Știri
Știri din categoria Externe
Un posibil acord SUA–Iran ar putea reduce riscul de șoc pe piața petrolului, după ce Donald Trump a spus că documentele finale pentru „încheierea războiului cu Iranul” sunt aproape gata și că semnarea ar urma să aibă loc rapid în Europa, potrivit Libertatea. Miza economică majoră este legată de infrastructura petrolieră iraniană și de riscul de escaladare militară într-o zonă-cheie pentru exporturile de energie.
Trump a declarat, de la Biroul Oval, că a ajuns la „un acord foarte bun” și că, după finalizarea documentelor „în următoarele zile”, ar putea exista o ceremonie de semnare „poate în Europa”. Președintele american a precizat că nu va participa personal, dar că vicepreședintele JD Vance ar urma să fie prezent și să semneze, inclusiv „chiar în acest weekend”.
În aceeași zi, Trump a anunțat că a anulat atacurile planificate împotriva Iranului, într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, invocând faptul că discuțiile ar fi fost „vizualizate și aprobate” de autorități iraniene de rang înalt.
În contextul tensiunilor, Trump amenințase anterior cu acțiuni militare „foarte puternice” și cu preluarea controlului asupra infrastructurii petroliere iraniene, inclusiv asupra insulei Kharg, descrisă drept cel mai important terminal petrolier al Iranului.
Libertatea notează că insula Kharg, situată în Golful Persic, este vitală pentru economia iraniană, procesând aproximativ 90% din exporturile de petrol ale țării. Potrivit unor oficiali americani citați de CNN, o operațiune de preluare a insulei sau distrugerea infrastructurii energetice ar putea paraliza economia Iranului și capacitatea sa de a susține un conflict armat.
Trump a susținut că negocierile și detaliile finale ale acordului ar avea sprijinul mai multor părți, enumerând: Statele Unite, Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Turcia, Pakistan, Bahrain, Kuweit, Iordania și Egipt. În același timp, a indicat că blocada porturilor iraniene va rămâne în vigoare până la finalizarea „tranzacției”.
Detaliile acordului nu sunt publice, iar Trump a spus doar că data și locația semnării vor fi anunțate în curând. În lipsa conținutului documentelor, rămâne incert dacă înțelegerea va produce rapid efecte operaționale (ridicarea unor restricții, dezescaladare militară) sau dacă va rămâne vulnerabilă la schimbări de poziție, pe fondul precedentelor recente menționate în articol.
Recomandate
Anunțul lui Donald Trump privind un „acord” de oprire a războiului cu Iranul a mișcat rapid piețele , împingând în jos cotațiile petrolului și susținând bursele asiatice, însă Teheranul spune că nu a luat încă o decizie finală, potrivit HotNews . Președintele SUA a declarat, într-o transmisiune televizată de sprijin pentru viceguvernatorul Georgiei, Burt Jones, că Statele Unite „au pus capăt războiului” cu Iranul și că partea iraniană ar fi acceptat să nu dețină niciodată arme nucleare , obiectiv pe care Trump l-a numit „95% din acord”. El a spus și că a anulat noi atacuri asupra Iranului și a sugerat că s-a ajuns la un „memorandum de înțelegere foarte ferm”, fără să detalieze termenii. Într-o declarație ulterioară din Biroul Oval, Trump a afirmat că documentele ar urma să fie finalizate „în următoarele zile”, cu o posibilă semnare „poate în Europa”, și a avansat ideea că vicepreședintele JD Vance ar putea semna chiar „în acest weekend”. Teheranul temperează: „Nu a ajuns încă la o concluzie definitivă” Diplomația iraniană a transmis însă că nu există, deocamdată, o decizie de semnare. Purtătorul de cuvânt Esmaeil Baqaei a declarat pentru mass-media de stat iraniană: „Până în prezent, Iranul nu a ajuns încă la o concluzie definitivă cu privire la acord.” Agenția semi-oficială Tasnim, afiliată IRGC, a reacționat la rândul ei, susținând că declarațiile lui Trump „nu ar trebui luate ad litteram”, în lipsa unor anunțuri oficiale din partea Iranului. Ce elemente au fost invocate și unde rămân goluri Din informațiile prezentate, Trump nu a oferit detalii despre conținutul compromisului, cu două excepții menționate în material: redeschiderea imediată a strâmtorii Ormuz după semnare; imposibilitatea ca Iranul să se doteze cu arme nucleare. Separat, potrivit unui mesaj postat pe X de biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu, Trump ar fi promis că orice acord final va include „eliminarea uraniului îmbogățit” din Teheran. Reacția Israelului și efectul imediat în piețe O sursă israeliană citată de CNN a spus că postarea lui Trump l-ar fi surprins pe Benjamin Netanyahu, aflat într-o întâlnire pe teme de securitate legate de Iran, și că Israelul nu avea cunoștință de un acord iminent sau de vreo aprobare. Pe plan economic, speranța unei detensionări a conflictului a dus la scăderea cotației petrolului Brent cu 1,11%, la 89,37 dolari (aprox. 411 lei) pe baril vineri dimineață. În același timp, bursele asiatice au crescut, cu indicele Nikkei din Tokyo în urcare cu aproape 4% și Kospi din Seul cu peste 7%, pe fondul reducerii percepției de risc în regiune. [...]
