Tag: donald trump
Știri despre „donald trump”
„Timpul se scurge” spune Trump despre Iran - mesajul lasă loc unei intervenții americane explicite
Donald Trump a amenințat Iranul cu o intervenție militară , invocând precedentul Venezuelei, potrivit HotNews.ro . Mesajul a fost publicat miercuri după-amiază pe rețeaua Truth Social, unde președintele SUA a susținut că o forță navală importantă se îndreaptă spre Iran, condusă de portavionul USS Abraham Lincoln, și că este mai mare decât cea trimisă anterior în Venezuela. „O armadă masivă se îndreaptă spre Iran. Se deplasează rapid, cu mare putere, entuziasm și scop precis.” Trump a cerut Teheranului să negocieze „rapid” un acord care să excludă armele nucleare, avertizând că „timpul se scurge” și că situația este „cu adevărat esențială”, conform textului citat de HotNews.ro. În același mesaj, liderul de la Casa Albă a făcut trimitere la „Operațiunea Midnight Hammer”, denumirea folosită de Pentagon pentru loviturile din 22 iunie 2025, când bombardiere americane au atacat situri nucleare iraniene. Trump a escaladat retorica printr-o nouă avertizare, afirmând că „următorul atac va fi mult mai rău”, fără a oferi detalii despre un calendar sau despre condițiile care ar declanșa o acțiune militară. Amenințarea vine la o zi după declarații făcute într-un interviu pentru Axios, unde Trump a spus despre oficialii iranieni că „vor să facă o înțelegere” și că „au sunat de multe ori” pentru a discuta, notează HotNews.ro. Tot Axios este citat cu poziția unui înalt oficial american, care a afirmat că, dacă Iranul contactează SUA și „cunoaște condițiile”, atunci „vom discuta”. Publicația americană mai arată că Trump nu a dorit să detalieze opțiunile analizate. În paralel, HotNews.ro consemnează că analiștii estimează că opțiunile ar putea include bombardarea unor situri militare sau atacuri țintite împotriva liderilor iranieni, iar The New York Times este citat cu evaluări ale serviciilor de informații americane potrivit cărora puterea Iranului „slăbește” sau ar fi la cel mai scăzut nivel din 1979. În același context, senatorul republican Lindsey Graham a declarat pentru The New York Times că a vorbit cu președintele în ultimele zile și că „obiectivul este să punem capăt regimului”, potrivit articolului. Pe plan regional, președintele iranian Massoud Pezeshkian a avertizat, într-o convorbire telefonică de marți cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, că „amenințările americane vizează perturbarea securității regiunii” și duc la „instabilitate”, mai scrie HotNews.ro. Arabia Saudită ar fi asigurat Teheranul la jumătatea lunii ianuarie că nu va permite utilizarea teritoriului său în eventualitatea unor lovituri împotriva Iranului, iar Emiratele Arabe Unite au transmis în această săptămână că nu vor permite folosirea spațiului aerian, teritoriului sau apelor teritoriale pentru acțiuni militare ostile împotriva Iranului. În ceea ce privește mișcările militare americane, doi oficiali americani au declarat luni pentru Reuters că un portavion al SUA și nave de sprijin au ajuns în Orientul Mijlociu , ceea ce ar extinde opțiunile lui Trump de a consolida forțele americane în regiune sau de a lua potențiale măsuri militare împotriva Iranului. Pe lângă portavionul USS Abraham Lincoln și navele de război, Pentagonul mută și avioane de vânătoare și sisteme de apărare antiaeriană în Orientul Mijlociu, pe fondul tensiunilor dintre Washington și Teheran. [...]
