Tag: donald trump
Știri despre „donald trump”
Donald Trump amenință cu represalii majore pentru țările europene care vând active americane - avertisment venit în contextul tensiunilor privind Groenlanda
Donald Trump a amenințat cu „represalii majore” țările europene care ar putea vinde active americane , conform Euronews . Declarația a fost făcută de liderul american într-un interviu acordat Fox Business la Forumul Economic Mondial de la Davos. Trump a subliniat că Statele Unite sunt pregătite să riposteze rapid, afirmând că „și noi avem toate cărțile în mână”. Avertismentul lui Trump vine în contextul unor speculații conform cărora Europa ar putea vinde obligațiuni și acțiuni americane ca reacție la presiunile exercitate de Washington. Aceste speculații au fost alimentate de anunțul fondului de pensii danez AkademikerPension, care intenționează să renunțe la titluri de stat americane în valoare de aproape o sută de milioane de euro. De asemenea, fondul de pensii SISA din Groenlanda nu a luat încă o decizie privind investițiile în acțiuni americane, iar fondul suedez Alecta a vândut cea mai mare parte din cele 11 miliarde de dolari investite în obligațiuni ale Trezoreriei SUA pe parcursul anului 2025. Analiștii avertizează că o vânzare masivă de active americane de către Europa ar putea destabiliza piețele de capital și ar crește semnificativ datoria publică a Statelor Unite. George Saravelos de la Deutsche Bank a declarat pentru „La Tribune” că Europa deține o parte semnificativă din datoria americană, estimată la aproximativ 8.000 miliarde de dolari, iar alți jurnaliști sugerează că valoarea ar putea ajunge la 12.500 miliarde de dolari. Christopher Dembik de la Pictet Asset Management a comentat că un astfel de scenariu este „imposibil” deoarece toate părțile implicate ar avea de pierdut. „Nu au niciun interes să vândă toate obligațiunile și acțiunile în același timp”, a concluzionat el. [...]
61 de acțiuni din S&P 500 ating maxime pe 52 de săptămâni - semnal de consolidare a pieței americane
61 de acțiuni din S&P 500 au atins noi maxime pe 52 de săptămâni , într-o sesiune în care indicii americani au continuat revenirea după volatilitatea provocată de tensiunile legate de Groenlanda, potrivit CNBC . Mișcarea sugerează o lărgire a raliului (mai multe companii participă la creștere), în timp ce doar trei titluri din indice au coborât la minime pe 52 de săptămâni. Lărgirea raliului: maxime noi în S&P 500 și puține minime Conform datelor citate de CNBC, miercuri 61 de acțiuni din S&P 500 au tranzacționat la noi maxime pe 52 de săptămâni. În listă apar atât nume din energie și industrie, cât și din servicii financiare și tehnologie, unele dintre ele atingând chiar maxime istorice raportate la perioada de la listare. Exemplele menționate includ Monster Beverage, Exxon, Interactive Brokers Group, Charles Schwab, Applied Materials, Western Digital, Newmont Mining și Caterpillar. În paralel, doar trei acțiuni din S&P 500 au atins noi minime pe 52 de săptămâni: McCormick, AIG și Abbott Laboratories, cu niveluri care, în unele cazuri, nu mai fuseseră văzute din 2023–2025. Acțiuni la maxime pe 52 de săptămâni (exemple): Monster Beverage, Exxon, Interactive Brokers, Charles Schwab, Applied Materials, Caterpillar Acțiuni la minime pe 52 de săptămâni: McCormick, AIG, Abbott Laboratories Piața reacționează la detensionarea episodului „Groenlanda” și la tarife Publicația notează că piețele au urcat după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că nu va continua cu tarifele suplimentare amenințate pentru opt țări europene de la 1 februarie și a invocat „conceptul unui acord” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, fără a oferi detalii despre cadrul înțelegerii. Într-o