Tag: donald trump
Știri despre „donald trump”
Lavrov contestă legătura Groenlandei cu Danemarca - Mesaj politic pe fondul tensiunilor arctice
Serghei Lavrov a contestat legătura „naturală” dintre Groenlanda și Danemarca , într-o declarație făcută marți la Moscova, potrivit Digi24 . Șeful diplomației ruse a susținut că insula ar fi rezultatul unei „cuceriri coloniale”, pe fondul reaprinderii disputelor geopolitice legate de Arctica și al tensiunilor dintre SUA și Europa. Contextul este dat de poziția președintelui american Donald Trump , care a spus că își dorește „controlul deplin” asupra Groenlandei, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, invocând motive de securitate națională. Sâmbătă, Trump a anunțat că intenționează să impună tarife vamale împotriva mai multor aliați europeni care se opun unei potențiale preluări a insulei de către SUA. În acest cadru, Moscova a transmis că nu are intenția de a interveni în dosarul Groenlandei și a respins ideea că ar urmări preluarea controlului asupra insulei, o sugestie atribuită lui Trump. Digi24 notează că Rusia a privit favorabil diviziunile tot mai vizibile dintre SUA și Europa pe această temă, dar s-a arătat iritată de asocierea cu un astfel de scenariu. „Nu a fost nici o parte naturală a Norvegiei, nicio parte naturală a Danemarcei. Este o cucerire colonială. Faptul că locuitorii sunt acum obişnuiţi cu asta şi se simt confortabil este o altă chestiune”, a mai spus Lavrov. Disputa are și o dimensiune economică imediată, prin amenințarea cu tarife. Țările europene au afirmat că anunțul lui Trump privind taxele vamale ar încălca un acord comercial încheiat cu administrația sa anul trecut, iar liderii UE urmează să discute posibile represalii la un summit de urgență programat joi, la Bruxelles. [...]
Berlinul reia discuția despre o taxă digitală pentru Big Tech - răspuns la amenințările tarifare ale lui Trump
Berlinul reia discuția despre o taxă digitală pe companiile americane de tehnologie, pe fondul noilor amenințări tarifare ale președintelui SUA, Donald Trump, potrivit POLITICO . Mișcarea este alimentată mai puțin de cancelarie și mai mult de presiuni din interiorul coaliției conduse de cancelarul Friedrich Merz și din blocul conservator. Trump a amenințat sâmbătă cu tarife împotriva a opt țări , inclusiv Germania, în contextul disputei legate de Groenlanda. În acest cadru, Berlinul nu grăbește, deocamdată, propuneri formale privind un răspuns la nivelul Uniunii Europene, iar discuțiile guvernamentale s-au concentrat pe reținere și evitarea reacțiilor „emoționale”. Presiuni în coaliție pentru opțiuni mai dure, dincolo de linia prudentă a cancelarului Poziția oficială rămâne precaută. Un purtător de cuvânt al guvernului a spus luni, într-o conferință de presă, că Merz este „o persoană rațională care nu pune ștampila pe relațiile internaționale”, iar cancelarul a pledat pentru un răspuns măsurat. În paralel, vicecancelarul Lars Klingbeil (SPD) a indicat că ar putea fi analizate măsuri mai ferme, făcând trimitere la „trusa” europeană de apărare comercială, inclusiv Instrumentul anti-coerciție (un mecanism al UE conceput pentru a răspunde presiunilor economice din partea unor state terțe, încă netestat în practică). „Ar trebui să examinăm acum utilizarea acestor măsuri”, a declarat Klingbeil, referindu-se la instrumentele UE de apărare comercială, inclusiv Instrumentul anti-coerciție. Taxa digitală, din nou pe masă: proiecte în așteptare și divergențe în interiorul guvernului În interiorul taberei creștin-democrate, unii parlamentari cer explicit măsuri de retorsiune care să vizeze firmele americane de tehnologie. Sepp Müller, lider adjunct al grupului parlamentar al CSU (partidul bavarez aliat CDU), a cerut luni o taxă digitală și chiar interdicții la import pentru produse americane. Ralph Brinkhaus , responsabilul conservatorilor pe politici digitale, a spus că subiectul „va ajunge cu siguranță pe masă”, dar a subliniat că orice decizie trebuie să fie „cântărită și bine gândită”. De partea cealaltă, social-democrații par dispuși să redeschidă angajamente mai vechi: deputatul SPD Johannes Schätzl a declarat pentru POLITICO că acorduri anterioare, prin care UE se angajase să nu introducă o taxă pe infrastructura digitală, ar trebui acum reevaluate. Pe fundal, există deja propuneri tehnice: proiecte pentru o taxă digitală germană, pregătite de ministrul Culturii, Wolfram Weimer , se află la Ministerul de Finanțe din decembrie, potrivit unor persoane familiarizate cu procesul. Ministerul condus de Klingbeil a analizat anterior dacă o astfel de măsură ar antagoniza inutil Washingtonul și nu a precizat dacă evaluarea s-a schimbat între timp, în condițiile în care ministrul Digitalizării, Karsten Wildberger, a avertizat împotriva escaladării publice și a cerut, mai întâi, dialog. [...]