Donald Trump recunoaște pierderea controlului în criza de la Minneapolis - tensiunile escaladează sub presiunea protestelor și criticilor media
Donald Trump l-a trimis pe Tom Homan la Minneapolis după ce presiunea publică și ecoul din Fox News au semnalat că situația îi scapă de sub control, potrivit Adevărul , care citează The New York Times. Criza a pornit de la moartea lui Alex Pretti , cetățean american fără antecedente penale, împușcat sâmbătă de agenți federali de imigrație. Pe măsură ce au apărut imagini video care arată că Pretti era imobilizat la sol când s-a tras, narațiunea inițială a administrației a fost pusă sub semnul întrebării, iar protestele s-au extins. De la narațiunea oficială la retragerea unui coordonator de pe teren În primele zile, Stephen Miller , descris drept arhitect al politicilor dure de imigrație ale lui Trump, l-a etichetat public pe Pretti drept „terorist” și a cerut altor oficiali, inclusiv secretarului pentru securitate internă Kristi Noem, să-l numească „asasin”. Ulterior, imaginile apărute au contrazis această versiune, alimentând indignarea și presiunea politică. În acest context, aliați ai președintelui i-au cerut direct, în convorbiri telefonice, o schimbare rapidă de abordare: trimiterea lui Tom Homan, coordonatorul Casei Albe pentru frontieră, la Minneapolis. La scurt timp, Gregory Bovino, un oficial al Poliției de Frontieră care coordona operațiunea pe teren și era cunoscut pentru tactici agresive, a fost retras. Stephen Miller l-a numit pe Pretti „terorist” și a cerut ca acesta să fie numit „asasin” Imaginile video au indicat că Pretti era imobilizat la sol când agenții au deschis focul Aliați ai lui Trump au recomandat trimiterea lui Tom Homan la Minneapolis Gregory Bovino a fost retras din rolul de coordonare a operațiunii pe teren Rolul Fox News și ajustarea de mesaj a Casei Albe Mesajul privind trimiterea lui Homan a fost amplificat luni dimineață de Brian Kilmeade, coprezentator al emisiunii „Fox & Friends”, urmărită constant de președinte, care a repetat apelul de trei ori în două ore. La 20 de minute după ultima intervenție, Trump a anunțat pe rețelele sociale că îl trimite pe Homan la Minneapolis, interpretat în articol drept un semnal că situația devenise un risc politic pentru al doilea mandat. Trump a explicat ulterior la Fox News retragerea lui Bovino, sugerând că stilul acestuia nu era potrivit pentru moment. > „Bovino e bun, dar e genul de tip care merge foarte departe”, a spus Trump ulterior la Fox News. „Poate că aici nu a fost cea mai bună alegere.” Operațiunea continuă, iar întrebările rămân deschise După anunțul privind trimiterea lui Homan, Trump și purtătoarea sa de cuvânt, Karoline Leavitt, au moderat tonul și s-au distanțat de declarațiile inflamatorii atribuite lui Miller, Bovino și Noem. Președintele a spus și că a discutat cu guvernatorul statului Minnesota, Tim Walz, pe care îl criticase dur cu câteva zile înainte, însă articolul notează că nu există indicii că Trump ar renunța la politicile de fond sau că ar condamna tacticile federale folosite în Minnesota. În paralel, operațiunea federală a continuat: luni, agenții au reținut aproximativ 100 de imigranți fără acte în Minneapolis, „mult peste media zilnică de dinaintea intervenției”. Deși Trump a vorbit despre „detensionare”, a continuat să sugereze că Pretti este responsabil pentru propria moarte și a numit ulterior decesul „un incident foarte nefericit”, în timp ce NYT, citat de Adevărul, subliniază că întrebările privind responsabilitatea, tacticile și direcția politicii federale de imigrație rămân deschise. [...]
