Știri
Știri din categoria Apărare
Italia vrea să urce cheltuielile de apărare la 2,8% din PIB în 2026, dar o parte din creștere vine din reclasificarea unor costuri interne – inclusiv activități ale poliției – care pot fi acum luate în calcul în ținta NATO, potrivit Adevărul. Mesajul premierului Giorgia Meloni, transmis în Parlament înaintea summitului NATO din iulie, pune presiune pe modul în care alianța măsoară „efortul” de apărare: nu doar prin procente, ci și prin relevanța capabilităților finanțate într-o eră dominată de drone și infrastructură de date.
Creșterea anunțată ar însemna un plus de aproximativ 0,71 puncte procentuale față de anul trecut. Meloni a precizat însă că o parte importantă a majorării provine din includerea unor cheltuieli de securitate internă, permise de regulile NATO.
Meloni a susținut că războiul din Ucraina arată cum se schimbă conflictele moderne și a avertizat că discuția despre apărare nu ar trebui redusă la bugete și procente din PIB.
„Linia frontului este blocată și dominată de drone. Nimic nu se mișcă din această cauză, iar noi am văzut tancuri care costă milioane de euro distruse de drone care costă, în medie, 20.000 de euro”
În această logică, premierul italian a cerut o reevaluare a priorităților, cu accent pe capabilități precum sateliții și infrastructura de date, în raport cu sistemele militare tradiționale.
Disputa privind nivelul cheltuielilor de apărare rămâne un punct sensibil între aliați. În același context, este menționat faptul că președintele american Donald Trump a criticat statele europene pentru investiții insuficiente și a cerut alocări de până la 3,5% din PIB pentru domeniul militar.
Potrivit Reuters, dezbaterea este intensă și în Marea Britanie, unde ministrul Apărării, John Healey, și-a prezentat demisia pe fondul unui conflict legat de finanțarea armatei, iar ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a sugerat că dificultăți similare există și în alte state europene în încercarea de a obține resurse suplimentare.
Recomandate
Oficialii europeni din NATO iau în calcul mecanisme de apărare fără SUA , inclusiv coaliții regionale care ar putea reacționa automat la un atac, chiar și în scenariul în care Washingtonul nu ar susține activarea Articolului 5 , potrivit Digi24 . Discuțiile indică o schimbare de paradigmă cu impact direct asupra arhitecturii de securitate europene: planificarea de contingență începe să includă explicit varianta unei implicări americane reduse sau blocate într-o criză. Contextul invocat este o acumulare de decizii și presiuni atribuite președintelui Donald Trump – de la campania pentru anexarea Groenlandei și încercarea de a-i atrage pe europeni într-un atac asupra Iranului, până la anularea desfășurării în Europa a unor rachete de croazieră Tomahawk cu rază lungă și a „câtorva mii” de soldați, potrivit unor oficiali citați în material. De ce contează: se discută un răspuns „automat” fără Articolul 5 Un număr tot mai mare de guverne europene analizează cum ar putea funcționa apărarea colectivă dacă SUA ar „paraliza efectiv NATO” într-o criză, refuzând activarea Articolului 5. În ultimele săptămâni, guverne și instituții europene au studiat rapoarte care încearcă să răspundă la două întrebări: cum pot aliații europeni să lanseze un răspuns defensiv decisiv fără SUA și cum ar putea purta un război fără capacitățile americane care stau la baza planificării militare a NATO. Potrivit materialului, statele nordice și