Franța ar urma să refuze „Board of Peace” al lui Trump - Carta depășește reconstrucția din Gaza
Franța nu intenționează să accepte invitația de a se alătura „Board of Peace”, o inițiativă lansată de președintele american Donald Trump, potrivit Le Monde . Parisul spune că analizează cadrul juridic propus, dar semnalează că mandatul organismului pare să depășească reconstrucția din Gaza și ridică probleme legate de rolul ONU. De ce ar refuza Parisul: mandatul ar depăși Gaza și ar atinge arhitectura ONU O sursă apropiată președintelui Emmanuel Macron a declarat pentru Le Monde, luni, 19 ianuarie, că Franța „nu intenționează să răspundă favorabil” invitației de a intra în „Board of Peace”. Consiliul ar fi fost conceput inițial pentru a supraveghea reconstrucția Fâșiei Gaza după război, însă carta sa „nu pare să își limiteze rolul” la teritoriul palestinian ocupat, notează publicația. „Carta sa merge dincolo de singurul cadru al Gazei. Ridică întrebări majore, în special privind respectarea principiilor și structurii Națiunilor Unite, care în niciun caz nu pot fi puse sub semnul întrebării.” În acest context, poziția Parisului are o greutate instituțională suplimentară: Franța este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU , iar orice inițiativă care ar putea fi percepută ca ocolind mecanismele ONU riscă să genereze fricțiuni diplomatice și să complice coordonarea internațională pe dosarul Gaza. Mesajul Ministerului de Externe: „piatra de temelie” rămâne ONU Tot luni, Ministerul francez de Externe a transmis un comunicat în care a reiterat angajamentul Franței față de ONU, pe care o descrie drept „piatra de temelie a multilateralismului eficient”. În același mesaj, diplomația franceză a subliniat primatul dreptului internațional, al egalității suverane a statelor și al soluționării pașnice a disputelor, „în detrimentul arbitrarului, politicii de forță și războiului”, potrivit Le Monde. Ministerul a mai precizat că analizează, împreună cu partenerii, cadrul juridic propus pentru „ Board of Peace ”, exprimând îngrijorarea că „proiectul se extinde dincolo de situația din Gaza”. Formularea sugerează că rezervele Parisului nu țin doar de oportunitate politică, ci și de arhitectura legală și de compatibilitatea cu sistemul ONU. Ce urmează și cum se leagă de tensiunile recente Din informațiile prezentate de Le Monde, Franța nu a anunțat o decizie formală, dar semnalul politic este că un răspuns pozitiv este improbabil, în lipsa unor clarificări privind mandatul și raportarea la ONU. Rămâne de văzut dacă Washingtonul va ajusta documentele inițiativei sau va încerca să atragă alte state în formatul propus. Discuția despre „Board of Peace” vine pe fondul unei perioade de tensiuni și mesaje publice neobișnuit de directe între lideri occidentali, inclusiv în dosare sensibile de politică externă, după cum reiese și din articolul nostru precedent despre schimburi de mesaje private făcute publice de Donald Trump. În acest climat, orice inițiativă care atinge rolul ONU sau reconfigurează mecanismele de coordonare internațională poate deveni rapid un subiect de dispută între aliați. [...]