Procesul de negociere pentru pace în Ucraina se desfășoară în paralel cu atacuri asupra trenurilor și blocurilor - tensiunile rămân ridicate
Consilierul lui Vladimir Putin spune că îl așteaptă pe Volodimir Zelenski la Moscova, cu „garanții de securitate” , potrivit Știrile ProTV , într-un moment în care Rusia invocă public ideea de pace, iar pe teren continuă atacurile asupra Ucrainei. Mesajul Kremlinului despre Zelenski și rolul atribuit lui Donald Trump Declarația consilierului lui Vladimir Putin vine cu o nuanță politică importantă: acesta „recunosc[e] că a fost sugestia lui Donald Trump”, notează sursa. Formularea încearcă să proiecteze disponibilitate pentru dialog la cel mai înalt nivel, dar și să lege inițiativa de președintele american, care a vorbit despre perspective „îmbucurătoare” în relația Rusia–Ucraina. „Când vor fi întrunite condițiile îl așteptăm pe Zelenski la Moscova unde îi garantăm securitatea”, transmite consilierul lui Vladimir Putin recunoscând că a fost sugestia lui Donald Trump. În același timp, Kremlinul transmite că nu vede negocierile ca pe un demers aflat aproape de final. Purtătorul de cuvânt Dmitry Peskov a insistat că discuțiile sunt abia la început și că urmează continuarea lor la nivel tehnic, ceea ce sugerează că eventualele întâlniri politice rămân condiționate de pași prealabili. Negocierile din Abu Dhabi și semnalele publice despre „progrese” Știrile ProTV relatează că vinerea trecută au început, în Abu Dhabi , negocieri directe între reprezentanții Kievului și cei ai Moscovei, mediate de americani. După două zile de discuții, părțile au vorbit despre progrese, iar discuțiile „ar urma să se reia duminică”, conform sursei. Pe acest fundal, Donald Trump a declarat că se așteaptă la evoluții pozitive pentru ambele părți. În paralel, Kremlinul a temperat așteptările, prin mesajul lui Peskov, care a avertizat împotriva concluziilor premature și a subliniat continuarea discuțiilor „la nivel de experți”. Atacuri asupra civililor, în paralel cu discuțiile despre pace În timp ce la nivel diplomatic se vorbește despre negocieri, pe teren sunt raportate atacuri asupra infrastructurii civile. Marți seară, un tren cu aproximativ 200 de pasageri, care se apropia de Harkov, ar fi fost lovit de drone rusești; cinci pasageri au murit, potrivit relatării. În aceeași logică, sursa menționează atacuri nocturne în Kiev, unde două persoane au fost ucise după ce dronele au lovit un bloc de locuințe, precum și bombardamente în Odesa, unde o mănăstire ar fi fost distrusă, după ce în ajun fuseseră lovite clădiri rezidențiale, școli și grădinițe. De ce contează declarațiile despre Zelenski, în acest context Invitația condiționată la Moscova, cu promisiunea de securitate, este prezentată ca un gest de deschidere, dar apare într-un moment în care Ucraina acuză continuarea atacurilor asupra civililor. În materialul citat, președintele Zelenski califică lovirea trenului drept un act care, „în orice țară”, ar fi considerat terorist. În plus, potrivit analiștilor citați de Știrile ProTV, intensificarea presiunilor militare ar putea fi folosită de Rusia pentru a-și consolida poziția la masa negocierilor, inclusiv prin lovirea infrastructurii energetice, cu efect direct asupra populației. [...]
Vine sfârşitul hegemoniei dolarului? În timp ce Trump pune umărul la deprecierea monedei americane, europenii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi că un euro lăsat să urce prea sus va deveni prea toxic pentru economie
Deprecierea dolarului american are un impact semnificativ asupra economiei globale , iar recentele evoluții subliniază o schimbare în dinamica piețelor financiare internaționale. Potrivit lui Bogdan Cojocaru de la Ziarului Financiar , ieșirile de capital antiamericane au crescut, investitorii internaționali căutând să-și diversifice portofoliile și să reducă expunerea la activele denominate în dolari. Această tendință este alimentată de datoriile mari ale Statelor Unite, incertitudinile legate de politicile președintelui Donald Trump și tensiunile geopolitice. Politicile lui Trump și deprecierea dolarului Președintele Donald Trump a susținut în mod deschis deprecierea dolarului ca un mijloc de a stimula economia americană, considerând că o monedă mai slabă face exporturile americane mai competitive pe piețele internaționale. Cu toate acestea, importurile devin mai scumpe, ceea ce ar putea afecta consumatorii interni. Trump a făcut presiuni asupra Rezervei Federale (Fed) să reducă dobânzile, ceea ce contribuie la slăbirea dolarului. „Este grozav ce se întâmplă cu dolarul, deprecierea nu este ceva de îngrijorat și este bună pentru afaceri”, a declarat Trump, conform sursei citate. Impactul global al deprecierii dolarului Deprecierea dolarului are implicații majore la nivel internațional. Statele emergente, precum cele din grupul BRICS, au început să promoveze dedolarizarea, efectuând tranzacții în monedele lor naționale. În Europa, investitorii se îndreaptă către activele denominate în euro, iar Fondul Monetar Internațional (FMI) se pregătește pentru scenarii neconvenționale, inclusiv o posibilă scădere a încrederii în activele denominate în dolari. Provocările pentru euro și economia europeană Pe de altă parte, un euro prea puternic poate deveni problematic pentru economia europeană. Aprecierea rapidă a monedei unice europene față de dolar poate dezavantaja exportatorii și influența negativ inflația. Banca Centrală Europeană (BCE) a exprimat deja îngrijorări cu privire la această tendință, care ar putea forța instituția să scadă dobânzile pentru a contracara efectele negative. În concluzie, deprecierea dolarului nu doar că afectează economia americană, dar creează și dezechilibre în sistemul financiar global. În timp ce unele economii ar putea beneficia de pe urma unui dolar slab, altele, precum cele din zona euro, trebuie să gestioneze cu atenție provocările unui euro în apreciere. [...]