Franța ar fi început discret discuții interne încă de anul trecut, iar în ultimele luni Germania și Polonia ar fi devenit mai active în examinarea opțiunilor de rezervă. Tema ar fi ajuns și în statele baltice și este discutată informal inclusiv „pe coridoarele” sediului NATO. Presiunea politică internă: încredere scăzută în sprijinul SUA și dezbatere nucleară Materialul citează un sondaj realizat în 12 țări și publicat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), potrivit căruia doar: 35% dintre britanici, 27% dintre germani, 22% dintre suedezi, 20% dintre danezi erau „foarte” sau „destul de” încrezători că SUA ar interveni dacă țările lor ar fi atacate. În același timp, 65% dintre polonezi și 56% dintre suedezi au spus că ar sprijini, fie provizoriu, fie ferm, construirea unui arsenal atomic național, conform aceluiași sondaj. Scenariul coalițiilor regionale: comandă NATO, activare fără SUA Un document descris drept „radical”, asociat ECFR, propune organizarea apărării Europei în jurul unor coaliții regionale care ar folosi cele trei Comandamente ale Forțelor Comune existente ale NATO, acoperind: Nordul Îndepărtat și țările nordice, sectorul central al flancului estic (de la statele baltice până la Alpi), sudul Europei și Marea Mediterană. Ideea centrală este ca aceste coaliții și structurile lor de comandă să fie activate automat, cu puteri „pre-delegate” (mandate stabilite dinainte), dacă un membru ar fi atacat, chiar și fără Articolul 5. Documentul mai sugerează că ar putea fi incluși parteneri din afara alianței, precum Ucraina. Tot în acest cadru sunt menționate opțiuni de ripostă „pe teren inamic”, inclusiv în Kaliningrad, sau chiar ocuparea unor porțiuni de teritoriu rusesc ca „monedă de schimb” pentru negocierea încheierii conflictului. „Plan Z”: o coaliție de „hedging nuclear” Cea mai controversată propunere din material vizează o „coaliție de hedging nuclear” (adică o strategie de „asigurare” prin apropierea de pragul tehnologic), în care state non-nucleare – precum Germania, Polonia, Suedia sau Ucraina – ar partaja tehnologii nucleare pentru a ajunge la capacitatea de a putea achiziționa arme atomice. Scopul ar fi un semnal de descurajare pentru Rusia, prin riscul apariției mai multor state europene înarmate nuclear. Rezerve în interiorul NATO: flexibilitate versus reformă instituțională Materialul notează și existența unor rezerve față de reformarea formală a instituțiilor alianței. Un fost oficial NATO, citat de Digi24, spune că ar putea fi mai ușor să se improvizeze un răspuns european la o invazie rusească decât să se construiască din timp o arhitectură elaborată, adăugând că discuția există „non-stop” informal, chiar dacă „niciun ambasador NATO” nu ar intra într-o conversație oficială pe acest subiect. Separat, este menționat un studiu coordonat de Rusi și alte grupuri de experți, supervizat de fostul președinte finlandez Sauli Niinisto , care ar propune o alianță „sub-NATO” a principalilor actori militari europeni (inclusiv Marea Britanie, Franța, Germania, Polonia și statele nordice și baltice). Unul dintre autorii citați susține că o astfel de coaliție ar putea respinge realist o incursiune rusească și cu asistență minimă din partea SUA, de tip informații și date de țintire. Pentru Europa, miza imediată nu este doar „mai multă apărare”, ci cum își setează din timp lanțul de comandă și regulile de reacție într-un scenariu în care garanția politică americană devine incertă. [...]