Trump dezvăluie mesaje private de la Macron și Rutte - Tensiuni crescânde privind Groenlanda
Donald Trump a dezvăluit mesaje private de la liderii NATO și Franța, generând un scandal diplomatic în Europa , potrivit The Independent . Președintele american a publicat pe platforma sa Truth Social mesaje de la secretarul general al NATO, Mark Rutte, și de la președintele francez Emmanuel Macron, în contextul disputelor privind Groenlanda. Mesaje și reacții internaționale Donald Trump a împărtășit un mesaj de la Mark Rutte, în care acesta își exprima sprijinul pentru acțiunile lui Trump în Siria, Gaza și Ucraina, și menționa că va folosi platforma Forumului Economic Mondial pentru a susține eforturile președintelui american. Rutte a mai adăugat că este angajat să găsească o soluție pentru Groenlanda. „Domnule Președinte, dragă Donald - ceea ce ați realizat în Siria astăzi este incredibil. Voi folosi angajamentele mele media la Davos pentru a evidenția munca dumneavoastră acolo, în Gaza și în Ucraina. Sunt angajat să găsesc o cale de urmat pentru Groenlanda. Abia aștept să vă văd. Al dumneavoastră, Mark.” De asemenea, Trump a dezvăluit un mesaj de la Emmanuel Macron, care propunea o întâlnire și o cină la Paris, după Forumul Economic Mondial de la Davos. Macron a invitat liderul american să discute despre Siria și Iran, dar și despre Groenlanda, subliniind neînțelegerile pe acest subiect. Implicații economice și politice Aceste dezvăluiri vin în contextul în care Trump a amenințat cu impunerea unor tarife de 200% asupra vinului francez, ca răspuns la refuzul Franței de a se alătura așa-numitului „Consiliu al Păcii”. Tensiunile dintre SUA și Europa s-au intensificat, iar Uniunea Europeană ia în considerare măsuri de retorsiune, inclusiv tarife asupra importurilor americane. Trump a subliniat dorința sa de a prelua controlul asupra Groenlandei, un teritoriu strategic deținut de Danemarca, și a amenințat cu sancțiuni economice dacă nu se ajunge la un acord. Această situație amenință stabilitatea alianței NATO, deja tensionată de conflictul din Ucraina și de cerințele SUA privind cheltuielile de apărare ale aliaților. Reacții și perspective Liderii europeni, inclusiv cancelarul german Friedrich Merz, au exprimat dorința de a evita un conflict comercial, dar au avertizat că sunt pregătiți să răspundă dacă tarifele impuse de Trump sunt considerate nerezonabile. În același timp, premierul britanic Keir Starmer a cerut o discuție calmă între aliați, exprimându-și îndoiala că Trump ar considera acțiuni militare pentru a prelua Groenlanda. Într-o postare pe Facebook , premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a subliniat că teritoriul ar trebui să aibă dreptul de a-și decide propriul destin, insistând pe dialog, respect și drept internațional. Măsuri posibile ale Uniunii Europene Uniunea Europeană discută despre opțiuni de răspuns la acțiunile SUA, inclusiv un pachet de tarife asupra importurilor americane, care ar putea intra în vigoare automat pe 6 februarie, după o suspendare de șase luni. O altă opțiune este utilizarea „Instrumentului de Anti-Coerciție” (ACI), care ar putea limita accesul la licitații publice, investiții sau activități bancare. În concluzie, dezvăluirile lui Trump și amenințările sale economice au generat o criză diplomatică majoră, cu potențial de escaladare a tensiunilor comerciale și politice între SUA și Europa. [...]
Piețele reacționează la retorica agresivă a lui Trump; Prețul aurului sare de 4.600 USD uncia, acțiunile europene scad
Prețul aurului a atins luni un nou maxim istoric de 4.689,39 dolari uncia, în timp ce cotația argintului a urcat la 94,08 dolari uncia ( 669 656,96lei curs BNR) , pe fondul tensiunilor comerciale crescânde dintre Statele Unite și opt țări europene, informează BBC . Evoluția este determinată de anunțul președintelui american Donald Trump privind impunerea de tarife vamale de 10%, începând cu 1 februarie, pe importurile din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda – măsură care ar putea crește la 25% dacă nu se ajunge la un acord privind Groenlanda. Aur și argint în creștere – reacție clasică la incertitudine Aurul și argintul sunt considerate investiții sigure în perioade de instabilitate politică sau economică. Creșterea spectaculoasă a prețurilor vine după un an în care aurul s-a apreciat cu peste 60% , alimentat de temeri legate de conflicte comerciale, scăderi de dobânzi, achiziții masive de metal galben de către băncile centrale și, în cazul argintului, restricțiile la export impuse de China. „Aurul se bucură de o cursă strălucitoare, atinge noi recorduri și atrage tot mai