notă citată de CNBC, Julian Emanuel (Evercore ISI) a apreciat că afirmația lui Trump că „nu va folosi forța” în legătură cu Groenlanda a eliminat un risc de volatilitate extremă (un scenariu de tip „coadă stângă”, adică un eveniment rar, dar cu impact mare negativ). În același timp, strategul a indicat că atenția investitorilor se mută către următoarea ședință a Rezervei Federale, numirea candidatului lui Trump pentru viitorul președinte al Fed, riscul evitării unui nou blocaj bugetar federal și sezonul de raportări, inclusiv la companii mari de tehnologie. Alte repere din sesiune: IPO BitGo și mișcări pe acțiuni În aceeași zi, custodele cripto BitGo a debutat la Bursa din New York, iar acțiunile au urcat cu aproximativ 25% la începutul tranzacționării, compania ajungând la o evaluare de 2,59 miliarde dolari și deschizând la 22,43 dolari pe acțiune, peste prețul din ofertă de 18 dolari. Publicația o descrie drept prima companie cripto listată în 2026, într-un context în care mai multe afaceri din zona activelor digitale au ajuns pe piețele publice în timpul administrației Trump. Pe piața de acțiuni, CNBC a mai semnalat mișcări intraday precum scăderea GE Aerospace cu peste 5% (pe fondul îngrijorărilor privind ritmul de creștere a veniturilor), avansul Meta Platforms cu peste 5% și creșterea Northern Trust cu peste 6% după rezultate trimestriale peste așteptări. În ansamblu, indicii au deschis pe plus: S&P 500 +0,7%, Nasdaq Composite +1%, iar Dow Jones Industrial Average +405 puncte (aproximativ +0,8%), potrivit actualizărilor CNBC. [...]
Uniunea Europeană reevaluează relația cu SUA în fața amenințărilor comerciale și militare - summit convocat de urgență în ianuarie 2026
Liderii UE discută la Bruxelles un răspuns comun la presiunile lui Donald Trump , potrivit HotNews.ro , pe fondul tensiunilor generate de amenințările privind tarife vamale și de declarațiile legate de Groenlanda , care au afectat încrederea în relația transatlantică. Summitul de urgență: miza politică și economică Reuniunea informală de joi seară are loc după o săptămână în care, conform mai multor diplomați europeni citați de Reuters , UE a fost pusă în fața unui tip de negociere considerat imprevizibil, inclusiv prin invocarea unor măsuri economice punitive și a unor scenarii de forță pentru a obține Groenlanda. În acest context, liderii europeni caută un plan pe termen mai lung pentru a gestiona relația cu SUA atât sub actuala administrație, cât și în viitor, în condițiile în care dependența de Washington rămâne semnificativă în domenii-cheie de securitate și apărare. Semnale de detensionare și acordul comercial UE-SUA Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat la Bruxelles că UE ar putea relua discuțiile privind acordul comercial UE-SUA, după ce Donald Trump a renunțat la amenințarea cu suprataxe vamale. Metsola a spus că „escaladarea este pentru moment atenuată” și că pot continua discuțiile interne, după ce procesul de ratificare fusese suspendat în urma ultimelor amenințări tarifare. Parlamentul European decisese în această săptămână suspendarea ratificării acordului comercial, iar Metsola a indicat că eurodeputații sunt optimiști că discuțiile pot fi repornite „în curând” pentru a readuce procesul „pe drumul cel bun”. Poziții din UE: avertismente și apel la cooperare Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a afirmat înaintea reuniunii că relațiile UE-SUA au „suferit o lovitură puternică” în ultima săptămână și a avertizat că neînțelegerile dintre aliați îi avantajează pe adversari. Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda , a susținut, la rândul său, că „cooperarea ar trebui să fie cuvântul cheie, nu confruntarea”, subliniind importanța unei abordări comune UE-SUA pentru problemele de securitate. Ce a spus Nicușor Dan la Bruxelles Președintele României, Nicușor Dan , a declarat la sosirea la Consiliul European că relația transatlantică a revenit „în parametri normali”, după discuțiile legate de Groenlanda. El a precizat că pe agenda liderilor se află Groenlanda, taxele vamale și Ucraina, fiind posibilă și o discuție despre acordul dintre UE și Mercosur. „Mesajul meu general este că avem nevoie de această relație transatlantică, Europa și România, și că este foarte bine că în urma dialogului (...) o oarecare escaladare s-a diminuat și am revenit în parametri normali”, a spus Nicușor Dan, conform HotNews.ro. Opțiuni de răspuns ale UE și riscul revenirii tensiunilor Potrivit Reuters, citată în articol, unele capitale europene rămân prudente, în condițiile în care Trump și-a schimbat tonul la Davos , afirmând că nu va recurge la forță pentru a anexa Groenlanda, dar menținând obiectivul ca SUA să cumpere insula și cerând „negocieri imediate”. Diplomați europeni au avertizat că o nouă răzgândire este posibilă și că UE trebuie să-și definească „liniile roșii” și instrumentele de răspuns. În plan economic, UE ar fi pregătită să introducă un pachet de taxe de 93 de miliarde de euro asupra importurilor din SUA și măsuri anti-coercitive (instrumente care permit contramăsuri când un partener folosește presiuni economice pentru a obține concesii politice), dacă Washingtonul ar reveni la planul de a aplica, de la 1 februarie, taxe vamale asupra exporturilor unor state europene, pe tema Groenlandei. Ce urmează: Groenlanda, NATO și prezența în Arctica Articolul notează că Trump a anunțat că a stabilit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, „cadrul unui viitor acord” privind Groenlanda și că, „pe baza acestei înțelegeri”, nu va impune tarifele anunțate anterior. În paralel, ar exista discuții suplimentare despre sistemul de apărare „Golden Dome”, menționat în legătură cu Groenlanda. Rutte a declarat pentru Reuters că, potrivit acordului-cadru, aliații occidentali își vor intensifica prezența în regiunea arctică, fără a oferi detalii, și că discuțiile între Danemarca, Groenlanda și SUA vor continua. [...]
Discuții directe Ucraina-Rusia-SUA începând de vineri - Prima întâlnire trilaterală după aproape patru ani de conflict
O întâlnire trilaterală SUA–Ucraina–Rusia începe vineri în Emiratele Arabe Unite , potrivit CNN , pe baza declarațiilor făcute joi de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Reuniunea, programată să se desfășoare vineri și sâmbătă, ar fi prima întâlnire în acest format de la declanșarea invaziei ruse la 24 februarie 2022. Ucraina și Rusia au mai avut negocieri directe în 2022, mai întâi în Belarus și apoi în Turcia, însă fără rezultat, notează articolul. Contextul este intensificarea demersurilor diplomatice în 2025, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Zelenski a spus la Forumul Economic Mondial de la Davos că a discutat în aceeași zi cu Trump și că pregătirile pentru un posibil acord sunt avansate, însă nu este clar, deocamdată, cine va face parte din delegațiile celor trei părți. „Documentele menite să pună capăt acestui război” împotriva Ucrainei sunt „aproape gata”, a declarat președintele ucrainean la Davos, Elveția, după ce a discutat astăzi cu președintele american Donald Trump. La rândul său, Trump a afirmat că a avut o întâlnire „bună” cu Zelenski și a reiterat apelul pentru oprirea războiului, adăugând că trimisul său special, Witkoff, urmează să plece la Moscova pentru discuții. Separat, Zelenski a criticat liderii europeni pentru lipsa de acțiune și a avertizat că, în opinia sa, credibilitatea Europei ca actor global se erodează pe fondul continuării atacurilor rusești asupra Ucrainei. [...]
