Știri
Știri din categoria Externe
Negocierile pentru un acord SUA–Iran intră în linie dreaptă, după ce Teheranul și Washingtonul au transmis, separat, că documentele finale ar urma să fie gata în zilele următoare, potrivit Mediafax. Pentru piețe, miza imediată este reducerea riscului geopolitic în Orientul Mijlociu, într-un moment în care tensiunile au alimentat volatilitatea, inclusiv pe energia globală.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a afirmat că „memorandumul de înțelegere de la Islamabad” este „aproape” de finalizare și a cerut presei să evite speculațiile până la anunțurile oficiale. Informația inițială este atribuită de Mediafax publicației Clash Report.
Într-un update al știrii, premierul pakistanez Shehbaz Sharif a confirmat că negocierile privind acordul dintre Iran și SUA sunt aproape gata și a susținut că există deja „un text final, convenit” al unui „acord de pace”.
„Un text final, convenit, al acordului de pace a fost obținut. Pakistanul lucrează acum în strânsă colaborare cu ambele părți pentru a finaliza următoarele etape. Pacea nu a fost niciodată atât de aproape ca acum.”
Președintele american Donald Trump a declarat joi că SUA și Iranul ar fi ajuns la un acord, pe care l-a descris drept o „înțelegere excelentă” menită să pună capăt disputelor privind programul nuclear iranian. Trump a spus că documentele finale ar urma să fie gata „în următoarele zile” și a insistat că acordul ar garanta că Iranul „nu va avea niciodată o armă nucleară”.
Tot Trump a indicat că ceremonia oficială de semnare ar putea avea loc în Europa, posibil chiar în acest weekend, iar vicepreședintele JD Vance ar putea participa în numele său, dacă agenda nu îi permite prezența.
Mediafax notează că anunțurile vin după „contacte diplomatice intense” în regiune și menționează informații apărute în presa internațională despre o convorbire telefonică între Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu, fără detalii publice.
În paralel, „mai multe publicații iraniene” ar fi relatat că SUA ar fi acceptat proiectul de acord propus de Teheran și că probabilitatea unei aprobări finale în Iran este ridicată. În același timp, Trump a avertizat în ultimele zile că SUA sunt pregătite să recurgă la măsuri militare dacă negocierile eșuează.
Recomandate
Un posibil acord SUA–Iran ar putea reduce riscul de șoc pe piața petrolului , după ce Donald Trump a spus că documentele finale pentru „încheierea războiului cu Iranul” sunt aproape gata și că semnarea ar urma să aibă loc rapid în Europa, potrivit Libertatea . Miza economică majoră este legată de infrastructura petrolieră iraniană și de riscul de escaladare militară într-o zonă-cheie pentru exporturile de energie. Trump a declarat, de la Biroul Oval, că a ajuns la „un acord foarte bun” și că, după finalizarea documentelor „în următoarele zile”, ar putea exista o ceremonie de semnare „poate în Europa”. Președintele american a precizat că nu va participa personal, dar că vicepreședintele JD Vance ar urma să fie prezent și să semneze, inclusiv „chiar în acest weekend”. În aceeași zi, Trump a anunțat că a anulat atacurile planificate împotriva Iranului , într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, invocând faptul că discuțiile ar fi fost „vizualizate și aprobate” de autorități iraniene de rang înalt. De ce contează economic: petrolul și riscul de întrerupere a exporturilor În contextul tensiunilor, Trump amenințase anterior cu acțiuni militare „foarte puternice” și cu preluarea controlului asupra infrastructurii petroliere iraniene, inclusiv asupra insulei Kharg, descrisă drept cel mai important terminal petrolier al Iranului. Libertatea notează că insula Kharg, situată în Golful Persic, este vitală pentru economia iraniană, procesând aproximativ 90% din exporturile de petrol ale țării. Potrivit unor oficiali americani citați de CNN, o operațiune de preluare a insulei sau distrugerea infrastructurii energetice ar putea paraliza economia Iranului și capacitatea sa de a susține un conflict armat. Ce știm despre sprijinul politic și ce rămâne neclar Trump a susținut că negocierile și detaliile finale ale acordului ar avea sprijinul mai multor părți, enumerând: Statele Unite, Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Turcia, Pakistan, Bahrain, Kuweit, Iordania și Egipt. În același timp, a indicat că blocada porturilor iraniene va rămâne în vigoare până la finalizarea „tranzacției”. Detaliile acordului nu sunt publice, iar Trump a spus doar că data și locația semnării vor fi anunțate în curând. În lipsa conținutului documentelor, rămâne incert dacă înțelegerea va produce rapid efecte operaționale (ridicarea unor restricții, dezescaladare militară) sau dacă va rămâne vulnerabilă la schimbări de poziție, pe fondul precedentelor recente menționate în articol. [...]