Italia pregătește o extindere a armatei cu 40.000 de militari până în 2033 , într-o reformă care introduce și un sistem național de rezerviști, cu mecanisme de mobilizare rapidă în „circumstanțe excepționale”, potrivit Agerpres . Miza este creșterea capacității de reacție și a disponibilității operaționale, într-un cadru care leagă explicit schimbarea de interoperabilitate și de perspectiva unei politici europene comune de apărare. Reforma este coordonată de ministrul apărării Guido Crosetto și urmărește restructurarea modelului defensiv al Italiei, inclusiv prin reducerea timpilor de răspuns. Documentul consultat de Euractiv indică faptul că suplimentarea de personal ar trebui să ducă efectivele totale ale forțelor armate italiene la peste 200.000 de oameni. Creșterea de personal, etapizată și condiționată de buget și recrutare Majorarea efectivelor ar urma să se facă în etape, cu ținte anuale care vor fi stabilite prin legea bugetului. Proiectul menționează explicit că măsura este decisă „pe baza resurselor disponibile și a capacității de recrutare actuale”. Țintele anuale indicate în document sunt: 2028: 5.071 militari 2029: 5.321 militari 2030: 7.001 militari 2031: 7.444 militari 2032: 7.500 militari 2033: 7.663 militari Un nou sistem de rezerviști și mobilizare rapidă, cu termen strâns pentru Parlament Pe lângă creșterea numărului de militari, reforma are ca element central crearea unei rezerve operaționale, destinată să furnizeze personal care poate fi desfășurat la nevoie. Proiectul stabilește trei componente: o rezervă operațională, formată în principal din persoane recent ieșite din armată; o rezervă de specialiști voluntară, pentru personal cu aptitudini profesionale specifice; o rezervă teritorială, construită din voluntari recrutați local, orientată spre urgențe interne și sarcini de sprijin. Propunerea introduce și un mecanism juridic pentru mobilizare rapidă, care ar permite guvernului să activeze rezervele „în situații grave ce afectează securitatea statului sau pentru apărarea frontierelor naționale”. Decizia ar aparține guvernului, iar Parlamentul ar urma să analizeze și să voteze măsura în termen de cinci zile, păstrând un rol oficial de supervizare. Calendar: după vacanța de vară, apoi 12 luni pentru implementare Proiectul de lege este așteptat să fie prezentat în ședința de guvern „probabil după vacanța de vară”. Dacă va fi aprobat, documentul prevede o perioadă de 12 luni pentru implementarea reformei. [...]
NATO discută accelerarea achizițiilor și redistribuirea apărării aeriene pentru a contracara amenințările cu drone asupra României , pe fondul temerilor că infrastructura critică din Marea Neagră – inclusiv proiectul Neptun Deep – ar putea deveni țintă, potrivit Mediafax , care citează Politico. Aliații au discutat miercuri, într-o reuniune cu ușile închise a celor 32 de ambasadori NATO, o propunere pentru un program accelerat de cumpărare de drone. Dezbaterea vine la câteva zile după ce prăbușirea unei drone rusești într-un bloc de apartamente din România, la sfârșitul lunii trecute, a rănit două persoane și a declanșat un apel al Bucureștiului pentru accelerarea livrărilor de apărare aeriană ale NATO. Ce se pregătește pentru summitul NATO de la Ankara În discuțiile interne, aliații au analizat dacă NATO ar trebui să achiziționeze urgent mai multe drone pentru misiuni de poliție aeriană deasupra statelor membre aflate pe flancul estic. Potrivit sursei citate, există presiune pentru a transforma tema dronelor în „inițiative concrete” care să poată fi agreate la summitul liderilor NATO din 7-8 iulie, la Ankara . Președintele României, Nicușor Dan, a transmis după întâlnire că riscurile de securitate rămân ridicate în regiune și că este necesară consolidarea prezenței și capabilităților NATO în România. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să creeze riscuri majore pentru securitatea euro-atlantică, în special în Marea Neagră. Prin urmare, este important ca NATO să își consolideze prezența și capabilitățile în România.” Tot el a afirmat că, în cadrul discuției, „s-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone”, astfel încât măsurile de sprijin pentru aliații afectați să poată fi aprobate la summitul de luna viitoare. Miza operațională: protecția infrastructurii critice, inclusiv Neptun Deep Aliații au semnalat explicit riscuri la adresa infrastructurii critice din Marea Neagră, inclusiv proiectul românesc Neptun Deep, evaluat la 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), care „urmează să intre în funcțiune anul viitor”, potrivit diplomaților citați. În material se precizează și că producția este programată să înceapă în 2027, iar proiectul este derulat de Romgaz și Petrom (controlată de OMV). În acest context, țările au discutat dacă structurile militare ale NATO ar trebui să intensifice monitorizarea amenințărilor aeriene și navale la adresa acestor instalații, inclusiv a celor reprezentate de drone. Oficiali militari naționali reuniți săptămâna trecută la comandamentul NATO din Mons (Belgia) și-ar fi exprimat deschiderea pentru mutarea unor mijloace suplimentare de apărare aeriană, cu scopul de a monitoriza și elimina dronele care zboară deasupra României. Ce rămâne neclar Potrivit sursei, nu există încă un calendar ferm: rămâne neclar când ar urma aliații să cumpere dronele, iar termenele de achiziție și livrare sunt, de asemenea, necunoscute. În paralel, NATO a reacționat deja la incidente recente de pe flancul estic, trimițând avioane de luptă pentru a doborî drone suspecte deasupra Letoniei și Estoniei, în ultimele săptămâni, pe fondul creșterii numărului de incidente cu drone în regiune, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Allison Hart. [...]