Donald Trump amenință Iranul cu intervenție militară - cere acord „fără arme nucleare”
Donald Trump amenință Iranul cu o intervenție militară, similară celei din Venezuela , conform Hotnews . Președintele american a transmis miercuri un mesaj pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, în care a precizat că o flotă militară condusă de portavionul Abraham Lincoln se îndreaptă spre Iran. Trump a subliniat că această flotă este mai mare și mai bine pregătită decât cea trimisă anterior în Venezuela. Trump a îndemnat Iranul să negocieze un acord fără arme nucleare, avertizând că timpul este esențial. El a menționat și o operațiune anterioară, „Midnight Hammer”, care a implicat bombardarea siturilor nucleare iraniene. Președintele american a subliniat că un eventual atac viitor va fi mult mai sever. Într-un interviu acordat site-ului Axios, Trump a afirmat că oficialii iranieni doresc să negocieze și că au contactat de mai multe ori administrația sa. Cu toate acestea, el nu a detaliat opțiunile militare luate în considerare, analiștii speculând că acestea ar putea include bombardamente asupra siturilor militare sau atacuri țintite asupra liderilor iranieni. Potrivit New York Times , serviciile de informații americane au raportat că puterea Iranului este în declin, iar senatorul republican Lindsey Graham a declarat că obiectivul este schimbarea regimului de la Teheran. În același timp, președintele iranian Massoud Pezeshkian a avertizat că amenințările americane ar putea destabiliza regiunea. SUA au desfășurat deja forțe militare în Orientul Mijlociu, inclusiv portavionul USS Abraham Lincoln și distrugătoare cu rachete ghidate, pentru a spori opțiunile președintelui Trump. Aliați importanți ai SUA, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, au declarat că nu vor permite utilizarea teritoriului lor pentru acțiuni militare împotriva Iranului, subliniind angajamentul lor față de stabilitatea regională. [...]
Aurul atinge un nou maxim istoric – investitorii fug dinspre dolar către active de refugiu, pe fondul tensiunilor comerciale și al riscului de shutdown în SUA
Prețul aurului a depășit în această săptămână pragul de 5.100 dolari pe uncie, atingând un nou maxim istoric , în contextul escaladării tensiunilor comerciale și al îngrijorărilor privind o posibilă închidere parțială a guvernului american, informează CNBC . Marți, metalul prețios a încheiat cea de-a șaptea sesiune consecutivă de creștere, urcând până la 5.151 dolari, după ce luni înregistrase un record intrazilnic de 5.110,50 dolari. Această apreciere spectaculoasă este alimentată de mai mulți factori simultani: anunțurile președintelui Donald Trump privind impunerea de tarife de 25% pe automobilele, lemnul și produsele farmaceutice din Coreea de Sud, amenințările cu taxe de 100% asupra Canadei dacă Ottawa încheie un acord comercial cu China, și deprecierea semnificativă a dolarului american . Acesta din urmă a atins cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, speculațiile indicând posibile intervenții valutare coordonate SUA-Japonia. Contextul macroeconomic susține explozia prețului aurului Aurul a crescut cu aproximativ 18% de la începutul anului, după un avans de 64% în 2025, cel mai bun an din 1979 încoace. Investitorii pariază pe așa-numita „debasement trade” – o strategie de protecție împotriva pierderii valorii monedelor și a obligațiunilor suverane. Riscul ca guvernul SUA să intre în shutdown este ridicat , piețele de predicție indicând o probabilitate de 81% pentru o închidere parțială până la 31 ianuarie, din cauza blocării bugetului Departamentului pentru Securitate Internă în Senatul american. În același timp, Rezerva Federală începe