Disputa SUA–Iran asupra unui „acord” pune sub semnul întrebării ridicarea sancțiunilor și fluxurile de petrol prin Ormuz , după ce Donald Trump a respins ca „fals” proiectul de înțelegere prezentat de presa iraniană, relatează Digi24 . Trump a susținut că declarațiile unor oficiali iranieni despre existența unui acord „nu au nicio legătură cu adevărul” și a acuzat Teheranul de lipsă de bună-credință, într-un mesaj publicat pe rețeaua sa, Truth Social . Ce ar fi conținut proiectul prezentat de presa iraniană Potrivit agenției iraniene Mehr, citată în material, proiectul de acord-cadru ar include: „încetare permanentă și imediată a ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban”; 60 de zile de negocieri pentru un acord privind dosarul nuclear și „ridicarea totală” a sancțiunilor americane; eliberarea a 24 miliarde de dolari din fonduri iraniene blocate, în perioada finală a negocierilor de 60 de zile. Separat, o sursă iraniană de rang înalt a declarat pentru Reuters că proiectul ar prevedea ridicarea sancțiunilor asupra petrolului iranian, deblocarea unor fonduri înghețate și încetarea ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban, fără a preciza ce ar oferi Iranul în schimb. De ce contează: sancțiuni, petrol și Strâmtoarea Ormuz Miza imediată ține de sancțiunile americane și de exporturile de petrol ale Iranului, dar și de accesul prin Strâmtoarea Ormuz, un punct critic pentru transporturile energetice. În relatarea citată, termenii descriși de oficiali iranieni ar lăsa impresia că Teheranul ar obține o parte importantă din cererile sale, în timp ce Trump ar obține puțin, cu excepția redeschiderii Strâmtorii Ormuz, pe care Iranul ar fi închis-o după lansarea unei campanii de bombardamente americano-israeliene în februarie. Ce urmează: dosarul nuclear rămâne punctul central În același context, se arată că discuțiile despre dosarul nuclear ar urma să fie împinse în negocieri ulterioare, deși acesta este principala preocupare a SUA și Israelului. Potrivit materialului, Trump vrea un acord care să garanteze că Iranul nu va dezvolta niciodată o armă nucleară, inclusiv prin neutralizarea stocului iranian de uraniu îmbogățit, pe care ar dori să-l vadă predat Washingtonului. [...]
