaladarea, susținând că relațiile dintre cei doi rămân „bune și neschimbate”. Publicația notează că anunțul de duminică privind „pista unui acord” între Iran și Statele Unite ar fi putut contribui la calmarea tensiunilor. Miza summitului: Iran și Ucraina, pe agenda G7 Războiul din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina sunt descrise ca teme importante ale summitului G7, care a început marți. În acest context, cadoul oferit de Merz este prezentat ca o posibilă încercare de reconciliere, după deteriorarea recentă a relației bilaterale. Nu este primul gest de acest tip News.ro amintește că Merz i-a mai acordat atenții lui Trump și în trecut. Anul trecut, Trump ar fi primit o crosă de golf și o copie înrămată în aur a actului de naștere al bunicului său patern, care a crescut în vestul Germaniei înainte de a emigra în SUA, potrivit tabloidului The New York Post. De această dată, alegerea unui tricou de fotbal are și o componentă de context: SUA găzduiesc în prezent Cupa Mondială, însă Trump „este departe de a fi un fan al fotbalului”, mai notează sursa. [...]
Dejucarea unui presupus atentat la un eveniment de la Casa Albă ridică din nou miza securității pentru reuniunile politice cu public numeros , după ce FBI a anunțat că a oprit la timp un atac plănuit asupra galei UFC organizate la Washington cu ocazia împlinirii a 80 de ani de către președintele SUA, Donald Trump, potrivit Bild . Șeful FBI, Kash Patel , a scris pe platforma X că anchetatorii au „înăbușit din fașă” planuri de atac asupra show-ului UFC, iar mai mulți suspecți se află în arest în urma unei „operațiuni transfrontaliere”. Patel susține că autoritățile americane au reușit să prevină atacul „la timp”, pe terenul Casei Albe. Potrivit unor „surse de securitate” citate de agenția AP, ar fi fost făcute cinci arestări, inclusiv în Ohio, Missouri și California. Patel nu a oferit inițial detalii despre natura amenințării, însă a precizat că FBI ar fi aflat despre posibila periculozitate încă din 10 iunie, cu patru zile înainte de eveniment. Ce ar fi presupus planul, potrivit relatărilor din SUA Bild notează că presa americană, citând surse din zona de securitate, a descris un scenariu în mai multe etape, care ar fi inclus: folosirea unor drone încărcate cu explozibili pentru a lovi clădiri din apropierea evenimentului, cu scopul de a provoca panică; direcționarea mulțimii aflate în retragere către „linia de foc” a unei echipe de lunetiști; o „a doua undă” de atacatori care ar fi urmat să forțeze poarta Casei Albe. Ancheta ar fi fost alimentată și de accesul investigatorilor la conversații pe Signal (aplicație de mesagerie criptată), în care cel puțin 23 de utilizatori ar fi discutat planificarea atacului, conform aceleiași surse. Un suspect ar fi declarat, potrivit FBI, că țintele vizate erau „elite capitaliste”, miliardari și politicieni. Implicația pentru securitatea evenimentelor oficiale Directorul Secret Service , Sean Curran, a transmis că agenția sa a lucrat „non-stop” pentru a identifica responsabilii și a-i aduce în fața justiției. Evenimentul UFC a avut loc duminică, pe peluza sudică a Casei Albe, ca parte a festivităților legate de aniversarea a 250 de ani de la fondarea SUA și, simultan, ca moment central al celebrării zilei de naștere a lui Trump. Bild menționează că la festivități au fost invitați 4.000 de oaspeți, iar în zonă au fost prezenți și numeroși curioși. [...]