Teheranul temperează așteptările privind un acord cu SUA , spunând că nu există încă o decizie finală, în pofida mesajelor optimiste venite de la Washington, potrivit Agerpres . Pentru piețe și companii, diferența dintre „aproape gata” și „semnat” rămâne esențială, mai ales într-un dosar cu potențial de a influența riscul geopolitic și deciziile de investiții. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a declarat că Iranul nu a ajuns la nicio „concluzie finală” privind un acord cu Statele Unite, deși președintele american Donald Trump a susținut că a obținut un „mare” acord între cele două țări. Agerpres notează că informațiile sunt relatate de agențiile EFE și AFP. Unde se blochează negocierile, potrivit Teheranului În declarații preluate de agenția iraniană Tasnim , Baghaei a afirmat că „cea mai mare parte a textului a fost finalizată”, dar a acuzat că liderul de la Casa Albă își „schimbă pozițiile” în privința negocierilor. Totodată, el a reamintit că Republica Islamică nu este dispusă să cedeze în privința „liniilor sale roșii”. Mesajul lui Trump: semnare posibilă în Europa, „în următoarele zile” Declarațiile iraniene vin după ce Trump a anunțat că a ajuns la un „mare acord” cu Iranul și a sugerat că pactul ar putea fi semnat în Europa. „Tocmai am găsit un acord foarte bun pentru a pune capăt războiului cu Iranul și, odată ce documentele vor fi finalizate, ceea ce ar trebui să se întâmple în următoarele zile, vom avea probabil o semnare, poate în Europa” Baghaei a caracterizat aceste afirmații drept simple „speculații”. Trump a mai spus că ar anula noi atacuri împotriva Republicii Islamice pe care le plănuise, invocând progrese în discuțiile de pace. Fără document semnat, potrivit unor surse iraniene Potrivit declarațiilor unor surse iraniene pentru agenția de presă Fars, Iranul a negat și că ar fi semnat vreun document sau memorandum de înțelegere cu Statele Unite. Informația indică faptul că, din perspectiva Teheranului, procesul rămâne în faza de negociere, fără un rezultat formalizat. [...]
Promisiunea lui Trump că un acord cu Iranul va elimina uraniul îmbogățit ridică miza negocierilor și a verificării potrivit Agerpres , care citează AFP. Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis că președintele american Donald Trump ar fi promis că orice acord între Iran și Statele Unite va include angajamente privind eliminarea materialului nuclear îmbogățit al Teheranului. Informația este relevantă prin implicațiile de reglementare și control: o astfel de clauză ar presupune mecanisme de implementare și verificare, fără de care angajamentul ar rămâne dificil de măsurat în practică. Materialul publicat de Agerpres nu oferă, însă, detalii despre forma acordului, calendar sau instituțiile care ar urma să supravegheze aplicarea. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că nu pot fi verificate din textul public accesibil elemente precum condițiile exacte, eventualele excepții sau modul în care ar fi definită „eliminarea” uraniului îmbogățit. [...]
Condamnarea la 30 de ani a fostului președinte Yoon Suk Yeol ridică miza juridică a deciziilor de securitate în Coreea de Sud, după ce instanța a reținut că operațiuni militare ar fi fost folosite pentru a crea un pretext politic, potrivit Mediafax . Un tribunal din Seul l-a condamnat vineri pe fostul șef al statului la 30 de ani de închisoare, în dosarul privind infiltrarea unor drone în spațiul Coreei de Nord. Instanța a admis acuzațiile formulate de echipa procurorului special Cho Eun-suk, iar procurorii solicitaseră aceeași pedeapsă, potrivit agenției sud-coreene Yonhap. Ce a reținut instanța și ce susțin procurorii Potrivit anchetatorilor, Yoon Suk Yeol ar fi ordonat în octombrie 2024 zboruri ale unor drone în spațiul aerian nord-coreean, cu scopul de a provoca o reacție din partea Phenianului. În logica acuzării, această escaladare ar fi urmat să creeze un pretext pentru proclamarea legii marțiale la 3 decembrie 2024. Printre capetele de acuzare se numără și „favorizarea inamicului”, procurorii argumentând că operațiunea ar fi urmărit crearea unei crize de securitate artificiale care să permită extinderea puterilor executive. Procurorii au susținut și că fostul președinte ar fi acționat împotriva intereselor naționale. De ce contează: precedent pentru controlul legal al deciziilor de securitate Cazul este prezentat ca unul dintre cele mai grave procese politice din istoria recentă a Coreei de Sud, pe fondul acuzațiilor că instrumente de securitate ar fi fost folosite pentru obiective interne, legate de puterea executivă și de justificarea legii marțiale. Fostul președinte poate contesta decizia prin apel, potrivit informațiilor citate. [...]