Anunțul lui Donald Trump privind un „acord” de oprire a războiului cu Iranul a mișcat rapid piețele , împingând în jos cotațiile petrolului și susținând bursele asiatice, însă Teheranul spune că nu a luat încă o decizie finală, potrivit HotNews . Președintele SUA a declarat, într-o transmisiune televizată de sprijin pentru viceguvernatorul Georgiei, Burt Jones, că Statele Unite „au pus capăt războiului” cu Iranul și că partea iraniană ar fi acceptat să nu dețină niciodată arme nucleare , obiectiv pe care Trump l-a numit „95% din acord”. El a spus și că a anulat noi atacuri asupra Iranului și a sugerat că s-a ajuns la un „memorandum de înțelegere foarte ferm”, fără să detalieze termenii. Într-o declarație ulterioară din Biroul Oval, Trump a afirmat că documentele ar urma să fie finalizate „în următoarele zile”, cu o posibilă semnare „poate în Europa”, și a avansat ideea că vicepreședintele JD Vance ar putea semna chiar „în acest weekend”. Teheranul temperează: „Nu a ajuns încă la o concluzie definitivă” Diplomația iraniană a transmis însă că nu există, deocamdată, o decizie de semnare. Purtătorul de cuvânt Esmaeil Baqaei a declarat pentru mass-media de stat iraniană: „Până în prezent, Iranul nu a ajuns încă la o concluzie definitivă cu privire la acord.” Agenția semi-oficială Tasnim, afiliată IRGC, a reacționat la rândul ei, susținând că declarațiile lui Trump „nu ar trebui luate ad litteram”, în lipsa unor anunțuri oficiale din partea Iranului. Ce elemente au fost invocate și unde rămân goluri Din informațiile prezentate, Trump nu a oferit detalii despre conținutul compromisului, cu două excepții menționate în material: redeschiderea imediată a strâmtorii Ormuz după semnare; imposibilitatea ca Iranul să se doteze cu arme nucleare. Separat, potrivit unui mesaj postat pe X de biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu, Trump ar fi promis că orice acord final va include „eliminarea uraniului îmbogățit” din Teheran. Reacția Israelului și efectul imediat în piețe O sursă israeliană citată de CNN a spus că postarea lui Trump l-ar fi surprins pe Benjamin Netanyahu, aflat într-o întâlnire pe teme de securitate legate de Iran, și că Israelul nu avea cunoștință de un acord iminent sau de vreo aprobare. Pe plan economic, speranța unei detensionări a conflictului a dus la scăderea cotației petrolului Brent cu 1,11%, la 89,37 dolari (aprox. 411 lei) pe baril vineri dimineață. În același timp, bursele asiatice au crescut, cu indicele Nikkei din Tokyo în urcare cu aproape 4% și Kospi din Seul cu peste 7%, pe fondul reducerii percepției de risc în regiune. [...]
Atacurile nocturne cu drone ale Rusiei au lovit infrastructură civilă în nord-estul și sudul Ucrainei , provocând un deces și mai mulți răniți, într-un tipar care continuă să pună presiune pe funcționarea comunităților și pe capacitatea locală de intervenție, potrivit Kyiv Post . În regiunea Sumî, forțele ruse au lansat un atac masiv cu drone peste noapte asupra unui obiectiv de infrastructură civilă din comunitatea Șostka, conform lui Oleh Hryhorov, șeful Administrației Militare Regionale Sumî. O femeie de 44 de ani a fost ucisă, iar o altă femeie, de 33 de ani, a suferit răni grave. Lovitura a produs distrugeri și avarii importante unei clădiri nerezidențiale cu trei etaje. Autoritățile au transmis că împrejurările și consecințele complete ale atacului sunt încă în curs de clarificare. Răniți și pagube în Mikolaiv, după un atac cu drone Shahed În orașul Mikolaiv, trei persoane au fost rănite într-un atac cu drone Shahed, potrivit lui Vitalii Kim, șeful Administrației Militare Regionale Mikolaiv. Toți răniții au fost internați. Au fost avariate și locuințe private, precum și vehicule. Context: lovituri repetate asupra zonelor locuite Publicația notează că atacurile vin în contextul continuării loviturilor rusești asupra orașelor și comunităților ucrainene cu drone, cu efecte asupra infrastructurii civile, locuințelor și vehiculelor. Tot în regiunea Sumî, anterior, o femeie de 67 de ani a fost ucisă în comunitatea Znob-Novhorodske, după ce o dronă rusească a lovit o clădire rezidențială. [...]