marți o reuniune de două zile, în care este de așteptat să mențină dobânzile neschimbate. Totuși, investitorii urmăresc cu atenție declarațiile președintelui Jerome Powell, orice semnal dovish fiind în favoarea aurului. Băncile majore își ajustează previziunile Optimismul a determinat mai multe instituții financiare să își revizuiască în sus țintele pentru aur: Goldman Sachs : nouă țintă – 5.400 dolari (de la 4.900 anterior) Societe Generale : estimează 6.000 dolari până la finalul anului Morgan Stanley : scenariu optimist – 5.700 dolari OCBC Bank : prognozează 5.600 dolari Cererea din partea băncilor centrale este un alt factor esențial – conform Goldman Sachs, băncile centrale din piețele emergente cumpără în medie 60 de tone de aur pe lună, de peste trei ori mai mult decât înainte de 2022. Și argintul urcă spectaculos Argintul a depășit ritmul de apreciere al aurului , urcând cu peste 50% în 2026. Luni, a atins un vârf de 117,69 dolari pe uncie, înainte de a corecta ușor către 110 dolari. Cererea vine atât din zona de protecție financiară, cât și din cererea industrială ridicată, care duce la o piață fizică tensionată. Fawad Razaqzada , analist la City Index, subliniază că „traderii preferă să cumpere pe corecții, nu să vândă pe creșteri”, semnalând o tendință de susținere a prețurilor pe termen scurt. Evoluții și pe piața valutară românească În sesiunea din 27 ianuarie 2026 , gramul de aur a fost cotat la 700,86 lei, în ușoară scădere față de ziua anterioară. Totuși, nivelul rămâne extrem de ridicat – cu aproape 100% mai mare decât în urmă cu doi ani. Dolarul american a continuat să se deprecieze, atingând 4,2871 lei , iar euro a fost cotat la 5,0959 lei . Pe fondul crizei de încredere în dolar și al riscurilor politice din SUA, aurul își consolidează poziția de principal activ de refugiu, iar investitorii se reorientează masiv către active fizice și valute considerate mai stabile, precum francul elvețian sau euro. [...]
Dolarul atinge minimul ultimilor patru ani - Politicile externe ale lui Trump erodează încrederea
Dolarul a coborât la minimul ultimilor patru ani potrivit Biziday , pe fondul unei erodări a încrederii investitorilor în moneda și economia SUA, asociată cu politicile externe ale președintelui Donald Trump. Marți, dolarul s-a depreciat cu 0,9% față de un coș de valute importante, iar pe întreaga lună ianuarie scăderea cumulată a ajuns la 2%. Mișcarea a împins euro și lira sterlină la cele mai ridicate niveluri din ultimii patru ani în raport cu dolarul: euro a urcat cu 0,9%, la 1,199 dolari, iar lira sterlină cu 0,8%, la 1,379 dolari. În lectura pieței, slăbirea dolarului este legată de percepția că direcția de politică a administrației Trump a devenit mai greu de anticipat, ceea ce se traduce printr-o primă de risc mai mare cerută pentru activele denominate în dolari. În mod tipic, când investitorii își reduc expunerea pe dolar, monedele majore alternative (precum euro și lira) tind să se aprecieze, iar fluxurile se pot reorienta spre active considerate mai defensive. „Puterea aurului și slăbiciunea dolarului reflectă îndoieli serioase cu privire la politicile haotice și spontane ale lui Trump”, a declarat un analist financiar. Un alt element care apasă pe sentiment este discuția despre posibile intervenții pe piața valutară, care ar semnala toleranță mai mare față de scăderea dolarului. Biziday notează, citând FT , că în ultimele zile au apărut informații potrivit cărora SUA și Japonia ar urma să intervină pentru a opri deprecierea rapidă a yenului față de dolar, iar analiștii văd euro drept un „anti-dolar” în perioadele în care cresc îngrijorările legate de modul de elaborare a politicilor în SUA. [...]