multă atenție ca refugiu de siguranță”, a comentat Susannah Streeter, strateg de investiții la Wealth Club. Piețele bursiere europene în declin În paralel, bursele europene au înregistrat scăderi semnificative, afectate de temerile privind posibile represalii din partea Uniunii Europene. Se vehiculează un pachet de tarife de 93 miliarde de euro asupra importurilor din SUA. Evoluția indicilor și sectoare afectate: FTSE 100 (Londra): -0,4% FTSE 250: -0,9% Dax (Germania): -1,3% Cac 40 (Franța): -1,8% Printre cele mai afectate companii s-au numărat constructorii auto germani (BMW, Mercedes-Benz, VW), firmele de tehnologie și producătorii de bunuri de lux (LVMH, Hermès). În schimb, acțiunile companiilor miniere de aur – precum Fresnillo și Endeavour – au crescut, impulsionate de creșterea prețurilor metalelor prețioase. De asemenea, în contextul amplificării tensiunilor geopolitice, acțiunile companiilor din industria apărării au avut evoluții pozitive – în special Rheinmetall (Germania) și Thales (Franța). Un verdict așteptat și o economie în echilibru fragil Piața americană a fost închisă luni, cu ocazia unei sărbători legale, însă marți este așteptată o decizie a Curții Supreme a SUA, care ar putea invalida tarifele impuse de Trump, dacă se consideră că acestea încalcă prevederile International Emergency Economic Powers Act . Potrivit analiștilor, o asemenea hotărâre ar putea produce „un nou șoc major”. În paralel, în cea mai recentă prognoză economică globală – redactată anterior izbucnirii conflictului comercial – Fondul Monetar Internațional avertiza că unul dintre principalele riscuri pentru creșterea globală este reprezentat de „escaladarea tensiunilor comerciale”, alături de încetinirea avansului în sectorul inteligenței artificiale. [...]
Putin, invitat să adere la „Consiliul pentru Pace” inițiat de SUA – Kremlinul analizează propunerea și trimite emisari la Davos
Vladimir Putin a fost invitat să adere la un „Consiliu pentru Pace” inițiat de SUA, în contextul Forumului Economic Mondial de la Davos – informează Biziday . Kremlinul a confirmat luni că președintele rus Vladimir Putin a primit o invitație oficială de a adera la un Consiliu pentru Pace propus de administrația americană condusă de Donald Trump . Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Moscova „analizează în prezent toate detaliile acestei propuneri” și că intenționează să clarifice direct cu partea americană conținutul și implicațiile inițiativei. Un prim pas în acest sens va fi participarea emisarului special al lui Putin, Kirill Dmitriev, la Forumul Economic Mondial de la Davos, care are loc în această săptămână. Acesta se va întâlni acolo cu membri ai delegației americane, însă nu este sigur dacă subiectul principal al discuțiilor va fi legat de Consiliul pentru Pace . Lipsa unei confirmări oficiale din partea Washingtonului adaugă incertitudine asupra caracterului și intențiilor reale ale propunerii. Consiliul, așa cum a fost conturat în scrisorile transmise de Trump către mai mulți lideri globali, ar urma să fie o platformă pentru „consolidarea păcii în Orientul Mijlociu” și pentru adoptarea unei „noi abordări îndrăznețe” în privința conflictelor internaționale. Potrivit unor surse citate de presa americană, participarea în Consiliu ar presupune o contribuție financiară de un miliard de dolari din partea fiecărei țări membre. România se numără printre statele invitate oficial . Administrația Prezidențială a confirmat duminică primirea unei scrisori adresate președintelui Nicușor Dan , în care se cere aderarea României la această structură internațională. Nu au fost oferite detalii privind poziția Bucureștiului sau eventualul răspuns transmis către Washington . Contextul inițiativei este unul extrem de tensionat. Războiul din Ucraina continuă, iar Putin nu dă semne că ar fi dispus să încheie conflictul în viitorul apropiat. Invitația adresată liderului de la Kremlin ridică semne de întrebare privind coerența mesajului diplomatic american și modul în care se poate construi un cadru credibil de pace globală, în timp ce principalul agresor în Europa este inclus în astfel de inițiative. Este de remarcat caracterul controversat al Consiliului propus , în condițiile în care nu există un cadru instituțional internațional validat, iar componenta financiară ridicată – un miliard de dolari per țară – poate fi interpretată drept o inițiativă exclusivistă și opacă. Lista oficială a țărilor invitate sau care și-au manifestat intenția de participare nu a fost publicată până în acest moment. De asemenea, nici ONU și nici alte organizații multilaterale nu au comentat propunerea. [...]