Disputa privind repatrierea copiilor evacuați din Ucraina riscă să se transforme într-un blocaj juridic de durată , pe fondul deciziilor unor instanțe din Italia care împiedică revenirea minorilor, potrivit Adevărul , care citează CNN. Potrivit ombudsmanului ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț , peste 300 de copii ucraineni se află în situații în care autorități locale din state europene le blochează întoarcerea în Ucraina, cele mai multe cazuri fiind în Italia, Germania și Austria. Kievul susține că evacuarea din 2022 a fost o măsură temporară de protecție și că, între timp, au fost identificate zone mai sigure în vestul Ucrainei unde copiii ar putea locui. Italia, în centrul unui conflict între protecția minorilor și cererile Kievului Tensiunile au crescut după ce autoritățile ucrainene au anunțat că un adolescent de 15 ani, evacuat în Italia în 2022, a fost adoptat legal de o familie italiană. Conform CNN , băiatul fusese într-un centru de plasament din Ucraina înainte de război și are o mamă care cere întoarcerea lui; două dintre surorile sale s-au întors deja în Ucraina, însă instanțele italiene au decis că el poate rămâne în Italia. În paralel, Kievul spune că, odată cu trecerea timpului, crește riscul ca minorii evacuați să-și piardă legăturile cu țara de origine și să fie mai puțin dispuși să revină. Dimensiunea evacuărilor și problema accesului la informații Datele citate de CNN arată că peste 4.800 de copii din centre rezidențiale și case de copii din Ucraina au fost evacuați în mai multe state europene în 2022. Unii erau orfani, iar alții se aflau în grija statului din motive familiale. Lubineț a declarat pentru CNN că una dintre problemele majore este lipsa accesului autorităților ucrainene la informații despre situația unor copii evacuați: Kievul ar fi cerut repetat date și posibilitatea de a verifica situația minorilor, dar ar fi primit răspunsuri limitate. Instituțiile italiene contactate de CNN au refuzat să comenteze cazuri individuale, invocând legislația privind protecția minorilor și dreptul la viață privată. Reprezentanții ucraineni mai susțin că, în unele situații, copiii au fost tratați ca minori neînsoțiți și au primit tutori desemnați local, ceea ce ar fi complicat procedurile de repatriere. De cealaltă parte, un purtător de cuvânt al Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR) a spus pentru CNN că întoarcerea copiilor în Ucraina ar trebui să aibă loc doar voluntar și numai dacă autoritățile din țara gazdă consideră că aceasta este în interesul superior al copilului. [...]
Vladimir Putin susține că peste 700.000 de soldați ruși luptă acum în Ucraina , o cifră care, potrivit Libertatea , nu este confirmată din surse independente și vine în același timp cu un mesaj de intensificare a războiului și cu apeluri la „unitate” pe fondul presiunilor interne. Putin a făcut declarația vineri, de Ziua Națională a Rusiei, în cadrul unei întâlniri cu persoane prezentate drept participanți la invazia din Ucraina. El a evidențiat rolul „unităților de asalt”, într-o intervenție citată de publicația rusă Kommersant . Cifra de 700.000, fără confirmare independentă, dar cu miză operațională Dincolo de imposibilitatea verificării independente a numărului avansat, mesajul are o componentă operațională: Kremlinul încearcă să proiecteze imaginea unei capacități militare mari, în condițiile în care Putin a vorbit și despre nevoia de consolidare a apărării antiaeriene, după atacuri cu drone pe teritoriul Rusiei. În același registru, liderul rus a susținut că atacurile ucrainene cu drone urmăresc să afecteze economia și să „semene dezbinare”, dar a admis că Rusia trebuie să-și întărească sistemul de apărare antiaeriană. Presiune internă: apel la patriotism, pe fond de cereri pentru oprirea războiului Putin a reluat tema „unității și patriotismului”, însă Libertatea notează că mesajul vine într-un context în care, potrivit agenției EFE, două treimi dintre ruși ar cere încetarea imediată a ostilităților și începerea negocierilor de pace. În același cadru sunt menționate nemulțumiri legate de întreruperile de internet și de recesiunea economică. Amenințări cu intensificarea loviturilor și planuri pentru „veterani” Putin a avertizat că Rusia ar putea intensifica „loviturile de ripostă”, prezentate ca măsură de descurajare a atacurilor asupra unor obiective militare și industriale, pe care le-a numit „obiective civile”. Totodată, el a spus că Guvernul rus se gândește la găsirea de locuri de muncă pentru un număr mare de veterani după încheierea agresiunii militare din Ucraina și a vorbit despre dezvoltarea de drone cu inteligență artificială, precum și despre o constelație de sateliți de internet „mai bună” decât Starlink. Context: atacuri cu drone și anularea concertului din Piața Roșie Sărbătoarea Zilei Rusiei a fost marcată de un atac cu drone atribuit Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât 231 de drone în 15 regiuni, iar autoritățile de la Moscova au anulat, pentru prima dată din 2003, concertul tradițional din Piața Roșie. [...]