Rutte afirmă că Europa nu se poate apăra fără SUA - NATO solicită dublarea cheltuielilor militare
Europa nu se poate apăra fără sprijinul militar al SUA , a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte , potrivit AP . Rutte a subliniat că Europa ar trebui să își dubleze cheltuielile militare pentru a putea să se apere singură, în absența sprijinului american. În cadrul unei întâlniri cu parlamentarii europeni la Bruxelles, Rutte a afirmat că Europa și Statele Unite au nevoie una de cealaltă, subliniind că ideea unei apărări europene fără SUA este nerealistă. Această declarație vine în contextul unor tensiuni în cadrul NATO, cauzate de amenințările recente ale președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda, teritoriu semiautonom al Danemarcei, aliat NATO. De asemenea, Trump a amenințat cu impunerea de noi tarife asupra susținătorilor europeni ai Groenlandei, dar și-a retras ulterior amenințările după ce a fost atins un „cadru” de acord privind insula bogată în resurse minerale, cu ajutorul lui Rutte. Detaliile acestui acord rămân însă neclare. La summitul NATO de la Haga din iulie, aliații europeni, cu excepția Spaniei, și Canada au fost de acord cu cererea lui Trump de a investi un procent similar din produsul intern brut (PIB) în apărare ca și Statele Unite, în următorul deceniu. Aceștia s-au angajat să cheltuiască 3,5% din PIB pentru apărare și încă 1,5% pentru infrastructura de securitate, totalizând 5% din PIB până în 2035. „Dacă chiar vreți să mergeți pe cont propriu, uitați că puteți ajunge acolo cu 5%. Va fi 10%. Trebuie să vă dezvoltați propria capacitate nucleară. Asta costă miliarde și miliarde de euro,” a avertizat Rutte. Franța a condus apelurile pentru ca Europa să își dezvolte „autonomia strategică”, iar sprijinul pentru această poziție a crescut de când administrația Trump a avertizat anul trecut că prioritățile sale de securitate se află în altă parte și că europenii vor trebui să se descurce singuri. Rutte a subliniat că, fără Statele Unite, Europa ar pierde „garantul suprem al libertății noastre, care este umbrela nucleară a SUA”. [...]
Bitcoin, prins între Fed, Trump și aur – minime anuale și ieșiri masive din ETF-uri
Bitcoin a coborât în weekend sub pragul de 88.000 de dolari, atingând cel mai scăzut nivel din 2026, în timp ce lichidările în lanț și incertitudinea geopolitică au dus la un exod de pe piețele de criptomonede , informează Bloomberg . Moneda digitală a pierdut până la 3,5% duminică, atingând un minim de aproximativ 86.000 de dolari, înainte de a reveni ușor la 87.700 luni dimineață în Asia. Potrivit datelor agregate de CoinGlass , lichidările totale înregistrate în ultimele 24 de ore pe piața cripto s-au apropiat de 750 de milioane de dolari, peste 77% provenind din poziții „long” – semn că investitorii care mizau pe o creștere au fost prinși pe picior greșit. Numai în contractele futures Bitcoin s-au înregistrat lichidări de aproximativ 226 de milioane de dolari. În paralel, aurul a atins luni un nou maxim istoric, depășind 5.100 de dolari uncia, în timp ce argintul a urcat peste 109 dolari – semne clare ale unei repoziționări globale către active de refugiu. Evoluția coincide cu ieșiri masive din fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri) pe Bitcoin: conform Farside , ETF-urile listate în SUA au înregistrat ieșiri nete de 1,72 miliarde de dolari în cinci zile de tranzacționare, încheiate pe 24 ianuarie. Cel mai afectat a fost iShares Bitcoin Trust al BlackRock, cu retrageri de 356 milioane de dolari într-o singură zi. Suport tehnic fragil și riscuri de scădere suplimentară Analiștii tehnici consideră că zona de 86.000 de dolari reprezintă un nivel critic de suport. Christopher Kennis de la 10x Research a subliniat că intervalele 88.000–89.000 și 85.000–86.000 sunt niveluri cheie, o străpungere descendentă putând deschide calea către 84.000 de dolari, potrivit CryptoSlate . De asemenea, pragul psihologic de 90.000 de dolari, care a oferit suport în ianuarie, s-a transformat acum într-o zonă de rezistență. Georgii Verbitskii, fondatorul platformei Web3 TYMIO, observă că „slăbiciunea actuală a Bitcoin provine din lipsa de interes a investitorilor instituționali la aceste niveluri”, conform unei declarații pentru Yahoo Finance . Presiuni geopolitice și incertitudini din partea administrației Trump Această scădere accentuată are loc într-un climat geopolitic tot mai tensionat. Piețele au fost afectate de amenințarea președintelui Donald Trump cu impunerea unor tarife de 100% asupra mărfurilor canadiene, ca reacție la un acord comercial între Canada și China, scrie NPR . Criza a urmat unor săptămâni marcate de tensiuni în jurul tentativei lui Trump de a achiziționa Groenlanda, ceea ce a provocat disensiuni în cadrul NATO, rezolvate în cele din urmă printr-un acord cu secretarul general Mark Rutte. Joel Kruger, strateg al piețelor la LMAX Group, a declarat pentru Finance Magnates că piața cripto a suportat „cel mai dur impact al deteriorării sentimentului global față de risc”, citând „imprevizibilitatea administrației americane, temerile privind retragerea pozițiilor în yen și implicațiile mai largi pentru creșterea economică globală”. Toate privirile către Fed Investitorii așteaptă cu interes decizia Rezervei Federale din 28 ianuarie. Deși piețele mizează pe menținerea dobânzilor, comentariile președintelui Jerome Powell vor fi analizate cu atenție pentru indicii privind viitoarea traiectorie monetară. La acest context se adaugă și publicarea rezultatelor financiare ale unor giganți tehnologici precum Microsoft, Meta, Apple și Tesla, care ar putea influența sentimentul general față de activele riscante, notează Blockmanity . Într-un început de an deja complicat, Bitcoin și piețele cripto se confruntă cu o combinație de factori negativi – tehnici, macroeconomici și geopolitici – care pun sub semnul întrebării continuarea trendului ascendent din 2025. [...]