O discuție surprinsă pe camere la G7 arată cât de mult își calibrează liderii europeni relația cu Donald Trump , într-un moment în care sprijinul pentru Ucraina și negocierile de pace cu Rusia depind și de implicarea Washingtonului, potrivit Mediafax . Imaginile au fost surprinse marți, la sosirea lui Volodimir Zelenski la Evian-les-Bains, în cadrul summitului liderilor G7, într-o transmisiune live a televiziunilor franceze. În înregistrare, Zelenski și președintele francez Emmanuel Macron discută despre cum să interacționeze cu președintele american Donald Trump, iar materialul este atribuit de Mediafax publicației Politico . Macron a fost auzit întrebându-l pe Zelenski dacă are programată o întâlnire bilaterală cu Trump, în timp ce cei doi se plimbau pe terenul Hôtel Royal. Răspunsul lui Zelenski nu a putut fi auzit, iar ulterior, când își dau seama că microfoanele sunt deschise, ambii își reduc volumul vocii. Mai târziu în aceeași zi, Trump a anunțat o întâlnire improvizată unu-la-unu cu Zelenski. Miza: menținerea SUA „în joc” pe dosarul Ucraina Potrivit articolului, schimbul de replici nu dezvăluie „niciun mare secret”, dar este prezentat ca un nou exemplu al modului în care liderii europeni își coordonează atent relațiile cu Trump, mai ales în ceea ce privește Ucraina. În același context, Macron a fost auzit separat spunând că întâlnirea sa cu Trump a fost „dificilă”. Mediafax notează și că presiunea este asupra președintelui francez pentru a-l menține pe liderul american implicat, astfel încât să nu părăsească reuniunea înainte de finalizarea discuțiilor, așa cum s-a întâmplat anul trecut, când Trump a plecat mai devreme de la G7 din Canada pentru a gestiona tensiunile dintre Iran și Israel. Ce urmează, potrivit informațiilor din articol Pentru a-l ține aproape de agenda europeană, Macron l-a invitat pe Trump la o cină miercuri seara, la Palatul Versailles , pentru a marca 250 de ani de la aniversarea Statelor Unite. În paralel, unii oficiali europeni se declară îngrijorați că, după încheierea unui acord cu Iranul, Trump ar putea încerca să preia din nou controlul asupra negocierilor de pace din Ucraina, ceea ce ar putea marginaliza europenii și complica strategia lor de a pune presiune pe Rusia și de a sprijini Ucraina, mai arată materialul citat de Mediafax. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea spune că miercuri depune la Parlament lista miniștrilor și programul de guvernare , un pas care deblochează calendarul de învestire și pune presiune pe partide să își asume rapid o majoritate, potrivit Digi24 . Veștea a declarat marți seară, la România TV, că va transmite „în cursul zilei de mâine” atât lista cu miniștrii propuși, cât și programul de guvernare, invocând nevoia de „eficiență” și evitarea pierderii de timp. Informația este atribuită de Digi24 agenției News.ro. Ce știm despre componența cabinetului Premierul desemnat a evitat să ofere o listă de nume, argumentând că nu ar fi „corect” să anunțe doar o parte dintre propuneri înainte de a fi stabilite toate portofoliile. Totuși, a indicat câteva repere: în viitorul cabinet ar urma să se regăsească membri ai PNL; singurul nume menționat explicit este Alexandru Nazare , pe care Veștea spune că îl dorește în continuare ministru al Finanțelor Publice. De ce contează: Finanțele rămân un punct sensibil în negocieri Faptul că Veștea a ales să nominalizeze public doar portofoliul Finanțelor sugerează că această poziție este tratată ca element de stabilitate în formula guvernamentală, în timp ce restul împărțirii ministerelor rămâne în negociere. În lipsa altor nume, rămâne neclar ce echilibru politic va rezulta și cât de rapid poate fi obținut sprijinul necesar în Parlament. Următorul pas, odată depuse documentele, este declanșarea procedurilor parlamentare pentru audierea miniștrilor și votul de învestitură , însă Digi24 nu oferă un calendar detaliat pentru aceste etape. [...]
PNL ridică miza în negocierile pentru guvern și amenință cu excluderi pentru liberalii care ar vota sau ar intra într-un cabinet condus de un premier „impus”, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de Sebastian Burduja , președintele PNL București, după ședința conducerii naționale a partidului. Burduja spune că PNL a decis să nu susțină formarea unui guvern cu PSD și că partidul nu va accepta un premier desemnat „peste capul” liberalilor, în condițiile unui termen „mâine ora 10” pentru depunerea mandatului de către premierul desemnat. Deciziile anunțate după ședința conducerii PNL În postarea sa, Burduja a enumerat trei puncte votate „pentru”: PNL nu face guvern cu PSD, „așa cum am mai decis de 3 ori”. PNL nu sprijină „un premier impus peste capul nostru”. Dacă guvernul propus ajunge la vot, PNL nu îl va vota, iar nerespectarea deciziei „va duce la excludere”. Aceeași sancțiune ar urma să se aplice oricărui membru PNL care acceptă să facă parte din guvernul propus. PNL cere reluarea imediată a consultărilor politice cu partidele, „în acord cu prevederile constituționale”, pentru deblocarea situației, cu mandatarea președintelui Ilie Bolojan „în acest sens”. De ce contează: risc de blocaj politic și disciplină internă mai dură Prin introducerea explicită a sancțiunii de excludere, PNL încearcă să își consolideze disciplina internă într-un moment în care negocierile pentru formarea guvernului sunt tensionate, iar partidul vrea să evite scenariul în care o parte dintre parlamentari ar susține o altă formulă decât cea decisă în conducere. Burduja a descris ședința drept mai tensionată decât se aștepta, invocând presiuni politice, și a argumentat că un partid care acceptă să i se „impună” premierul „își pierde cuvântul”. „Un partid care lasă pe alții să-i impună premierul, împotriva a ceea ce a hotărât el însuși, se desființează cu mâna lui.” Ce urmează, în viziunea lui Burduja Burduja a susținut că responsabilitatea formării unui nou guvern revine celor care au contribuit la căderea celui anterior și a indicat ca opțiune finală alegerile anticipate, dacă nu se ajunge la o soluție. „Cei care au dărâmat guvernul Bolojan, aceia să facă altul… Iar dacă nu vreți sau nu puteți, mai rămâne un singur drum cinstit: alegeri anticipate.” [...]