Ucraina își apasă avantajul logistic și energetic asupra Rusiei , iar efectele încep să se vadă inclusiv în teritoriile ocupate, unde autoritățile instalate de Moscova se confruntă cu penurii de carburanți, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . În sinteza ISW din 11 iunie 2026, una dintre concluziile cu impact operațional este că forțele ucrainene continuă să lovească și să „interzică” (adică să facă dificilă sau riscantă utilizarea) mai multe poduri care susțin liniile terestre de comunicații (GLOC – rutele logistice esențiale) dintre regiunea Herson ocupată și Crimeea. În paralel, ISW notează că autoritățile de ocupație „se luptă” să gestioneze o criză în agravare a benzinei în Sevastopol , pe fondul loviturilor ucrainene cu rază lungă și medie asupra logisticii ruse și a infrastructurii energetice. Presiune pe lanțurile de aprovizionare și pe infrastructura de petrol Evaluarea mai arată că Ucraina și-a continuat campania de lovituri cu rază intermediară și lungă împotriva infrastructurii petroliere ruse și a unor active militare pe 10 și 11 iunie. În același interval, Rusia a lansat asupra Ucrainei două rachete balistice Iskander-M și 221 de drone într-un atac nocturn. Pentru mediul economic, mesajul-cheie este că loviturile asupra nodurilor logistice și energetice pot genera costuri suplimentare și fricțiuni operaționale pentru Rusia, inclusiv în administrarea teritoriilor ocupate, unde aprovizionarea cu combustibil devine o vulnerabilitate. Dronelor li se atribuie un avantaj tactic pe front ISW apreciază că forțele ucrainene par să fi obținut un „supraplin” tactic în utilizarea dronelor pe câmpul de luptă și își intensifică loviturile de rază medie, ceea ce ar contribui la creșterea pierderilor rusești, într-un context de scădere a ritmului de recrutare în Rusia (formularea și cauzalitatea sunt atribuite evaluării ISW). Separat, evaluarea menționează că Ucraina ar fi avansat recent în direcția Oleksandrivka. Context de securitate: baze noi la granița nordică a Rusiei cu NATO În același raport, ISW afirmă că Rusia înființează baze militare noi și le extinde pe cele existente de-a lungul frontierei nordice cu NATO, probabil pentru a susține capacități viitoare de proiectare a forței împotriva NATO. Totuși, ISW consideră că forțele ruse rămân puțin probabile să desfășoare operațiuni terestre în viitorul apropiat. Raportul mai susține că Ministerul rus al Apărării continuă să fabrice dovezi ca parte a unui efort de „război cognitiv”, pentru a sprijini afirmații false privind înaintări pe front. [...]
Eliberarea lui Hassan Youssef readuce în prim-plan folosirea detenției administrative în Israel , un instrument care permite încarcerarea fără acuzații pe perioade de până la șase luni, cu posibilitate de prelungire, potrivit Mediafax . Youssef, unul dintre fondatorii Hamas, fusese deținut fără proces din octombrie 2023. Bărbatul, în vârstă de 71 de ani, a fost „eliberat în apropierea orașului Hebron, în sudul Cisiordaniei”, a declarat fiul său, Owais Youssef. Acesta a precizat că tatăl său a fost ulterior transferat la un spital din Ramallah. De ce contează: detenția fără proces, folosită mai intens după izbucnirea războiului Israelul a intensificat semnificativ utilizarea detenției administrative împotriva palestinienilor de la izbucnirea războiului, notează publicația. Procedura permite reținerea fără acuzații pentru până la șase luni, cu posibilitatea de reînnoire. Autoritățile israeliene susțin că mecanismul este folosit pentru a ține suspecții în detenție și a preveni potențiale atacuri, în timp ce continuă strângerea de probe. În același timp, unele organizații pentru drepturile omului afirmă că sistemul poate duce la abuzuri. Cine este Hassan Youssef și ce se știe despre eliberare Owais Youssef este prezentat ca lider Hamas în Cisiordania și co-fondator al grupării în anii 1980, alături de șeicul Ahmed Yassin și alți membri palestinieni ai Frăției Musulmane. Poliția israeliană nu a răspuns solicitării AFP de a confirma informația. O înregistrare video a AFP, citată de Le Figaro, arată rudele vizitându-l pe Hassan Youssef într-un pat de spital, cu brațul într-o eșarfă. „Nu pot dormi din cauza durerii” Hassan Youssef fusese arestat în octombrie 2023 și încarcerat într-o închisoare israeliană sub detenție administrativă, la scurt timp după atacul Hamas asupra Israelului, care a declanșat războiul din Gaza. Potrivit informațiilor din material, el a mai fost arestat de Israel de mai multe ori, iar ultima eliberare avusese loc în iulie 2020, după 16 luni de detenție administrativă. În plan personal, Youssef este descris ca fiind înstrăinat de fiul său cel mare, Mosab Hassan Youssef, care ar fi spionat mișcarea tatălui său pentru Israel timp de 10 ani și ar fi lucrat pentru Shin Bet între 1997 și 2007, înainte de a se stabili în Statele Unite sub o nouă identitate. [...]