Întâlnirea Zelenski-Trump a durat o oră la Davos - discuțiile au loc în contextul unei singure probleme nerezolvate în cadrul planului de pace
Volodîmîr Zelenski și Donald Trump au avut pe 22 ianuarie discuții private la Davos , potrivit The Kyiv Independent , în marja Forumului Economic Mondial, pe fondul blocajului diplomatic privind încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Întâlnirea a fost prima discuție față în față dintre cei doi lideri în 2026 și a avut loc în aceeași zi în care emisarul special al SUA, Steve Witkoff, urma să poarte discuții cu președintele rus Vladimir Putin. Convorbirile dintre Zelenski și Trump au durat aproximativ o oră, iar consilierul prezidențial ucrainean Dmîtro Lîtvîn a caracterizat întâlnirea drept „bună”, conform relatării publicației. Ulterior, Trump și Zelenski au avut și o discuție între patru ochi. Cei doi președinți nu au făcut declarații presei înainte de întâlnire. Zelenski era programat să se adreseze Forumului Economic Mondial la ora 14:30 CET. Contextul discuțiilor este unul de stagnare a eforturilor diplomatice. Trump a pus public lipsa de progres atât pe seama Moscovei, cât și a Kievului, susținând că niciuna dintre părți nu ar fi arătat suficientă flexibilitate pentru a ajunge la o înțelegere. În același timp, Moscova nu ar fi arătat o disponibilitate clară de a se angaja în planul de pace SUA–Ucraina finalizat în decembrie, deși ar fi confirmat că a primit prevederile acestuia, potrivit sursei. După întâlnirea din decembrie cu Trump, Zelenski declara că liderii au trecut în revistă „toate aspectele cadrului de pace” și că s-ar fi înregistrat deja progrese semnificative. Zelenski a mai spus atunci că planul în 20 de puncte era „în jur de 90% agreat”, iar garanțiile bilaterale de securitate SUA–Ucraina erau „pe deplin agreate”, în timp ce un aranjament mai larg de securitate SUA–Europa–Ucraina se apropia de finalizare. Witkoff a afirmat la Davos, pe 22 ianuarie, că în cadrul de pace a mai rămas nerezolvată o „singură chestiune”, care, potrivit publicației, ar putea viza retragerea Ucrainei din Donbas. „Am discutat mai multe variante ale acelei chestiuni, ceea ce îmi arată că este rezolvabilă”, a spus Witkoff. Rusia continuă să insiste ca Ucraina să se retragă din regiunile Donețk și Luhansk, parțial ocupate, și ca comunitatea internațională să recunoască ocupația ilegală a teritoriilor ucrainene, cereri respinse în mod repetat de Kiev. Din decembrie, negociatorii ucraineni și americani au avut discuții regulate pe trei documente considerate de bază pentru demersul diplomatic: un acord-cadru, garanții de securitate și un plan de reconstrucție. Tot la Davos, Witkoff s-a întâlnit la începutul săptămânii cu principalul negociator rus Kirill Dmitriev, pentru a discuta planul susținut de Washington. Ambele părți au descris discuția, care a durat două ore, drept constructivă, după întâlniri suplimentare pe care oficiali ucraineni le-au avut cu Witkoff și alți negociatori americani în SUA, în weekend. [...]
Putin răspunde invitației lui Trump la Consiliul pentru Pace - propune investiții cu activele rusești blocate în SUA
Vladimir Putin spune că ar putea folosi active rusești înghețate în SUA pentru a finanța o contribuție de un miliard de dolari la inițiativa „Consiliul pentru Pace” propusă de Donald Trump, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul unor discuții mai ample despre utilizarea fondurilor rusești blocate în Occident în eventuale aranjamente post-conflict. Putin a afirmat că i-a mulțumit miercuri lui Trump pentru invitația de a se alătura structurii pe care președintele american spune că vrea să o formeze și să o conducă. Liderul de la Kremlin a legat propunerea de relația „specială” cu poporul palestinian și de existența unor active rusești înghețate în Statele Unite. „Cred că am putea trimite un miliard de dolari din activele rusești înghețate de administrația americană anterioară.” Președintele rus a mai susținut că fondurile rămase după plata acestei contribuții ar putea fi direcționate către reconstrucția teritoriilor afectate de războiul din Ucraina, însă doar după încheierea unui tratat de pace. El a indicat că această opțiune ar fi discutată cu reprezentanți ai administrației americane. În același material, Digi24 notează că activele rusești înghețate la nivel global sunt estimate la aproximativ 300 de miliarde de euro, păstrate în bănci din mai multe țări, cu cea mai mare parte în Belgia și în alte state europene. În SUA ar fi înghețată doar o mică parte, de circa 4–5 miliarde de dolari. Contextul diplomatic include și întâlnirea de la Davos, din 20 ianuarie, dintre Steve Witkoff și Kirill Dmitriev, emisar al lui Putin, pentru a discuta planul de pace al Washingtonului pentru Ucraina, discuții descrise drept constructive de ambele părți. În paralel, relatează Digi24, Moscova a respins în mod repetat un armistițiu pe actualele linii ale frontului, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că planul este „în proporție de 90%” pregătit, scrie Kyiv Independent . [...]