Nicușor Dan, vizat pentru Consiliul de Pace al lui Trump - CTP ridică problema unei posibile note de plată de 1 miliard $
Cristian Tudor Popescu pune sub semnul întrebării o posibilă „taxă” de 1 miliard de dolari pentru ca România să obțină un loc permanent într-un „Consiliu pentru Pace” inițiat de Donald Trump, potrivit Libertatea. Subiectul apare în contextul unei invitații adresate președintelui României, Nicușor Dan , de a participa la această structură. Conform relatării, CTP susține că invitația ar face parte dintr-o strategie a lui Trump de a diviza Europa, „lovind unele țări și ademenind altele”, pe fondul tensiunilor legate de intenția președintelui american de a anexa Groenlanda, teritoriu care aparține Danemarcei. Libertatea notează că „Consiliul pentru Pace” ar urma să fie condus „pe viață” de Donald Trump și să gestioneze inițial conflictul din Gaza. Statele ar avea mandate de trei ani, cu posibilitatea de a deveni membre permanente dacă achită o taxă de un miliard de dolari. Nicușor Dan nu ar fi răspuns ofertei, însă a declarat că este îngrijorat de direcția în care pot evolua lucrurile după ce Trump a anunțat taxe vamale sporite pentru țările care se opun preluării Groenlandei, în condițiile în care opt aliați europeni s-au opus. „Președintele Dan, folosit la ruperea Europei? Întrucât președintele Dan se declară profund îngrijorat de escaladarea declarațiilor publice între SUA și UE și înțelege, cu siguranță, că invitarea lui în așa-zisul Consiliu pentru Pace alături de V. Orban este o încercare a lui Trump de a rupe Europa, lovind unele țări, ademenind altele, ar trebui să refuze?”, a transmis CTP. În același comentariu, CTP a subliniat și componenta financiară a inițiativei, arătând că, în formula descrisă, hotărârile ar urma să fie luate prin vot, dar validate în final de Trump. „Trump cere un miliard de dolari fiecărei țări care vrea un loc permanent în Consiliul său. El va fi președinte, hotărârile se vor lua prin vot, cu majoritate, dar, finalmente, vor fi aprobate de el”, a adăugat gazetarul. În paralel, articolul descrie escaladarea tensiunilor transatlantice pe tema Groenlandei: Trump ar fi promis suprataxe vamale pentru opt țări europene (Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda și Finlanda), începând cu 10% de la 1 februarie și cu posibilitatea de creștere la 25% de la 1 iunie, sancțiuni care ar urma să rămână în vigoare până la preluarea Groenlandei. În acest cadru, sunt menționate reacții critice ale unor lideri europeni, inclusiv Giorgia Meloni , Keir Starmer și Emmanuel Macron. [...]
Meloni critică amenințarea lui Trump cu tarife pe tema Groenlandei - avertisment pentru comerțul SUA-UE
Giorgia Meloni spune că tarifele SUA pe tema Groenlandei ar fi „o greșeală” , potrivit Euractiv , după ce președintele american Donald Trump a amenințat cu taxe vamale împotriva statelor care se opun planului său de a prelua insula arctică, teritoriu autonom al Danemarcei. Premierul Italiei a declarat duminică, în timpul unei vizite la Seul, că a discutat direct cu Trump și i-a transmis punctul său de vedere. În același timp, Meloni a spus că a vorbit și cu secretarul general al NATO, care i-ar fi confirmat că Alianța „începe să lucreze” pe acest dosar. Poziția Italiei: dezamorsare diplomatică și trimiterea dosarului către NATO Meloni, considerată un aliat european al lui Trump, a încercat să reducă tensiunea publică, susținând că între Europa și Statele Unite ar exista „o problemă de înțelegere și comunicare” în legătură cu Groenlanda. Mesajul ei central a fost că escaladarea prin tarife ar fi contraproductivă și că dialogul trebuie mutat într-un cadru instituțional. „Cred că impunerea de noi sancțiuni astăzi ar fi o greșeală”, a declarat premierul Giorgia Meloni . În viziunea șefei guvernului italian, NATO ar trebui să aibă un rol activ în gestionarea crizei, inclusiv prin organizarea unor măsuri de descurajare împotriva unor „interferențe” ostile într-un teritoriu pe care îl consideră strategic. Meloni a calificat drept „o inițiativă bună” faptul că NATO a început să lucreze pe subiect. Amenințarea tarifară a SUA și miza pentru relația comercială transatlantică Trump a amenințat că va impune tarife de până la 25% pentru toate bunurile trimise în Statele Unite din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda, ca reacție la obiecțiile acestora față de demersurile sale privind Groenlanda, notează Euractiv. O astfel de măsură ar lovi direct fluxurile comerciale și ar amplifica tensiunile politice dintre Washington și capitalele europene. Din perspectiva Italiei, accentul cade pe prevenirea unei spirale de represalii care ar putea afecta mai larg comerțul SUA-UE, într-un moment în care orice deteriorare a climatului transatlantic ar complica atât cooperarea economică, cât și coordonarea de securitate. Mesajul transmis de Meloni sugerează o strategie de „calmare” a conflictului: contact direct cu Casa Albă, evitarea etichetării publice a SUA drept adversar și folosirea NATO ca forum pentru a gestiona dimensiunea strategică a dosarului. Cum explică Roma riscul de escaladare: „mesaj neclar” și percepții anti-americane Meloni a indicat că, „din punctul de vedere american”, mesajul venit „de pe această parte a Atlanticului” nu ar fi fost suficient de clar. Ea a avertizat că există riscul ca inițiativele unor țări europene să fi fost interpretate drept anti-americane, „ceea ce nu a fost clar intenția”, fără să detalieze la ce acțiuni se referă. În paralel, Trump își justifică poziția prin argumentul securității naționale, susținând că Statele Unite au nevoie de Groenlanda . În acest context, demersul Italiei se conturează ca o încercare de a separa disputa geopolitică de instrumentele comerciale și de a menține canale de comunicare care să evite transformarea dosarului Groenlandei într-un conflict tarifar extins între SUA și Europa. [...]