Portavionul american USS Abraham Lincoln a intrat în Orientul Mijlociu Trump vorbește despre o „armadă” în drum spre Iran, dar speră să evite un conflict direct
Portavionul USS Abraham Lincoln , însoțit de mai multe distrugătoare cu rachete ghidate, a intrat în regiunea Orientului Mijlociu în contextul tensiunilor crescute dintre Statele Unite și Iran , potrivit Reuters , citând doi oficiali americani. Grupul naval, aflat sub comanda Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), a fost mobilizat din zona Asia-Pacific la începutul lunii ianuarie, ca reacție la represiunea violentă a protestelor din Iran. Președintele Donald Trump a declarat joi că o „armadă” americană se îndreaptă spre Iran, dar a adăugat că speră să nu fie nevoit să o folosească. Mesajul său vine în urma unui recul al demonstrațiilor din Iran și a unor informații potrivit cărora autoritățile iraniene ar fi suspendat execuțiile în masă de prizonieri, pe care liderul american le condamnase anterior. Această desfășurare navală este completată de relocarea unor avioane de luptă și sisteme de apărare aeriană, parte dintr-o amplă demonstrație de forță a Pentagonului, care a anunțat și desfășurarea unui exercițiu militar în regiune. Exercițiul are scopul declarat de a „demonstra capacitatea de a desfășura, dispersa și susține forțe aeriene de luptă”. Mobilizarea forțelor americane vine și în contextul în care, în 2025, SUA au efectuat atacuri asupra infrastructurii nucleare iraniene, într-un alt episod tensionat al relației bilaterale. De această dată, prezența USS Abraham Lincoln în regiune pare a fi o măsură de descurajare, dar riscurile unei escaladări nu sunt excluse. În replică, un oficial de rang înalt de la Teheran a avertizat că orice atac împotriva Iranului va fi considerat drept un „război total”. În paralel, Emiratele Arabe Unite au transmis că nu vor permite folosirea spațiului aerian, teritoriului sau apelor teritoriale pentru lansarea unor acțiuni ostile împotriva Iranului, într-o poziționare menită să evite implicarea directă într-un posibil conflict regional. Este de menționat că baza aeriană Al Dhafra, esențială pentru operațiunile americane în regiune, se află la sud de capitala Emiratelor, Abu Dhabi. Rămâne de văzut dacă această desfășurare militară masivă va rămâne o simplă demonstrație de forță sau preludiul unei noi confruntări directe în Orientul Mijlociu, într-un moment în care echilibrul regional rămâne fragil. [...]