Trump folosește gazul ca armă de influență – Europa devine tot mai dependentă de energia din SUA
Europa s-a mutat dintr-o dependență energetică în alta – SUA a înlocuit Rusia ca principal furnizor de gaz, dar riscurile politice cresc – este concluzia unei analize realizate de trei institute europene de cercetare, care avertizează că președintele american Donald Trump are acum o influență tot mai mare asupra aprovizionării cu energie a UE și Marii Britanii, informează The Guardian . Potrivit raportului întocmit de Clingendael Institute (Haga), Ecologic Institute (Berlin) și Norwegian Institute of International Affairs , Europa a devenit profund dependentă de gazul natural lichefiat (LNG) importat din Statele Unite. Această dependență s-a accentuat după declanșarea războiului din Ucraina și sancționarea gazului rusesc transportat prin conducte. Cifre care arată schimbarea drastică: În 2025 , importurile de LNG din SUA către Spațiul Economic European (SEE) au crescut cu 61% ; Față de 2019 , creșterea este de 485% ; 59% din toate importurile de LNG ale UE provin acum din SUA; Marea Britanie acoperă 68% din importurile sale de LNG din SUA; În 2019, 60% din importurile de gaz ale SEE proveneau din Rusia , dar în 2025 ponderea a scăzut la 8% . Această schimbare de paradigmă energetică nu este lipsită de consecințe. Potrivit cercetătorilor, noul context geopolitic marcat de o strategie explicită de „ dominare energetică ” a administrației Trump poate duce la instabilitate și chiar la creșterea prețurilor la energie. Președintele Trump a indicat în strategia de securitate națională a SUA din 2025 că exporturile de energie sunt un instrument de proiecție a puterii americane. Mai mult, recent, el a amenințat cu impunerea unor tarife comerciale aliaților europeni, ca mijloc de presiune pentru a obține sprijinul în achiziționarea Groenlandei – teritoriu al Danemarcei, membră UE și NATO. Profesorul Kacper Szulecki , de la Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale , avertizează că rezervele de gaz din UE sunt în prezent la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, iar în combinație cu o iarnă grea și tensiuni comerciale cu SUA, există riscul unei crize energetice severe. Totodată, raportul subliniază că, deși Marea Britanie a ieșit din piața unică, rămâne expusă aceleași vulnerabilități energetice ca restul Europei, fiind parte integrantă a rețelei și pieței europene de gaz. Ce recomandă autorii raportului: Europa trebuie să reducă dependența de importuri de gaze naturale, indiferent de origine; Este esențială accelerarea tranziției către surse regenerabile locale ; Factorul energetic devine tot mai vizibil instrument de influență geopolitică . În concluzie, înlocuirea unei dependențe cu alta poate părea, pe termen scurt, o soluție de urgență, însă în contextul politic actual, dominat de impredictibilitate și presiuni comerciale, această nouă realitate aduce cu sine riscuri strategice semnificative pentru securitatea energetică a Europei . [...]