Liderii lumii răspund rezervat la invitația lui Trump - Semnal de prudență înaintea negocierilor multilaterale
Doar Ungaria a acceptat fără echivoc Consiliul pentru Pace propus de Trump , în timp ce majoritatea capitalelor au răspuns prudent, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters via Agerpres. Inițiativa , transmisă prin scrisori către aproximativ 60 de țări, a generat reacții rezervate și îngrijorări legate de posibile efecte asupra rolului ONU în gestionarea crizelor internaționale. Reacțiile liderilor: sprijin explicit limitat, restul rămân la „da, dar” Singurul sprijin exprimat fără echivoc a venit din partea Ungariei, unde premierul Viktor Orbán este considerat un aliat apropiat al lui Donald Trump. Din perspectiva poziționării publice, aceasta rămâne, cel puțin deocamdată, singura acceptare clară menționată. Canada a transmis un mesaj mai nuanțat. Prim-ministrul Mark Carney a spus că este de acord „în principiu”, însă a indicat că „detaliile sunt încă în lucru”, ceea ce plasează Ottawa într-o zonă de sprijin condiționat, fără angajament final. „Guvernele din întreaga lume au reacţionat prudent duminică faţă de invitaţia preşedintelui american Donald Trump de a se alătura iniţiativei sale numite Consiliul pentru Pace.” Implicații pentru ONU și arhitectura multilaterală Alte guverne au evitat declarații ferme, iar oficiali și diplomați, vorbind în general sub protecția anonimatului, și-au exprimat îngrijorarea că noua structură ar putea afecta activitatea Organizației Națiunilor Unite . Din perspectivă geopolitică, această temere indică o posibilă competiție instituțională: un mecanism paralel, condus politic de Washington, ar putea diminua legitimitatea sau centralitatea ONU în mediere și managementul conflictelor. Reiese din documentele consultate de Reuters că structura ar urma să fie condusă de Donald Trump „pe viață” și să se ocupe inițial de conflictul din Gaza, urmând ca ulterior să abordeze și alte dosare. O astfel de formulă de conducere și mandat poate amplifica reticența statelor care preferă cadre multilaterale cu reguli clare de rotație, reprezentare și control instituțional, tipice ONU . România: confirmarea invitației, fără un răspuns de fond Administrația Prezidențială de la București a confirmat duminică primirea scrisorii prin care președintele Nicușor Dan este invitat oficial ca România să devină membră a Consiliului. Până la acest moment, informația disponibilă în material se oprește la confirmarea primirii invitației, fără a indica o decizie de acceptare sau respingere. În termeni de bilanț al poziționărilor publice menționate în articol, există o țară care și-a exprimat sprijinul fără echivoc (Ungaria), în timp ce restul reacțiilor descrise sunt prudente sau condiționate (Canada) ori rămân la nivel de îngrijorări exprimate neoficial privind impactul asupra ONU. [...]