Netanyahu: reconstrucția Gazei nu poate începe fără dezarmarea completă a Hamas
După confirmarea morții ultimului ostatic israelian rămas în Gaza, Ran Gvili, premierul Benjamin Netanyahu a anunțat că „următorul pas este dezarmarea Hamas și demilitarizarea Gazei”, nu reconstrucția enclavei , potrivit HotNews.ro . Declarația a fost făcută luni, 26 ianuarie 2026, într-un moment în care presiunea internațională pentru refacerea regiunii este tot mai mare, iar procesul de pace intermediat de SUA intră într-o fază sensibilă. Netanyahu a subliniat că obiectivele militare ale Israelului nu s-au încheiat odată cu recuperarea ostaticilor: „Cu cât dezarmăm mai repede Hamas și demilitarizăm Fâșia Gaza, cu atât ne vom atinge mai repede obiectivele războiului”. Această poziție intră în contradicție parțială cu faza a doua a planului de pace propus de președintele american Donald Trump, care presupune reconstrucția Gazei, dezarmarea Hamas și înființarea unui guvern tehnocrat palestinian supravegheat de un Consiliu pentru Pace. Hamas a transmis printr-o scrisoare către mediatori că este dispus să accepte transferul administrării Gazei către un comitet de tehnocrați, dar condiționează orice discuție privind predarea armelor de îndeplinirea integrală a angajamentelor asumate de Israel în prima fază a acordului. Printre cerințele menționate se află deschiderea punctului de trecere Rafah, livrarea caselor prefabricate, respectarea cotelor de ajutoare umanitare și oprirea presupuselor încălcări ale armistițiului de către armata israeliană. Această divergență între ritmul impus de Israel și cel al planului american de pace riscă să complice eforturile de stabilizare post-conflict. În plus, reacțiile internaționale sunt împărțite: unele state susțin ferm demilitarizarea înaintea oricărei reconstrucții, în timp ce altele insistă pe nevoia de ajutor umanitar urgent și relansare economică a Gazei. Faptul că Netanyahu leagă finalul conflictului direct de neutralizarea capacităților militare ale Hamas semnalează o continuare a operațiunilor de securitate în regiune. Totodată, poziția Israelului ar putea întârzia implementarea guvernului tehnocrat, într-un moment în care comunitatea internațională cere soluții pe termen lung pentru Gaza. [...]
Emiratele Arabe Unite interzic utilizarea spațiului lor aerian pentru operațiuni militare - Implicații pentru strategia SUA în Orientul Mijlociu
Emiratele Arabe Unite au anunțat că nu vor sprijini militar o acțiune împotriva Iranului , potrivit Agerpress . Ministerul de Externe de la Abu Dhabi a transmis că nu va permite folosirea spațiului aerian, a teritoriului sau a apelor teritoriale ale EAU pentru „acțiuni militare ostile” împotriva Teheranului, invocând neutralitatea și stabilitatea regională. Poziția EAU vine pe fondul incertitudinii privind o posibilă intervenție militară a Statelor Unite în Iran, după ce președintele american Donald Trump a spus săptămâna trecută că o „armadă” americană se îndreaptă spre Golf, dar că speră să nu fie nevoit să o folosească. În acest context, au fost trimise în Orientul Mijlociu portavionul USS Abraham Lincoln și mai multe distrugătoare cu rachete ghidate. „Avem multe nave care se îndreaptă în acea direcție, pentru orice eventualitate… Aș prefera să nu se întâmple nimic, dar le urmărim foarte atent”, le-a spus Trump reporterilor aflați la bordul Air Force One. Dincolo de refuzul de a facilita o operațiune militară, diplomația emirateză a precizat că nu va oferi nici sprijin logistic pentru atacuri. Comunicatul subliniază că „dialogul, dezamorsarea conflictelor, respectarea dreptului internațional și respectarea suveranității statelor” reprezintă, în viziunea Abu Dhabi, cea mai bună cale de răspuns la „crizele actuale”. Miza este cu atât mai sensibilă cu cât EAU găzduiesc mii de militari americani la baza aeriană Al Dhafra, lângă Abu Dhabi, unul dintre punctele de sprijin ale SUA în regiunea Golfului. În paralel, Trump a avertizat Teheranul în legătură cu uciderea protestatarilor și reluarea programului nuclear, în condițiile în care Iranul este marcat de proteste izbucnite la finalul lunii decembrie 2025, despre care organizațiile pentru drepturile omului afirmă că s-au soldat cu moartea a mii de persoane. În plan diplomatic, EAU încearcă să-și consolideze profilul de actor de mediere: țara a găzduit recent, la Abu Dhabi, o întâlnire trilaterală între negociatori ruși, ucraineni și americani, prezentată ca o premieră de la începutul războiului din Ucraina. Mesajul transmis acum în dosarul Iran indică o linie de politică externă care evită implicarea directă într-o escaladare militară în Golf, într-un moment în care prezența navală americană în zonă crește. [...]