Axios despre „Golden Dome” în Groenlanda - Detalii din negocieri și mesajul că SUA își ating obiectivele
Trump și Rutte au negociat un cadru de acord pentru Groenlanda , care ar crește rolul NATO în Arctica și ar permite amplasarea unui „Golden Dome”, potrivit Axios . Discuțiile au avut loc miercuri, la Davos, iar propunerea descrisă de surse nu ar include transferul suveranității Groenlandei de la Danemarca către Statele Unite. Ce ar conține acordul și ce nu schimbă în privința suveranității Conform relatării, președintele american Donald Trump a spus în repetate rânduri că ar accepta doar un acord care să pună Groenlanda sub controlul SUA, însă planul prezentat de secretarul general al NATO, Mark Rutte , nu ar merge până la acest punct. Două surse informate, citate de Axios, au confirmat că propunerea nu include „transferul suveranității generale” asupra Groenlandei. În schimb, acordul ar viza actualizarea „Acordului de apărare a Groenlandei” din 1951 dintre SUA și Danemarca, care permite construirea de baze militare și stabilirea unor „zone de apărare” dacă NATO consideră necesar. În plus, ar urma să fie intensificate securitatea în Groenlanda și activitatea NATO în Arctica, inclusiv prin „activități suplimentare în domeniul materiilor prime”, precum și prevederi pentru amplasarea unui „Golden Dome” și combaterea „influenței externe maligne” a Rusiei și Chinei. Mesajele publice ale lui Trump și semnalele privind tarifele Într-un discurs la Davos, Trump a susținut că SUA „au nevoie” de Groenlanda și a cerut negocieri imediate, afirmând totodată că nu va folosi forța pentru a o cuceri. La câteva ore distanță, după întâlnirea cu Rutte, tonul său a devenit vizibil mai conciliant, iar Trump a indicat că, în condițiile unui acord în termenii discutați, criza legată de Groenlanda s-ar putea încheia. Tot atunci, Trump a anunțat că nu va continua amenințarea de a impune tarife vamale asupra a opt aliați europeni de la 1 februarie, în contextul opoziției acestora față de pretențiile sale privind Groenlanda. Pe Truth Social, el a prezentat discuțiile ca pe un pas înainte către un aranjament mai amplu pentru regiunea arctică. „Am creat cadrul unui viitor acord cu privire la Groenlanda și, de fapt, la întreaga regiune arctică”, a scris Trump pe Truth Social. Ce urmează: publicarea detaliilor și negocieri cu Danemarca și Groenlanda Întrebat dacă Groenlanda va face parte din SUA, Trump a evitat un răspuns direct, descriind în schimb în termeni generali durata și amploarea înțelegerii. În paralel, Rutte a declarat într-un interviu pentru Fox News că întrebarea privind controlul asupra Groenlandei „nu a fost abordată” în întâlnire. Axios consemnează că acordul ar urma să fie făcut public după stabilirea tuturor detaliilor, iar Karoline Leavitt , purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a spus că detaliile vor fi publicate „pe măsură ce” sunt finalizate de părțile implicate. Publicația mai notează că SUA ar urma să lanseze în următoarele săptămâni negocieri la nivel înalt cu Danemarca și Groenlanda privind potențialul acord, într-o formulă în care Danemarca își păstrează suveranitatea, iar SUA își pot spori prezența militară. [...]
Donald Trump schițează un acord „pe vecie” pentru Groenlanda - după discuții cu NATO la Davos
Donald Trump spune că a schițat un acord „pe vecie” pentru Groenlanda potrivit Știrile ProTV , după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , în marja Forumului Economic Mondial de la Davos. Președintele SUA a oferit puține detalii, dar a susținut că înțelegerea ar fi „pe termen lung” și ar răspunde obiectivelor Washingtonului, inclusiv pe zona de securitate. Ce a spus Trump despre acord și calendar În discuțiile cu presa, Trump a afirmat că acordul este într-un stadiu avansat și că urmează să fie făcut public „destul de curând”. El a evitat să clarifice dacă înțelegerea ar include explicit ca Statele Unite să „dețină” Groenlanda, idee pe care a mai invocat-o, dar a insistat asupra caracterului său permanent. „La infinit! Nu are o limită de timp. Este pe vecie!” Trump a legat acordul de teme precum securitatea națională și internațională, dar și de „resursele minerale”. În același timp, a recunoscut că documentul „este încă în desfășurare”, fără să precizeze părțile semnatare sau mecanismul juridic al înțelegerii. Tarifele către Europa și reacția piețelor Conform relatării, piețele financiare din Statele