România, invitată de Trump în „Consiliul pentru Pace” - semnal politic pe dosarul Ucraina
România a primit o invitație oficială să intre în „Consiliul pentru Pace” , potrivit Știrile PRO TV , care citează confirmarea Administrației Prezidențiale privind scrisoarea transmisă de președintele SUA, Donald Trump, către președintele României, Nicușor Dan. Inițiativa este prezentată ca legată de dosarul Ucraina și vine la două zile după anunțul lui Trump despre formarea acestui consiliu. Ce se știe despre invitație și documentele transmise Administrația Prezidențială a precizat că invitația vizează aderarea României ca „stat membru fondator” și semnarea și ratificarea Cartei Consiliului. Scrisoarea a fost însoțită de două documente: „planul cuprinzător” și „Carta Consiliului”, descrise ca fiind deschise pentru semnare și ratificare. „În calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie, invit în mod oficial România să se alăture în calitate de Stat Membru Fondator şi să adere la Carta Consiliului Păcii. Acest Consiliu va fi unic, nu a mai existat niciodată ceva asemănător.” În paralel, Trump a susținut public, pe platforma Truth Socia l, că viitoarea componență va fi anunțată „în curând” și a caracterizat formatul drept „cel mai mare și mai prestigios Consiliu reunit vreodată”, fără a oferi detalii despre criteriile de selecție sau mandat. „Substitut al ONU” și implicații politice pentru arhitectura internațională Consemnează, de asemenea, Financial Times că oficiali americani ar fi propus extinderea „Consiliului pentru Pace” din Gaza pentru a include și alte țări afectate de război și conflicte, inclusiv Ucraina și Venezuela. Potrivit FT, o persoană informată a descris conceptul drept „un potențial substitut al ONU”, adică un organism paralel neoficial care să se ocupe de conflicte din afara Fâșiei Gaza. Dacă această direcție se confirmă, miza politică depășește un simplu format de consultare: ar însemna o încercare de a crea o platformă alternativă de negociere și coordonare, în afara mecanismelor consacrate ale ONU. În practică, un astfel de aranjament poate schimba raportul de forțe în diplomația multilaterală, pentru că mută centrul de greutate către statele invitate și către agenda stabilită de inițiator, cu efecte directe asupra legitimității și eficienței instituțiilor existente. Impact economic și asupra piețelor financiare, inclusiv pentru România Un consiliu prezentat ca instrument de „pace” pe dosare precum Ucraina poate influența economia globală în primul rând prin canalul anticipațiilor: orice semnal credibil de negociere sau de reducere a riscului geopolitic tinde să se reflecte în prețurile energiei, în costurile de transport și în primele de risc (costul suplimentar cerut de investitori pentru a finanța state și companii). Invers, dacă inițiativa este percepută ca ocolind ONU și amplificând competiția între blocuri, piețele pot reacționa prin volatilitate mai mare, mai ales pe active sensibile la geopolitică (petrol, gaze, valute din regiune, obligațiuni ale statelor de frontieră). Pentru România, invitația are o dublă semnificație: politică, prin poziționarea într-un format asociat direct cu administrația SUA, și economică, prin potențialul efect asupra percepției investitorilor privind rolul țării în arhitectura de securitate regională. Dacă participarea ar fi interpretată ca un semnal de influență sporită în dosarul Ucraina, ar putea reduce, marginal, percepția de risc regional; dacă însă ar genera tensiuni cu mecanismele UE/ONU sau ar crea ambiguități de politică externă, efectul poate fi opus, prin creșterea incertitudinii. În acest stadiu, consecințele concrete rămân greu de cuantificat: sursa indică existența unei invitații și a unor documente anexate, dar nu oferă detalii despre mandat, reguli de vot, finanțare, calendar sau despre componența consiliului. Următorul reper va fi anunțarea membrilor și clarificarea statutului juridic și a relației cu instituțiile internaționale existente, elemente esențiale pentru a evalua dacă inițiativa poate produce rezultate sau rămâne un instrument politic cu impact limitat. [...]