Un avion privat german care a pierdut legătura radio deasupra Italiei a declanșat o procedură NATO de reacție rapidă , după ce două Eurofighter ale Forțelor Aeriene Italiene au decolat pentru identificare, potrivit Focus . Incidentul evidențiază funcționarea operațională a sistemului de supraveghere permanentă a spațiului aerian, coordonat în cadrul NATO. Misiunea a avut loc în seara de 9 iunie, după ce contactul radio cu un avion privat din Germania s-a întrerupt. Intervenția a început cu un „scramble” – decolare imediată la alarmă – iar cele două aeronave au fost ridicate de la baza Grosseto, la ordinul Centrului NATO de Operațiuni Aeriene din Torrejón (Spania). Conform informațiilor Forțelor Aeriene Italiene, Eurofighter-urile au decolat cu puțin înainte de ora 18:30 și au interceptat avionul în zona Ancona, pe coasta Adriaticii. Aeronava a fost identificată ca fiind un Piaggio P-180 , iar în momentul interceptării legătura radio fusese deja restabilită. Ce au constatat militarii și cum s-a încheiat misiunea Forțele Aeriene Italiene au precizat că nu au existat indicii de amenințare sau manevre neobișnuite. După identificare și confirmarea reluării comunicațiilor, misiunea a fost închisă, iar cele două avioane de luptă s-au întors la Grosseto, unde este dislocată Aripa 4. Context: supraveghere 24/7 și sensibilitate crescută în regiune Publicația notează că reacția rapidă face parte din modelul de „poliție aeriană” prin care Italia își protejează spațiul aerian fără întrerupere, 24 de ore din 24, 365 de zile pe an, în coordonare cu NATO. În același context, sunt amintite și incidente recente care au amplificat tensiunile în spațiul aerian al statelor NATO, inclusiv un caz raportat de România la final de mai, când o dronă rusească ar fi lovit o locuință din Galați, incident condamnat de NATO și UE. [...]
Încrederea europenilor în garanțiile de securitate ale SUA a coborât la un minim, iar asta împinge opinia publică spre mai multă autonomie militară și finanțare comună la nivelul UE , potrivit Știrile Pro TV , care citează un sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), publicat înaintea summiturilor G7 și NATO . Sondajul indică o „profundă neîncredere europeană față de SUA”, pe fondul unor evoluții precum agresiunea președintelui SUA în Orientul Mijlociu, amenințările privind Groenlanda, promisiunile de retragere a trupelor din bazele europene și scepticismul legat de viitorul NATO. În paralel, europenii par mai dispuși să-și reducă dependența de Washington prin consolidarea apărării proprii. Cifrele care arată schimbarea de percepție În medie, doar 11% dintre respondenți din țările incluse în sondaj mai consideră SUA un aliat care „împărtășește interesele și valorile” lor. Proporția era de 16% în urmă cu șase luni și de 22% în noiembrie 2024. Percepția dominantă este că SUA sunt un „partener necesar”, însă: 13% dintre respondenți văd SUA drept „rival”; 12% le consideră „adversar direct”. În plus, majoritatea populației din fiecare țară nu mai are încredere că SUA ar interveni în apărarea lor în cazul unui atac. Excepția menționată în sondaj este Bulgaria. În schimb, în multe state europene predomină convingerea că „cel puțin unele țări europene” ar ajuta într-un astfel de scenariu, inclusiv în țări cu partide de extremă dreaptă puternice, precum Franța, Italia, Țările de Jos și Suedia. Implicația practică: mai mulți bani pentru apărare și instrumente comune de finanțare Datele sugerează o deschidere mai mare pentru creșterea bugetelor militare: în medie, europenii sunt cu 4% mai dispuși să susțină majorarea