Unite au crescut puternic după anunț, interpretat ca un semnal de detensionare pentru liderii europeni prezenți la Davos. În paralel, Trump a anunțat că nu va mai impune taxe vamale țărilor europene care au trimis trupe în insula arctică. Știrile ProTV notează că președintele american amenințase anterior că, de la 1 februarie, va introduce tarife de 10% împotriva a opt țări europene care s-ar fi opus ambițiilor sale legate de anexarea Groenlandei. Ulterior, miercuri seară, Trump a revenit asupra planului, invocând o întâlnire „foarte productivă” cu Mark Rutte, iar ministrul de externe al Danemarcei a reacționat într-un comunicat: „Ziua se încheie într-o notă mai bună decât a început”. Mesaje despre Groenlanda și ecouri la Moscova Într-o intervenție de la tribuna forumului de la Davos, Trump a spus că SUA își doresc „o bucată de gheață” pentru a „proteja întreaga lume” și a sugerat că refuzul ar avea consecințe politice. La scurt timp, a adăugat că nu intenționează să recurgă la forță, deși a făcut referire la scenariul unei „forțe excesive”. Subiectul a generat și o reacție din partea președintelui Rusiei, Vladimir Putin, care a declarat că situația „nu ne privește absolut deloc”, dar a invocat precedentul istoric al vânzării Alaskăi către SUA în 1867 . În pofida discuțiilor despre Groenlanda, liderii Uniunii Europene urmau să se întâlnească în aceeași seară la Bruxelles, pentru un summit de urgență, „așa cum era planificat”, mai notează sursa. [...]
Bursele asiatice în scădere pentru a treia zi consecutivă – vânzările de obligațiuni și tensiunile comerciale afectează piețele globale
Piețele bursiere din Asia au înregistrat pierderi pentru a treia sesiune consecutivă pe 21 ianuarie , pe fondul unei vânzări masive de obligațiuni declanșate de creșterea randamentelor titlurilor de stat japoneze și al tensiunilor comerciale tot mai accentuate dintre SUA și Europa, cauzate de disputa privind Groenlanda, notează Share Talk . În ciuda unui discurs conciliant al președintelui Donald Trump la Forumul Economic Mondial de la Davos – în care a anunțat un „cadru pentru un acord viitor” privind Groenlanda și retragerea amenințărilor tarifare împotriva aliaților europeni – investitorii s-au orientat masiv către active de refugiu, precum aurul. Evoluții regionale: Nikkei 225 din Japonia a scăzut pentru a cincea zi consecutivă, coborând sub pragul de 52.700 de puncte, afectat în special de acțiunile exportatorilor, ale constructorilor auto și ale băncilor. Creșterea randamentului obligațiunilor guvernamentale japoneze pe 10 ani la 2,38% , cel mai ridicat nivel din 1999, a provocat temeri privind finanțele publice și impactul unei posibile reduceri a TVA pe alimente, propusă de premierul Sanae Takaichi înaintea alegerilor anticipate din 8 februarie. Indicele MSCI Asia-Pacific (excluzând Japonia) a pierdut 0,3%, în timp ce Hang Seng din Hong Kong a atins minimul săptămânii. Bursa din Shanghai a fost singura excepție pozitivă, urcând cu 0,16% datorită așteptărilor privind un nou pachet de stimulare economică. Impact global și reacții: Potrivit Baird Wealth Management , creșterea bruscă a randamentelor japoneze poate declanșa retrageri din alte piețe, deoarece titlurile nipone au fost mult timp utilizate ca sursă de finanțare pentru tranzacții speculative ( carry trade ). Aurul a continuat să crească puternic, stabilind un nou record istoric la 4.831,80 dolari/uncie , cu un avans de aproape 12% în doar trei săptămâni de la începutul anului, potrivit Trading Economics . Pe piața valutară, dolarul american a înregistrat cea mai abruptă scădere zilnică din ultima lună, în timp ce francul elvețian a atins un maxim istoric în raport cu yenul japonez , trecând peste nivelul de 200 (CHF/JPY), relatează Investing Live . Situația din India: Și piețele din India au fost afectate: indicele BSE Sensex a scăzut cu peste 1.000 de puncte în cursul zilei, dar a reușit o recuperare parțială, închizând cu 0,32% sub nivelul precedent. Rupia indiană a atins un minim istoric față de dolar, iar investitorii instituționali străini au vândut acțiuni în fiecare dintre cele 11 sesiuni din ianuarie, retrăgând echivalentul a peste 32.000 de crore de rupii , informează Mathrubhumi . În acest context volatil, investitorii așteaptă cu atenție decizia de politică monetară a Băncii Japoniei , precum și eventuale clarificări suplimentare din partea liderilor mondiali prezenți la Davos. [...]