Kirill Dmitriev atacă UE și o vizează pe von der Leyen - mesajul despre cei 13 soldați din Groenlanda
Kirill Dmitriev a cerut UE să nu îl „provoace” pe Donald Trump și să retragă personalul militar european din Groenlanda , potrivit agenției TASS . Dmitriev este prezentat ca reprezentant special al președintelui Rusiei pentru investiții și cooperare economică cu țările străine. Mesajul a fost publicat pe platforma X și a vizat-o direct pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în contextul tensiunilor legate de Groenlanda și de tarifele anunțate de președintele SUA. Dmitriev a susținut, în aceeași intervenție, că Statele Unite ar putea majora tarifele vamale cu 1% pentru fiecare soldat european aflat pe insulă. „Draga Ursula «Pfizer» von der Leyen, nu-l provoca pe Daddy! Retrage cei 13 soldaţi trimişi în Groenlanda”, a scris Dmitriev pe X. Dincolo de registrul provocator, intervenția lui Dmitriev are o miză economică: el este unul dintre oficialii ruși care leagă explicit securitatea și politica externă de instrumente comerciale (tarife) și de presiune asupra relațiilor transatlantice. În arhitectura de la Moscova, rolul său – investiții și cooperare economică externă – îl plasează la intersecția dintre obiectivele politice ale Kremlinului și încercarea de a menține sau deschide canale economice internaționale, inclusiv prin proiecte de investiții cu componentă externă inițiate de Rusia. În același dosar, șefii Comisiei Europene și ai Consiliului European, Ursula von der Leyen și Antonio Costa, au avertizat că noile tarife anunțate de Trump pentru importurile din opt țări europene ar submina relațiile transatlantice și ar putea declanșa o spirală de deteriorare. Ei au răspuns și criticilor americane privind viitoarele exerciții militare europene în Groenlanda, subliniind că exercițiul danez este coordonat în prealabil, desfășurat cu aliații și urmărește consolidarea securității în Arctica. Potrivit informațiilor prezentate, Donald Trump a promis taxe vamale de 10% pentru importurile din Marea Britanie, Germania, Danemarca, Țările de Jos, Norvegia, Finlanda, Franța și Suedia, care ar urma să rămână în vigoare până la încheierea unor acorduri privind „achiziția completă și totală” a Groenlandei de către Washington. Decizia ar urma să intre în vigoare la 1 februarie, iar de la 1 iunie taxele ar urma să crească la 25 %. În acest context, poziționarea lui Dmitriev funcționează și ca semnal politic către capitalele europene: Rusia încearcă să valorifice fricțiunile dintre SUA și UE, inclusiv pe teren economic, într-un moment în care tarifele sunt folosite ca instrument de negociere geopolitică. Pentru mediul de afaceri, consecința imediată este creșterea incertitudinii comerciale pe axa transatlantică, cu potențiale efecte asupra fluxurilor de investiții și a proiectelor internaționale în care Rusia caută să-și păstreze influența sau să o extindă. [...]
Trump a investit în Netflix și Warner Bros la patru zile după ce a anunțat că se va implica în evaluarea fuziunii - Conflictul de interese e evident
Donald Trump a cumpărat obligațiuni Netflix și Warner Bros Discovery în valoare de cel puțin 1 milion de dolari, la doar câteva zile după ce a declarat că se va implica în evaluarea fuziunii dintre cele două companii , relatează The Guardian , citând un raport de dezvăluire financiară publicat vineri de Casa Albă. Potrivit documentului, Trump a achiziționat de două ori obligațiuni de la Netflix și de două ori de la Warner Bros Discovery (WBD) , fiecare tranzacție fiind de cel puțin 502.000 de dolari. Achizițiile au avut loc pe 12 și 16 decembrie 2025, la doar câteva zile după ce Netflix a anunțat un acord de cumpărare a WBD în valoare de 82,7 miliarde de dolari. Declarațiile lui Trump din 7 decembrie, la Kennedy Center, în care a spus că va „fi implicat” în decizia privind fuziunea, au ridicat semne de întrebare cu privire la un posibil conflict de interese. „Au o cotă de piață foarte mare”, a spus el referindu-se la Netflix . „Când vor avea Warner Bros , cota aceea crește mult... va fi o decizie și pentru economiști, dar și eu voi fi implicat.” În ziua următoare, Skydance Media a lansat o ofertă ostilă de preluare a Paramount, în valoare de 108,4 miliarde de dolari, susținută financiar de CEO-ul David Ellison și tatăl său, miliardarul Larry Ellison – ambii cunoscuți ca fiind apropiați administrației Trump. Fuziunea Netflix–WBD a stârnit deja critici dure din partea politicienilor americani. Senatoarea Elizabeth Warren a calificat tranzacția drept „un coșmar anticoncurențial”, în timp ce Writers Guild of America a avertizat că acordul ar putea duce la pierderi de locuri de muncă, salarii mai mici și o reducere a diversității conținutului media. Trump a cumpărat, în total, obligațiuni municipale și corporative în valoare de aproximativ 100 de milioane de dolari între noiembrie și decembrie 2025. Achiziții similare au fost făcute și în prima jumătate a celui de-al doilea mandat, incluzând investiții în Citigroup, Morgan Stanley și Wells Fargo. Casa Albă nu a răspuns imediat întrebărilor The Guardian, însă un oficial anonim a transmis Washington Post că portofoliul de investiții al lui Trump este gestionat în mod independent de instituții financiare terțe și că „nici președintele Trump, nici vreun membru al familiei sale nu are capacitatea de a influența sau direcționa aceste investiții”. [...]