cheltuielilor naționale pentru apărare decât anul trecut, Italia fiind singura țară unde o majoritate „clară” rămâne împotrivă. Pe componenta de finanțare la nivelul UE, 47% dintre respondenți susțin ideea împrumuturilor colective ale Uniunii pentru cheltuieli mai mari de apărare, iar 35% se opun. Sprijinul este cel mai ridicat în: Portugalia (59%) Danemarca (56%) Olanda (55%) Spania (valoarea exactă nu este precizată în textul sursă, dar este inclusă între țările cu sprijin puternic) În același timp, există o rezistență semnificativă față de reducerea cheltuielilor publice interne pentru a finanța apărarea, opoziția fiind cea mai puternică în Italia (63%), Austria (59%), Germania (56%), Spania (54%) și Danemarca (52%). „Cumpărați european”: presiune pentru reducerea dependenței de armament american În aproape toate țările chestionate, majorități ale respondenților spun că statul lor ar trebui să-și reducă dependența strategică de echipamente militare americane, cu sprijin ridicat pentru abordarea „cumpărați produse europene” în: Danemarca (75%) Țările de Jos (72%) Suedia (70%) Portugalia (69%) Franța (66%) Elveția (64%) Regatul Unit (62%) Spania (62%) Polonia este singura excepție menționată: aici majoritatea ar prefera creșterea achizițiilor de arme americane. Germania, Italia și Ungaria apar ca piețe cu opinii puternic împărțite. Context: NATO rămâne reperul, dar crește pragmatismul european Deși neîncrederea în SUA crește, sprijinul pentru înlocuirea NATO cu un organism exclusiv al UE rămâne redus (29%). În același timp, în majoritatea țărilor (cu excepția Bulgariei) domină ideea că relațiile SUA–Europa „probabil se vor îmbunătăți” după plecarea lui Donald Trump , opinie împărtășită de 60% sau mai mult din populație în Franța, Spania, Danemarca, Țările de Jos și Suedia. ECFR interpretează aceste tendințe ca pe o „oportunitate” pentru liderii europeni de a avansa mai rapid în materie de securitate, pe fondul unei cereri publice pentru autonomie mai mare și pentru reducerea dependenței de garanțiile americane. Sondajul a fost realizat în mai 2026, pe persoane de cel puțin 18 ani, în Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit, prin mai multe metode și cu agenții de sondare precum Mandate Research și YouGov. [...]
Ministrul interimar al Apărării spune că Armata poate susține primele 72 de ore, dar mizează pe planurile NATO. Într-o intervenție la TVR Info , Radu Miruță a răspuns afirmativ la întrebarea dacă Armata Română are capabilitățile necesare să apere România în fața unei posibile agresiuni ruse timp de 72 de ore, insistând că scenariile de apărare sunt integrate în doctrina și planurile Alianței, nu într-o logică de confruntare „unu la unu”. Ministrul a încadrat explicit Federația Rusă drept „agresiune” și a spus că aceasta este considerată un risc atât pentru NATO, cât și pentru politica de apărare a Uniunii Europene, deci „nu este o chestiune doar pentru România”. În același context, Miruță a cerut încredere în militari, afirmând că „fac maximul posibil cu ce au la dispoziție”, iar preocuparea sa este ca Armata să „aibă la dispoziție mai mult”. El a mai susținut că a preluat conducerea Ministerului Apărării într-un moment în care instituția „a semnat cele mai puternice contracte de modernizare și de înzestrare cu tehnică militară” pentru Armata Română, fără a detalia în intervenția citată ce programe sau valori sunt vizate. Pentru context, TVR Info trimite și la un material separat despre măsurile luate de Armată după exploziile a două drone , prezentate de Miruță la postul public: TVR Info . [...]