Giorgia Meloni salută decizia lui Donald Trump de a ridica amenințarea cu taxe vamale - măsură ce reduce tensiunile comerciale dintre SUA și UE
Giorgia Meloni a salutat decizia lui Donald Trump de a ridica amenințarea cu taxe vamale , potrivit Digi24 , după ce președintele SUA a anunțat la Davos suspendarea tarifelor care ar fi urmat să intre în vigoare la 1 februarie împotriva mai multor țări europene. Trump a legat decizia de discuțiile despre Groenlanda și regiunea arctică, susținând că a „stabilit cadrul unui viitor acord privind Groenlanda și, de fapt, întreaga regiune arctică”, în urma unei reuniuni descrise drept „foarte productive” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Într-un comunicat, premierul Italiei a spus că salută suspendarea măsurii și a insistat asupra necesității menținerii dialogului între aliați în cadrul NATO. „Salut anunțul președintelui Trump de a suspenda aplicarea taxelor vamale prevăzute să intre în vigoare la 1 februarie împotriva mai multor țări europene”, a declarat Meloni într-un comunicat. Mai devreme, într-un interviu televizat, Meloni a reiterat poziția Italiei privind Groenlanda, afirmând că subiectul trebuie tratat în cadrul NATO și că Groenlanda este „un teritoriu aflat sub responsabilitatea NATO”. Ea a mai spus că „întrebarea pusă de Statele Unite referitor la un teritoriu strategic este corectă”, deși duminică calificase drept „o eroare” amenințarea cu tarife suplimentare. Contextul imediat a fost escaladarea de sâmbătă, când Trump a amenințat cu tarife de până la 25% asupra a opt țări europene pentru sprijinul acordat Danemarcei, ceea ce a determinat Europa să amenințe Statele Unite cu represalii. Suspendarea anunțată la Davos reduce, cel puțin temporar, riscul unei runde de măsuri și contramăsuri cu impact asupra comerțului transatlantic. [...]
Trump spune că Putin a acceptat „Board of Peace” - Kremlinul afirmă că propunerea e încă analizată
Kremlinul spune că propunerea „Board of Peace” este încă analizată , deși Donald Trump a declarat că Vladimir Putin ar fi acceptat invitația, relatează The Jerusalem Post , care citează Reuters. Declarațiile au fost făcute miercuri, 21 ianuarie 2026, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos. Trump le-a spus jurnaliștilor, după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, că liderul rus ar fi acceptat să se alăture inițiativei sale „Board of Peace”, prezentată ca un mecanism pentru soluționarea conflictelor globale. „A fost invitat. A acceptat”, a declarat Trump. La scurt timp, Putin a contrazis această versiune, spunând în fața Consiliului de Securitate al Rusiei că Ministerul de Externe „încă studiază propunerea” și că Moscova va răspunde „la momentul potrivit”, potrivit relatării. În aceeași intervenție, Putin a afirmat că, în opinia sa, „Board of Peace” ar fi conceput în principal pentru un acord de pace în Orientul Mijlociu. Reuters mai notează că Putin a spus că Rusia ar fi pregătită să contribuie cu 1 miliard de dolari pentru acest „Board”, sumă care ar urma să provină din active rusești înghețate. În lipsa unei poziții oficiale finale din partea Moscovei, rămâne neclar dacă inițiativa va include Rusia în forma și calendarul avansate de Trump. [...]